489 matches
-
pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă avem profilurile d sau d*. footnote>). Toate celelalte perechi sunt indiferente social. Cum, din premisă, singurele profiluri în care nimeni nu este liberal sunt d și *d , este, de asemenea, satisfăcut. Trebuie arătat, acum, că profilul social este întotdeauna aciclic. În primul rând, să presupunem că pentru orice profil social. 2 3sa P a poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 2a lui 3a , fie pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i, dacă i având drepturile Di, dacă i nu manifestă preferințe autosustenabile, atunci Di se anulează/nu se recunosc. [t.4.4.1*] Teorema GK: Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lkg și care este aciclică pe mulțimea alternativelor. [o.4.4.1*]: Nu voi relua demonstrația oferită de Gaertner și Kruger, ci voi încerca să construiesc alt argument. În primul rând, există o diferență între decisivitatea paretiană și cea libertariană, iar aceasta constă în faptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ar fi profilurile preferințelor individuale, dacă preferințele pe x variante ( x aspectele din decisivitățile libertariene) nu au sens contrar (se permit indiferentele în acest fel) preferințelor pe x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană, atunci preferința socială este aciclică. Demonstrație [l.4.4.1*]. Să presupunem că avem doi indivizi, i, j și trei alternative, ca în forma originală a paradoxului lui Sen, și că. Prin modul de acordare a decisivităților pe x variante. Prin U, orice profil de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința paretiană modificată, 1 6sa I a . În interpretarea mea, acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă, deoarece, prin cvasitranzitivitate, 1a este singură în mulțimea de alegere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere, în vreme ce, prin aciclicitate, este împreună cu 6a , deci în ambele cazuri contradicția inițială dispare<footnote Dacă interpretăm relația de preferință binară slabă ca un „mai mare sau egal” (reuniunea celor două părți), atunci egalitatea de mai sus este un rezultat aciclic fiindcă este suficient ca o singură parte a reuniunii să fie adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai rămâne doar de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui y, și dacă individul preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale. Dacă relația este aciclică, atunci alocarea drepturilor este coerentă<footnote Lema 1, aparținându-i lui Suzumura (1978), arată că o alocare de drepturi este coerentă, dacă există o funcție de decizie socială pentru fiecare intersecție dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale. Dacă relația este aciclică, atunci alocarea drepturilor este coerentă<footnote Lema 1, aparținându-i lui Suzumura (1978), arată că o alocare de drepturi este coerentă, dacă există o funcție de decizie socială pentru fiecare intersecție dintre profilul social și mulțimea drepturilor individuale. [Suzumura, 1978, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decizie socială care îndeplinește U, ,L *L și scP . Demonstrație [t.5.2.1*]. Să presupunem că [t.5.2.1*] este falsă. Din premise, alocarea drepturilor este coerentă (vezi [d.5.1.1c*]) și, prin definiție, condiția scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
oferă nicio demonstrație pentru ea), indică doar faptul că restricția condiției paretiene este suficientă pentru a elimina paradoxul libertarian. footnote>: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , *P , U și care are, la bază, o relație de preferință aciclică pe mulțimea alternativelor. Demonstrație [t.5.3.1*]. Se face în următorul mod: presupunem ca avem doi indivizi i,j și trei alternative și că există două decisivități libertariene. Pentru ca acestea să existe, câte două dintre alternative trebuie să varieze
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de preferință binară, pe o mulțime finită a alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat;, adică 1m este angajat full-time și 2m este angajat part-time; : (0
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de indiferență, ceea ce este așa prin definiție. [t.6.1.2.2*]: Există o SDF care îndeplinește UF,P și *L . Demonstrație [t.6.1.2.2*]. Constă în a arăta că putem ajunge la o relație de preferință socială aciclică doar prin intermediul decisivităților paretiene. Să presupunem ca avem doi indivizi, i și j, și trei alternative, 1a , 2a , 3a . Inversând preferințele (pentru a avea profilul invers), obținem, din nou, o relație de preferință aciclică. Pentru cazul cu două perechi pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la o relație de preferință socială aciclică doar prin intermediul decisivităților paretiene. Să presupunem ca avem doi indivizi, i și j, și trei alternative, 1a , 2a , 3a . Inversând preferințele (pentru a avea profilul invers), obținem, din nou, o relație de preferință aciclică. Pentru cazul cu două perechi pe care acționează procedura paretiană și două decisivități libertariene (cazul alegerii cantității de muncă) relația