42 matches
-
plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mm, tulpina este florieră lânos-păroasă, acoperită de scvame alungite, roșiatice. Tulpina crește primăvara timpuriu înainte de dezvoltarea frunzelor. Florile sunt galbene, în antodiu (antodiu sau calatidiu - inflorescență specifică plantelor). Frunzele de la baza tulpinii au limbul aproape rotund, adânc corodat. Fructele sunt achene. De la podbal se recoltează în scop medicinal frunzele mari, late, care cresc direct din rizomi, după ofilirea florilor. Frunzele de podbal conțin mucilagii, tanini, substanțe amare (tusilagină), acizi grași, carotenoizi, inulină, fitosteroli, flavone, substanțe triterpeniceși săruri minerale. Crește prin locurile
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
soi. În centrul inflorescenței se găsesc florile tubuloase, sterile (galbenele fac excepție de la regulă familiei Asteraceae la care florile tubuloase, din centrul inflorescenței, sunt fertile), de aceeași culoare că și cele ligulate sau maronii. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructele sunt achene curbate în formă de secera sau barcă arcuita care formează niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
că și cele ligulate sau maronii. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructele sunt achene curbate în formă de secera sau barcă arcuita care formează niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
aromate. Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime. Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat. ul (în ) (în Moldova este numit secărică) nu este același lucru cu chimionul ("Cuminum cyminum", în ). Identificarea lor este incorectă și foarte
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
Țelina, sau apium graveolens, este o plantă din familia apiaceae. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. Frunzele sale sunt mari, penat-lobate. Florile sunt mici, de obicei având culoarea albă. Fructul său este achenă. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Este o plantă hidrofilă. Țelina este folosită în întregime ca legumă, fiind consumată atât rădăcina cât și tulpina. În țările cu climă temperată, țelina este
Țelină () [Corola-website/Science/308214_a_309543]
-
arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Termenul stejar este probabil de origine tracică. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menționează în Descrierea Moldovei ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară. Lemnul de stejar
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
cultură, cu tulpină dreaptă și înaltă de până la 1 m, simplă sau ramificată, acoperită cu spini, de culoare verzuie sau brun-roșiatică în partea superioară. Frunzele alterne, alungit lanceolate, cu nervuri proeminente; flori galbene tubuloase, grupate în antodii terminale și fructe achene brun-gălbui. Înflorește din luna iunie și până în august. În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene în perioada înfloririi. Sescviterpene (cnicina, benedictinaartemisiifolina și salonitenolidul), fitosteroli și glicozidele lor, acizi grași, mucilagii, taninuri, acizi rezonici, acid nicotinic, vitamina B1, săruri (potasiu, magneziu
Schinel () [Corola-website/Science/323515_a_324844]
-
numită racem. În mod neobișnuit pentru familia Lamiaceae, cele patru stamine și pistilul nu emerg de sub marginea superioară a corolei, ci se sprijină pe cea inferioară. După polenizarea entomofilică (adică polenizare cu ajutorul insectelor), corola cade și ulterior se dezvoltă patru achene în interiorul calixului bilabial. Planta are un gust asemănător cu al anasonului (numit și anis), având un miros puternic dulceag-înțepător. ul este foarte sensibil la frig, el crescând bine în condiții de căldură și umezeală. În timp ce varietățile comune de busuioc sunt
Busuioc () [Corola-website/Science/304459_a_305788]
-
ul este fructul fagului. Este o achenă, având formă de cupă ghimpoasă, care conține două sau trei semințe. ul a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn, dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți). Principalii constituenți cunoscuți (ai miezului):- apa 4
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
tubulos (hipantiu), uneori cu ginofor, 2-4-(5), rar 10-12-locular, în fiecare lojă cu un ovul, axial sau parietal, atârnat în vecinătatea vârfului ovarului, cu 1 stil și 1 stigmat măciucat, capituliform sau alungit cilindric. Polenizarea adesea entomogamă. Fructul drupă, bacă, achenă sau nuculă, mai rar capsulă loculicidă ("Aquilaria"), închis parțial sau total în hipantiu. Semințe cu tegument tare, subțire, cu endosperm puțin sau absent, cu embrion drept și cotiledoane groase și cărnoase. În România vegetează 5 specii spontane, ce aparțin la
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permițând să se agațe de blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte. Rizomul este scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm lungime, de culoare brun-cenușie. Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri. Specia
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
constatată aici de Al. Cistelecan). O constantă remarcabilă a poeziei publicate de T. înainte de 1990 o constituie prezența filonului moral, în parabole politice memorabile, precum Materia signata, Didactica Nova sau Lumina sub talpă, cea din urmă deconspirând absurdul demolărilor. În Achene zburătoare (1986; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei) și în Materia signata (1992) se adâncește polaritatea între „materia” scrisă și cea nescrisă, a realului, aceea care scapă întotdeauna și care nu poate fi „interpretată” prin litere sau prin cuvinte. Eul poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori de acreditare, București, 1982; Substituiri, București, 1983; Melopoetica, București, 1984; Târgul de animale mici, București, 1985; Achene zburătoare, București, 1986; Școala de muzică, București, 1986; Zebra și algebra, București, 1988; Întâmplări în dicționar, București, 1988; Proba Orientului, București, 1991; Materia signata, București, 1992; Cuneiforme, Timișoara, 1997; Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene, București, 1997; Râsul ocrotit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
peretelui frecvent pe infundibul („gușa Hartmann”). - inflamatorii: leziuni acute - hiperemie, roșeață, aderențe, Îngroșarea peretelui; leziuni cronice. - degenerative: sclerohipertrofice; scleroatrofice. 1. Vezicula fragă: mucoasa roșie-vie + granule mici alb-gălbui; stază limfatică infundibulocistică cu depunerea colesterolului În corion; nucleu al unor viitori calculi „achene”. 2. Hidrocolecistul (hidropsulă: calcul inclavat În cistic; vezicula biliară exclusă față de calea principală destinsă uniform; bila clară sau albă vâscoasă datorită resorbției pigmenților biliari și acumulării secreției de reacție a mucoasei. 3. Vezicula biliară din colecistita litiazică acută A. Modificări
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
contextul, astfel că ar trebui reconstruit fie cu ajutorul lui ELE (din eleganți), fie cu SICO (din sicone, pl. de la siconă "tip de fruct compus care se prezintă sub forma unei urne cărnoase în care se află un număr mare de achene")". 11 Publicată în Însem(i)nările Magistrului din Cajvana, Editura Institutul European, 1992 (anul lansării obiectului zburător neidentificat ca origine. 12 TD: în franceză "travaux dirigés" (activitățile de seminar de la noi, ceva mai riguros concepute când le-am cunoscut la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
volumului mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]