186 matches
-
la UNATC, din 1992 până în prezent. Fondator și director al Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF (2010). Are Brevetul de Invenție nr. 118703 (OSIM), 2007, pentru Sistem de securizare a datelor și materialelor audiovizuale. Filmografie (selectivă) • Seraliștii (1982), Premiul ACIN pentru cel mai bun documentar, 1982 • Pe malul Ozanei (1983), Marele Premiu al Asociației Cineaștilor (ACIN), 1984 • Vârsta de aramă (1984) • Va veni o zi (1985), Premiul UCIN pentru film documentar, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1990; Premiul pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
BIEFF (2010). Are Brevetul de Invenție nr. 118703 (OSIM), 2007, pentru Sistem de securizare a datelor și materialelor audiovizuale. Filmografie (selectivă) • Seraliștii (1982), Premiul ACIN pentru cel mai bun documentar, 1982 • Pe malul Ozanei (1983), Marele Premiu al Asociației Cineaștilor (ACIN), 1984 • Vârsta de aramă (1984) • Va veni o zi (1985), Premiul UCIN pentru film documentar, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1992; Premiul UCIN pentru film reportaj, 1992; Premiul Spicul de aur, Valladolid, Spania
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Studiază la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", București, secția Regie de film și TV, pe care o absolvă în 1978. Lucrează ca regizor la Studioul Sahia Film și la TVR. Filmografie (selectivă) • Bolți de ospeție (1980), Premiul ACIN, 1980 • Ioane, cum e la construcții? (1983), Premiul ACIN, 1983 • Virtuți bucovinene (1983), selectat la Festivalul filmului turistic, Karlovy Vary, 1983 • Panc (1990), Premiul UCIN, 1990 • Festivalul Dinu Lipatti (1992) • Poveste despre lemn (1994) • Casa cea mare (1998) • Școala de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Caragiale", București, secția Regie de film și TV, pe care o absolvă în 1978. Lucrează ca regizor la Studioul Sahia Film și la TVR. Filmografie (selectivă) • Bolți de ospeție (1980), Premiul ACIN, 1980 • Ioane, cum e la construcții? (1983), Premiul ACIN, 1983 • Virtuți bucovinene (1983), selectat la Festivalul filmului turistic, Karlovy Vary, 1983 • Panc (1990), Premiul UCIN, 1990 • Festivalul Dinu Lipatti (1992) • Poveste despre lemn (1994) • Casa cea mare (1998) • Școala de vise (2003) • Frații Manakia (2003) • Cuvinte din bătrâni (2004
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Devin mai abundente celulele neciliate, proeminente în lumen, denumite celule Clara. Acestea au aparat Golgi și reticul endoplasmatic bine reprezentat și conțin numeroase granulații exocrine dense. Ele sunt implicate în elaborarea mucusului și surfactantului pulmonar. Unitatea funcțională a plămânului este acinul pulmonar, sau unitul respirator, format din structurile ce încep la nivelul bronhiolei respiratorii. La acest nivel, epiteliul cubic devine turtit și lipsit de cili. Alveolele pulmonare au pereți subțiri, construiți dintr-o rețea de capilare sanguine anastomozate, înglobate într-o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fi acceptată, realitatea arătînd în multe cazuri o slabă exigență a caselor de filme la promovarea scenariilor în producție. Scenariile trebuie văzute în termenele stabilite la : Secția Propagandă a CC al PCR, Comisia cinematografică a CCES, Comisia de scenarii a ACIN, după ce Casa de filme le consideră bune. [...] 4. În ce privește elaborarea planului tematic anual al filmelor artistice de lung metraj, unii regizori au propus ca ele să cadă în sarcina caselor de filme. Considerăm că o asemenea practică nu poate fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
metraj, unii regizori au propus ca ele să cadă în sarcina caselor de filme. Considerăm că o asemenea practică nu poate fi admisă. Proiectul planului tematic anual se elaborează sub conducerea CCES, pe baza propunerilor caselor de filme, cu consultarea ACIN, a organizațiilor obștești etc. Proiectul de plan se analizează în Comisia de cinematografie a CCES, apoi în plenara CCES, iar în final în Biroul Comisiei ideologice a CC al PCR. Considerăm sistemul bun și trebuie aplicat în continuare. [...] Notă Unele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
format din Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Mircea Mureșan, Ștefan Roman, Iosif Demian, a fost primit pentru o discuție privind nesoluționarea unor probleme pe 6 iunie 1981. Cu puțin înaintea acestei întâlniri, a cerut o audiență tovarășul Ion Popescu- Gopo, președintele ACIN, care, „știind că unii regizori au cerut audiență la conducere, a relatat că ei nu exprimă punctul de vedere al ACIN și roagă să se discute la ACIN problemele activității regizorale din domeniul filmului”. Iată, deci, că nu doar rigiditatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
probleme pe 6 iunie 1981. Cu puțin înaintea acestei întâlniri, a cerut o audiență tovarășul Ion Popescu- Gopo, președintele ACIN, care, „știind că unii regizori au cerut audiență la conducere, a relatat că ei nu exprimă punctul de vedere al ACIN și roagă să se discute la ACIN problemele activității regizorale din domeniul filmului”. Iată, deci, că nu doar rigiditatea organelor de propagandă, dar și lipsa de unitate în cadrul breslei cineaștilor făcea foarte dificilă reducerea presiunii din sistem. Totuși, în urma acestor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înaintea acestei întâlniri, a cerut o audiență tovarășul Ion Popescu- Gopo, președintele ACIN, care, „știind că unii regizori au cerut audiență la conducere, a relatat că ei nu exprimă punctul de vedere al ACIN și roagă să se discute la ACIN problemele activității regizorale din domeniul filmului”. Iată, deci, că nu doar rigiditatea organelor de propagandă, dar și lipsa de unitate în cadrul breslei cineaștilor făcea foarte dificilă reducerea presiunii din sistem. Totuși, în urma acestor demersuri, marja de manevră a realizatorilor de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
