42 matches
-
în amenți: cele mascule nu au perigon și sunt dispuse cîte una în axila unei bractei, iar cele femele sunt grupate în amenți compuși, fiecare floare avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior, iar fructul este o achenă (nuculă), fiiod însoțită de un involucru provenit din concreșterea bracteelor cu bracteolole, Corylus avellana L. (alun) este un arbust frecvent în pădurile de foioase, prin zăvoaie, pe soluri reavăne. Are frunze mari, cu baza cordată și marginea neregulat dublu-serată. Înflorește
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
L. (carpen) este un arbore de cca 20-25 m înălțime, comun în pădurile din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase esența ca lemn de foc. Au flori unisexuate, dispuse monoic. Frunzele sunt compuse
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Florile femele sunt solitare sau dispuse cîte 2-5, situate terminal pe lujeri din anul respectiv și au 2-4 tepale verzi, ovar infer cu două stigmate papiloase, groase. Polenizarea este anemofilă. Fructul este o drupă parțial dehiscentă (la Juglans) sau o achenă aripată (la Pterocarya, Carya). În România, "Juglans regia" L. crește subspontan sau cultivat. Este un arbore apreciat pentru semințele sale comestibile și pentru lemnul cu duramen negru, foarte căutat în industria mobilei. Frunzele imparipenat-compuse (cu 5-7 foliole întregi), precum și coaja
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este reprezentat de numeroase specii de arbuști spontani sau cultivați, cu frunze imparipenat-compuse și cu spini pe tulpină. Hipantiul la maturitate se îngroașă, devenind roșu și cărnos (conține vitamina C, acizi organici, pectine, antociani, caroten etc.) și include mai multe achene. R. canina L. (măceșul) este un arbust pînă la 3 m, cu flori roze și ramuri spinoase. Fructul (măceașa) este comestibil și cu valoare medicinală. Datorită conținutului ridicat în acid ascorbic și dehidroascorbic (care formeazâ un "sistem redox"), produsele alimentare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
efecte spasmolitice asupra musculaturii netede a intestinelor și a uterului. Intră în compoziția ceaiului antidiareic. Genul Fragaria cuprinde plante erbacee, perene, stolonifere, cu frunze trifoliate. Florile au calicul, iar după fructificare receptaculul devine cărnos, comestibil, în el fiind împlîntate numeroase achene mici. F. vesca L. (fragi de pădure) este foarte răspândită în pajiști, păduri, tufișuri, locuri pietroase, din zona colinară pînă în subalpin F. viridis Duchs. (fragi sau căpșuni de câmp), F. moschata Duchs., se întâlnesc și spontan, dar sunt cultivate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine și gineceu inferior. Fructele sunt bace, drupe, capsule sau achene. Myrtus communis L. (mirtul) este un arbust mediteranean, sempervirescent, cu fructul o bacă comestibilă. Frunzele au utilizări medicinale deoarece conțin ulei eteric cu proprietați aromatizante și tonice, vermifuge, pentru boli ale vezicei urinare și ale aparatului respirator. În semințe există
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
aromate. Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime. Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat. ul (în ) (în Moldova este numit secărică) nu este același lucru cu chimionul ("Cuminum cyminum", în ). Identificarea lor este incorectă și foarte
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
numită racem. În mod neobișnuit pentru familia Lamiaceae, cele patru stamine și pistilul nu emerg de sub marginea superioară a corolei, ci se sprijină pe cea inferioară. După polenizarea entomofilică (adică polenizare cu ajutorul insectelor), corola cade și ulterior se dezvoltă patru achene în interiorul calixului bilabial. Planta are un gust asemănător cu al anasonului (numit și anis), având un miros puternic dulceag-înțepător. ul este foarte sensibil la frig, el crescând bine în condiții de căldură și umezeală. În timp ce varietățile comune de busuioc sunt
Busuioc () [Corola-website/Science/304459_a_305788]
-
ramifică doar în zona florilor. Frunzele alterne, întrerupt imparipenate, sunt formate din 5-9 foliole dințate pe margini, între care se găsesc 6-10 foliole mici. Florile sunt ca niște steluțe cu cinci colțuri de culoare roz sau violet. Fructul este o achenă. Planta crește în livezi și pe pajiști în locuri umede și luminoase, în zonele de munte până la o altitudine de 1000-1200 m, în vii, în zonele defrișate, sub traseele liniilor de înaltă tensiune. Se culege din iunie până în septembrie. Țintaura
Țintaură () [Corola-website/Science/312487_a_313816]
-
soi. În centrul inflorescenței se găsesc florile tubuloase, sterile (galbenele fac excepție de la regulă familiei Asteraceae la care florile tubuloase, din centrul inflorescenței, sunt fertile), de aceeași culoare că și cele ligulate sau maronii. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructele sunt achene curbate în formă de secera sau barcă arcuita care formează niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
că și cele ligulate sau maronii. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructele sunt achene curbate în formă de secera sau barcă arcuita care formează niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permițând să se agațe de blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte. Rizomul este scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm lungime, de culoare brun-cenușie. Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri. Specia
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
ul este fructul fagului. Este o achenă, având formă de cupă ghimpoasă, care conține două sau trei semințe. ul a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn, dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți). Principalii constituenți cunoscuți (ai miezului):- apa 4
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
mm, tulpina este florieră lânos-păroasă, acoperită de scvame alungite, roșiatice. Tulpina crește primăvara timpuriu înainte de dezvoltarea frunzelor. Florile sunt galbene, în antodiu (antodiu sau calatidiu - inflorescență specifică plantelor). Frunzele de la baza tulpinii au limbul aproape rotund, adânc corodat. Fructele sunt achene. De la podbal se recoltează în scop medicinal frunzele mari, late, care cresc direct din rizomi, după ofilirea florilor. Frunzele de podbal conțin mucilagii, tanini, substanțe amare (tusilagină), acizi grași, carotenoizi, inulină, fitosteroli, flavone, substanțe triterpeniceși săruri minerale. Crește prin locurile
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
cultură, cu tulpină dreaptă și înaltă de până la 1 m, simplă sau ramificată, acoperită cu spini, de culoare verzuie sau brun-roșiatică în partea superioară. Frunzele alterne, alungit lanceolate, cu nervuri proeminente; flori galbene tubuloase, grupate în antodii terminale și fructe achene brun-gălbui. Înflorește din luna iunie și până în august. În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene în perioada înfloririi. Sescviterpene (cnicina, benedictinaartemisiifolina și salonitenolidul), fitosteroli și glicozidele lor, acizi grași, mucilagii, taninuri, acizi rezonici, acid nicotinic, vitamina B1, săruri (potasiu, magneziu
Schinel () [Corola-website/Science/323515_a_324844]
-
tubulos (hipantiu), uneori cu ginofor, 2-4-(5), rar 10-12-locular, în fiecare lojă cu un ovul, axial sau parietal, atârnat în vecinătatea vârfului ovarului, cu 1 stil și 1 stigmat măciucat, capituliform sau alungit cilindric. Polenizarea adesea entomogamă. Fructul drupă, bacă, achenă sau nuculă, mai rar capsulă loculicidă ("Aquilaria"), închis parțial sau total în hipantiu. Semințe cu tegument tare, subțire, cu endosperm puțin sau absent, cu embrion drept și cotiledoane groase și cărnoase. În România vegetează 5 specii spontane, ce aparțin la
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]