de preferință socială este aciclică, dar incompletă. Acest fapt se poate verifica. Dacă folosim o versiune a condiției libertariene care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3a . Inversând preferințele (pentru a avea profilul invers), obținem, din nou, o relație de preferință aciclică. Pentru cazul cu două perechi pe care acționează procedura paretiană și două decisivități libertariene (cazul alegerii cantității de muncă) relația de preferință socială este aciclică, dar incompletă. Acest fapt se poate verifica. Dacă folosim o versiune a condiției libertariene care acordă decisivitățile pe toate x variantele , putem lua și următorul caz. De aici, alternativa preferată social este 3a . Paradoxul este eliminat. În cazul cu mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caz. De aici, alternativa preferată social este 3a . Paradoxul este eliminat. În cazul cu mai multe strategii și mai mulți indivizi, lucrurile stau la fel deoarece preferințele liberale slabe, împreună cu tranzitivitatea personală, determină condiția Pareto să nu producă preferințe sociale aciclice. 6.1.3.* Restricția condiției libertariene prin preferințe minmax [d.6.1.3.1*]: Preferințe minmax 1: Un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate din aceasta și maximul perechii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest lucru nefiind însă valabil decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să-l dețină pentru a finanța stocurile, precum și decalajele temporare între plăți și încasări. Această nevoie este ciclică și din acest motiv permanentă. Spre deosebire de necesarul de fond de rulment din exploatare, necesarul de fond de rulment din afara exploatării regrupează elemente aciclice și instabile, legate de exemplu de activitatea de investiții și de finanțare. În principiu, acesta nu este luat în calcul la estimarea capitalurilor investite. În materie de evaluare a capitalurilor angajate în exploatare, practica arată că există două opțiuni: fie
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cunoaștere). Exemplul cel mai des întâlnit este cel al rețelei citărilor între articolele științifice. Vârfurile acestei rețele sunt articole, iar un arc orientat de la articolul A la articolul B arată că A citează pe B. Rețelele de acest tip sunt aciclice deoarece o lucrare citată nu poate, la rândul său, să citeze o altă lucrare în care este citată deoarece ea nu este încă scrisă. Rețelele de citări sunt o sursă importantă de date pentru studiile statistice ale rețelelor datorită abundenței
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
4.1.2. Accepția funcțională Mult mai frecvent utilizat În lucrările de specialitate este indicatorul fondul de rulment net global (FRNG), determinat și analizat În accepția funcțională. Fondul de rulment net global este definit ca reprezentând acea parte a resurselor aciclice (stabile) alocată finanțării activelor ciclice (temporare). Având În vedere faptul că bilanțul funcțional este structurat În funcție de ciclurile de operațiuni, modalitățile de calcul al fondului de rulment net global sunt următoarele: a) pornind de la pasiv, fondul de rulment se calculează ca
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
fondului de rulment net global sunt următoarele: a) pornind de la pasiv, fondul de rulment se calculează ca diferență Între resursele stabile și activele stabile, fiind indicatorul care caracterizează prin comparație ciclul de investiții cu cel de finanțare: FRNG = Resurse stabile (aciclice) - Active stabile (aciclice); b) pornind de la activ, fondul de rulment se calculează ca diferență Între activele ciclice și datoriile de funcționare. FRNG = Active ciclice - Datorii de funcționare (inclusiv trezoreria de activ) Este bine-cunoscut faptul că resursele stabile sunt constituite din
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
net global sunt următoarele: a) pornind de la pasiv, fondul de rulment se calculează ca diferență Între resursele stabile și activele stabile, fiind indicatorul care caracterizează prin comparație ciclul de investiții cu cel de finanțare: FRNG = Resurse stabile (aciclice) - Active stabile (aciclice); b) pornind de la activ, fondul de rulment se calculează ca diferență Între activele ciclice și datoriile de funcționare. FRNG = Active ciclice - Datorii de funcționare (inclusiv trezoreria de activ) Este bine-cunoscut faptul că resursele stabile sunt constituite din pasive stabile proprii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
provizioanele. Resursele stabile Împrumutate includ: Împrumuturi pe termen mediu și lung, Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și acțiuni, alte datorii și Împrumuturi cu durată mai mare de un an. Având În vedere faptul că resursele stabile sunt formate din resurse aciclice proprii și Împrumutate, și În cazul bilanțului funcțional, fondul de rulment net global poate fi analizat după proveniența finanțării, ca fond de rulment propriu și fond de rulment Împrumutat. Fondul de rulment net global propriu (FRNGpropriu) se calculează ca diferență
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]