când forța musculară încetează și se expiră, dar nu în cantitate mare, reculul se reajustează la valori mai mici, dar nu prin scăderea volumului pulmonar, având următoarele cauze: cronologia ventilației interne, ventilația transversală, CT este timpul necesar golirii și umplerii acinului respectiv [39,40]. Neuniformitatea fiziologică a ventilației interne decurge din două neuniformități ale plămânului: neuniformitatea spațială a complianțelor plamânului timpul de umplere al alveolelor pulmonare variază în timp [41,42]. Variațiile fiziologice ale distribuției ventilației depind de: poziția corpului, fazele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
42]. Variațiile fiziologice ale distribuției ventilației depind de: poziția corpului, fazele respiratorii, vârstă (bazele hiperdilatate devin hipoventilate, iar apexurile devin hiperventilate) [41,43]. Mecanismele omogenizării aerului alveolar sunt direct proporționale cu: viteza de deplasare (curgere) a aerului la intrarea în acin, împrospătarea realizându-se prin difuzie, mixică cardiogenă [42,43]. 2.2. BAZELE MORFOLOGICE ALE SCHIMBULUI TRANSPLEURAL Aria suprafeței totale a pleurei viscerale (ambele cavități pleurale) este de aproximativ 4000 cm2 la un bărbat de 70 kg. Din punct de vedere
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
De asemenea, ficatul va elibera sânge, crescând volumul circulant când presiunea venoasă centrală scade, cum este în cazul hemoragiilor. Sinusoidul hepatic are irigație portală și arterială, existând fistule arterio-venoase presinusoidale între cele două sisteme vasculare. Sinusoidele se dispun în lobuli (acinul hepatic) care constituie unitatea funcțională microcirculatorie a ficatului (Rappaport). Presiunea și fluxul sanguin la acest nivel sunt sub dependența activității fibrelor musculare netede ce constituie sfincterele arteriolare și precapilare. Activitatea acestor sfinctere este sub influența reglării neurohormonale, iar ipotetic și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
Circulația limfatică a ficatului este reprezentată de o rețea subseroasă superficială și de una parenchimală profundă. Limfaticele subseroase se dispun sub capsula Glisson și intercomunică cu rețeaua din jurul colecistului. Originea rețelei profunde intraparenchimale este în spațiul lui Disse perivascular față de acinul hepatic, colectându-se apoi din jurul vaselor triadei portale spre periferia lobului. Colectoarele limfatice profunde au un traiect intrahepatic ce urmează elementele arteriale și portale spre hilul hepatic. Dinspre hil, limfaticele se colectează în ganglionii limfatici din ligamentul hepato-duodenal și cei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
structurală a ficatului în elemente parenchimatoase, interstițiale, vasculare și ductale se bazează pe funcțiile sale multiple și pe poziția sa între tractul digestiv și restul corpului. Unitatea funcțională a ficatului este reprezentată de lobulul hepatic sau, alternativ (după Rappaport), de acinul hepatic. Acesta din urmă este o structură tridimensională regulată, în care sângele curge printr-un ax central, format de venula portală terminală și arteriola hepatică terminală, ajungând în calea portă prin sinusoidele acinare și se drenează în câteva venule hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
este o structură tridimensională regulată, în care sângele curge printr-un ax central, format de venula portală terminală și arteriola hepatică terminală, ajungând în calea portă prin sinusoidele acinare și se drenează în câteva venule hepatice terminale situate la periferia acinului [1]. Clasicul lobul hexagonal Kiernan al ficatului și-a găsit echivalentul în mai recent descrisul lobul secundar al lui Matsumoto, care este compus el însuși din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este centrat pe tractul portal aferent, lobulul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
câteva venule hepatice terminale situate la periferia acinului [1]. Clasicul lobul hexagonal Kiernan al ficatului și-a găsit echivalentul în mai recent descrisul lobul secundar al lui Matsumoto, care este compus el însuși din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este centrat pe tractul portal aferent, lobulul clasic al ficatului este înconjurat, în medie, de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport”, care pune accentul mai mult pe fiziologia microcirculației hepatice decât pe structura anatomică, pare să câștige teren. În funcție de gradul de oxigenare al hepatocitelor acinul este subdivizat în zonele 1, 2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport”, care pune accentul mai mult pe fiziologia microcirculației hepatice decât pe structura anatomică, pare să câștige teren. În funcție de gradul de oxigenare al hepatocitelor acinul este subdivizat în zonele 1, 2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare [1,2]. Ramurile vasculare terminale, care aduc substanțe pentru nutriție și metabolism în acin, au un traseu paralel cu cel al ductelor biliare principale care drenează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]