37 matches
-
reacția de izomerizare a cicloalcanilor în prezența clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observații fundamentale privind reacția cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în ciclohexan ca solvent (cunoscută astăzi în literatură ca “reacția Nenițescu de acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menționare a transferului intermolecular de ion de hidrură, așa cum se va numi mai târziu. În perioada 1965-1970 studiază reacțiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
canalele KATP există și o altă cale independentă de ele. Aceasta poate fi activată de creșterea AGL plasmatici și metabolizarea lor. Aceasta presupune concentrații crescute de Acetil-CoA, Malonil-CoA și, evident, a lanțurilor lungi de Acetil-CoA. Acestea din urmă vor produce acilarea unor proteine intracelulare și inducerea insulinosecreției pe o cale metabolică separată de cea a glucozei. 3.6.6. Depolarizarea membranei β-celulare În 1968, Dean și Matthews (45) au publicat primele date privind activitatea electrică în celulele β pancreatice, folosind tehnica
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetica. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetica. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos (HNO) și halogeni (X). La această reacție participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
reacția de izomerizare a cicloalcanilor în prezența clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observații fundamentale privind reacția cicloalchenelor cu cloruri acide catalizata de clorura de aluminiu, în ciclohexan că solvent (cunoscută astăzi în literatura că “reacția Nenițescu de acilare reductiva“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menționare a transferului intermolecular de ion de hidrura, așa cum se va numi mai tarziu. În perioada 1965-1970 studiază reacțiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
aceea de a stabiliza carbocationul benzenic. Pentru această reacție este nevoie de un catalizator de tip acid Lewis. Reacția constă în alchilarea benzenului cu un compus halogenat al unui alcan. Uneori se utilizează un acid Lewis pe post de catalizator. Acilarea Friedel-Crafts este un caz particular al substituției electrofile aromatice. Reacția constă în acilarea unui compus aromatic, în acest caz a benzenului, cu o halogenură acidă. În proces se folosește drept catalizator un acid Lewis. Un număr mare de compuși chimici
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
catalizator de tip acid Lewis. Reacția constă în alchilarea benzenului cu un compus halogenat al unui alcan. Uneori se utilizează un acid Lewis pe post de catalizator. Acilarea Friedel-Crafts este un caz particular al substituției electrofile aromatice. Reacția constă în acilarea unui compus aromatic, în acest caz a benzenului, cu o halogenură acidă. În proces se folosește drept catalizator un acid Lewis. Un număr mare de compuși chimici de o importanță industrială ridicată sunt obținuți prin înlocuirea unuia sau mai mulți
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
este substituită în poziția orto pe nucleul aromatic față de grupa carboxil -COOH. Astfel, mai poate fi denumit și acid 2-hidroxibenzoic. Este greu solubil în apă (2 g/L la 20 °C). Aspirina (acidul acetilsalicilic) poate fi preparată prin reacția de acilare a grupei fenolice a acidului salicilic cu radicali acetil (care se face cu anhidridă acetică sau clorură de acetil) sau prin reacția "Kolbe-Schmitt" (vezi „Obținere”). Acidul salicilic poate fi biosintetizat folosindu-se ca precursor aminoacidului numit fenilalanină. Salicilatul de sodiu
Acid salicilic () [Corola-website/Science/336174_a_337503]