52 matches
-
accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale. Accentul tonic realizează o mărire a intensității sonore în timpul pronunțării unei silabe pentru a o pune în evidență (de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afar-saho; SOV etiopiana (guèze), latină 6. afrikaans O Africa de Sud / N Namibia; cea mai tînără dintre limbile germanice, născută din olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în secolul al XVII-lea în Africa de Sud din Java familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; flexionara; tendința de trecere la tipul izolant; SVO latină 7. ainu N Rusia (insula Sahalin), Japonia (insula Hokkaido); vorbită în insulele Kurile pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, implantata apoi în insula japoneză Hokkaido; limba pe cale de dispariție; a nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și slavona românească), utilizate, cîteva secole, ca limbi de cult sau limbi oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea; limba literară se întemeiază prin traducerea Bibliei în limba cehă de către J. Hus; trei etape: veche (sec. XI-XIV), medie (sec. XV-XVII), modernă (din sec. XVII); două grupe dialectale: boemiană și moraviană familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav occidental; SVO; accentuala latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
urmă contactului dintre franceză și limbi autohtone latină 83. croată (sîrbo-croată) O Croația, Bosnia și Herțegovina / OR Șerbia (Voivodina) / N Muntenegru; este doar o variantă a limbii sîrbo-croate, comuna sîrbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala; flexionara; SVO + ordine liberă latină 84. cumana LM vorbită pînă prin sec. XIV pe teritoriile actuale ale României și Ucrainei; cunoscută din Codex cumaniscus (1330) familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak transcriere latină 85. cușitică N Etiopia, Sudan, Somalia, Kenya
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba liturgica folosită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o concepție asupra lumii diferită de cea europeană familia amerindiana, ramura uto-aztecă transcriere latină 145. huastecă LN Mexic (Veracruz, Șan Luis, Potosi, Oaxaca) / N Guatemala, El Salvador; este o limbă izolată geografic de restul limbilor maya, atipica limba amerindiana, ramura maya; accentuala; ergativă; SVO latină 146. hurită LM , Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
textele sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica latină 210. lahu N Chină (Yunnan), Laos, Birmania, Vietnam, Thailanda familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; SOV latină 211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în 1928), latină (pînă în 1938), chirilica 212. laoțiana (lao) O Laos / N Thailanda, Birmania, Cambodgia, Vietnam, China familia tai-kadai, ramura kam-tai, grupul tăi; SVO; tonala; subst. - adj.; SVO laoțiana de la stînga la dreapta 213. lapona (sami, saama
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Această limbă slavă nu trebuie confundată cu macedoneană antică din vremea lui Filip al II-lea și a lui Alexandru Macedon. Nu trebuie confundată nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav meridional; accentuala; SVO + ordine liberă chirilica cu două litere proprii 230. macendoneană veche (helenică) LM; regatul Macedoniei (apogeul în vremea lui Filip al II-lea și a fiului său, Alexandru cel Mare); sec. V i.C. - primele secole d.C., absorbita de greacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Kerala, Lakshadweep, Pondicherry) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV alfasilabară malayalam < grantha < brahmi 237. malgașa O Madagascar; izolată de celelalte limbi austroneziene; apropiată geografic de limbile negroafricane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul barito oriental; VOS; aglutinanta; sintetică și accentuala sorabe (de origine arabă - în trecut), latină (din 1823) 238. malteza O Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două dialecte, olandeză propriu-zisă și flamanda; după alții, acestea sînt limbi separate; olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în sec. XVII în Africa de Sud din Java s-a transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Bibliotecă din Orléans) datează din anul 1000. Cel mai vechi text integral în occitană este o depoziție juridică din 1102. Unii lingviști vorbesc de francoprovensală că de o limbă intermediară între franceză și occitană. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic; accentuala; flexionara; SVO; silabica latină 276. ojibwe OR Canada, SUA; una din cele mai importante limbi amerindiene din America de Nord prin numărul vorbitorilor și diversitatea dialectala limba amerindiana, familia algonkina, ramura ojibwe-potawatomi; polisintetica, cu rol important al sufixelor; distincție de gen animat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din sec. al XIV-lea; la baza limbii literare stă dialectul din Cracovia; perioadă modernă este legată de operă lui A. Mickiewicz; puternică influență latină și a altor limbi moderne occidentale familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO + ordine liberă; accentuala latină cu diacritice speciale 299. portugheză O Portugalia, Brazilia, Angola, Capul Verde, Guineea-Bissau, Macao, Mozanbic, Sao Tomé și Principe, Timorul de Est / CO Guineea Ecuatoriala / OR Galicia (Spania) sub numele de gallego (în realitate e vorba de un dialect portughez); cel mai mare număr
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cazuri). La verb formele impersonale sînt mai numeroase decît cele personale. Sistemul verbal este dominat de opoziția de aspect. Două mari grupuri dialectale, de nord și de sud. Alfabet chirilic cu 32 de litere. familia indo-europeană, ramura balto-slavă, grupul oriental; accentuala; SVO chirilica 313. samoana O Șamoa, Șamoa americană / N Fiji, Noua Zeelandă familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; SVO + liberă latină 314. sandawe N Tanzania; vorbită de o populatie înrudită genetic cu hadza; populațiile sandawe și șan sînt, genetic, cele mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a ~ului 12, 25, 29, 38, 40, 41, 53, 127, 194, 355, lingvistică ~ului 21, 25, meta~ 29, 71, 133, 356, teoria ~ului 25, 31, 38, 126, 127, 354, 355 limba passim, ~ aborigena 106, 142, 202, 203, 204, 205, 318, ~ accentuala 86, 87, 238, 247, 250, 253, 257, 264, 268, 279, 280, 281, 282, 283, 287, 289, 293, 299, 303, 304, 307, 308, 311, ~ activă (duală) 94, ~ acuzativă 56, 72, 94, 95, 96, 142, 255, ~ aglutinanta 49, 58, 59, 61, 62
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cursul căruia se trece foarte ușor de la o extremă la alta. 228 De asemenea, rușii subliniază - ceea ce este foarte util - considerabilele diferențe dintre metodele de versificație ce decurg din diferitele sisteme lingvistice. Obișnuita clasificare a sistemelor de versificație în silabe, accentuale și cantitative nu este numai incompletă dar chiar și derutantă. De exemplu, în poezia epică sârbo-croată și fiindcă cele trei principii - silabismul, cantitatea și accentul - își au toate roiul lor. Cercetările moderne au arătat că, în practică, prozodia latină pe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
problemele stridente ale societății moderne necesită o redefinire a obiectivelor învățământului și în cadrul acestora, a educației în domeniul științei și a mediului înconjurător. Educația contemporană în domeniul mediului înconjurător ar trebui să secaracterizeze prin câteva aspecte importante: - să se pună accentual nu numai pe abordarea clasică a mediului și protecția lui ci pe ființa umană în contextul unui mediu înconjurător sănătos; - să se schimbe opinia oamenilor despre protejarea mediului în sensul că acesta să fie pregătit să protejeze mediul înconjurător nu
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
printr-o varietate excepțională, de la forme tradiționale riguroase, la forme originale, totuși complicate, ca și măiestria tehnică și verbala pe care Auden și-a etalat-o indiferent de formă. Parțial i se datorează meritul de a fi reintrodus anglo-saxona metrul accentual în poezia engleză. O temă de controversă este în ce măsură Auden și-a revizuit poeme în ediții succesive, eliminând unele poezii foarte cunoscute din ediții „selective”, deoarece a considerat că poeziile respective nu mai sunt sincere sau corecte. An area of
Wystan Hugh Auden () [Corola-website/Science/298637_a_299966]
-
clasică, în timp ce, la sfârșit, limba avea, din punct de vedere fonetic, mult mai multe în comun cu greaca modernă decât cu cea veche. Cele mai semnificative trei schimbări din timpul acestei perioade au fost pierderea distincției lungimii vocalelor, înlocuirea sistemului accentual tonic (muzical) cu accentul dinamic (de intensitate) și monoftongarea majorității diftongilor. Evoluția fonetică este descrisă în cele ce urmează: "Greaca Koine biblică" se referă la varietățile de Koine folosite în Biblia creștină și în texte înrudite. Principalele ei surse sunt
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
fel prima piatră a unui curent liric hispanic care va ajunge până în lirica lui Bécquer. Stilul lui Garcilaso este unul foarte caracteristic : este preocupat în mod special de muzicalitatea versurilor, folosind aliterația și un ritm bazat pe cele trei axe accentuale ale endecasilabului. Folosește într-un mod asiduu epitetul, cu intenția de a crea o lume idealizată, în care obiectele sunt arhetipizate și stilizate, la modul platonismului. Pe de altă parte, este foarte abil în descrierea a ceea ce este fugitiv și
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
Nemescu (California Dreaming’). În analiza succeselor naționaliste la începutul anilor 20 în România ( politici culturale din România Mare), se bazează pe teoriile antropolog sociale americane ale lui Ernest Gellner , în special pe definiția naționalismului ca produs al societății industriale și accentual se pune pe cadrele universitare care au promovat și impus teze nationaista. Ea a aplicat ideiile și conceptele lui Gellner într-un caz particular, în ceea ce privește societatea rurală din România și în acest context le-a asociat cu concuziile pe care
Irina Livezeanu () [Corola-website/Science/323201_a_324530]
-
și din Jahmiyya; spre exemplu, acesta este descris ca aderând la poziția conform căreia Coranul a fost creat și iadul nu este etern. Lucrările de regulă îl încadrau pe Abu Hanifa în rândul transmițătorilor slabi de hadith și tradiționaliștii atacau accentual pus pe opinii personale și rațiuni juridice. Susținătorii săi loiali din rândurile juriștilor hanafi au încercat să-l disculpe de aceste acuzații; studentul său, Abu Yusuf a acentuat faptul că Abu Hanifa respecta hadith-urile, iar juristul hanafit Ahmad al-Salt a
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]