186 matches
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a obținut Placheta (ex-aequo) „Premio de selezione” la Festivalul Internațional de Film la Veneția (1972) și Premiul de Excelență pentru sistemul „Graphis color” la concursul UNIATEC de la Salerno (1974). Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a distins acest film în 1972 cu șase premii: Premiul pentru regie (Iulian Mihu), Premiul pentru scenariu (Ioan Grigorescu - pentru filmele "Explozia" și "Felix și Otilia"), Premiul pentru imagine (Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Fischer) , Premiul pentru scenografie (Radu Boruzescu și
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Premiu al Criticii, la Londra - de asemenea un mare Premiu al Criticii”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Luând drept pretext romanul lui G. Călinescu, Mihu și scenaristul Ioan Grigorescu (Pr. ACIN) rețin, din paginile cărții, picanterii tipologice și gestuale ușor de speculat, lăsând deoparte sensurile adânci. Regizorul renunță la dimensiunea citadină și socială a modelului literar, claustrând acțiunea în învălmășeala unui „film de cameră” cu interioare prăfuite, dominat de imaginația creatoare
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
siècle” alternate cu o fastuoasă vânătoare cum abia văzuseră creatorii în Tom Jones. După acest mișmaș suntem aruncați într-o mahala bucureșteană unde, în fața casei unchiului său, se anunță noul venit. Operatorii Gheorghe Fisher și Al. Întorsureanu (Pr. Salerno și ACIN) descriu în lungi panoramice circulare o lume de anticariat apăsător și artificial, acumulare barocă de imagini care sufocă analiza. Componenta muzicală e asigurată de Anatol Vieru iar în pitoreasca distribuție e convocată o echipă din ceea ce avea mai bun, pe
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Bleonț și Gheorghe Visu creează un cuplu al ecranului la fel de puternic ca Redford-Newman în «Butch Cassidy și Sundance Kid», Hackman-Pacino în «Sperietoarea» sau Hoffman-Cruise în «Rainman». Memorabil, de asemenea, Marcel Iureș în rolul unui polițist psihopat”". Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1984 Premiul pentru regie lui Mircea Veroiu pentru filmul "Să mori rănit din dragoste de viață" ("ex-aequo" cu Dan Pița pentru "Dreptate în lanțuri") , atribuind și două diplome de onoare actorilor Claudiu Bleonț (pentru rolurile din filmele
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Tudor Caranfil consideră că "" este "„un film de idei, de fapt colaj de discursuri, alcătuit de Eugen Mandric, și regizate fără respirație epică”". Filmul a câștigat Premiul ACIN pentru scenariu (Eugen Mandric) și pentru imagine (Iosif Demian), precum și Premiul in memoriam (Toma Caragiu). Romulus Rusan consideră că filmul seamănă mai mult cu o dezbatere contemporană decât cu o reconstituire. Filmul a fost realizat după ce Nicolae Ceaușescu a cerut
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
timp cu "Revanșa" (un alt film regizat de Nicolaescu), spectatorii preferând să urmărească filmul de aventuri cu comisarul Moldovan în dauna unui film istoric lung. Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1978 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pentru Patrie" (ex-aequo cu Mircea Daneliuc pentru filmul "Ediție specială"). Mai mulți critici au considerat că accentul filmului este pus pe personajul colectiv, fără a fi neglijați eroii Războiului de Independență. Într-un articol publicat în revista „Cinema
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
2000 coloanele sonore în versiune Dolby Surround ale unora dintre cele mai cunoscute filme istorice regizate de Sergiu Nicolaescu, "Mihai Viteazul" și "Mircea". Inginerul de sunet Anușavan Salamanian a obținut opt premii pentru coloană sonoră ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): La Gala Premiilor Gopo 2011 inginerul de sunet Anușavan Salamanian a primit Premiul pentru întreaga activitate. Anușavan Salamanian a fost decorat în anul 2000 de președintele Emil Constantinescu cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler "„pentru realizări artistice
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
Actorul însuși povestea că de fiecare dată când mergea să-și cumpere o sticlă de vin, era abordat cu umor de cei care-l întâlneau. Scenaristul Titus Popovici a primit în 1984 Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Horea" și "Secretul lui Bachus". De asemenea, actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila a primit Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din filmul "Secretul lui Bachus", "ex-aequo" cu Radu Beligan (pentru rolul din "Horea"), Ștefan Iordache (pentru rolul din "Glissando") și
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un ziarist combativ descoperă nereguli grave într-un IAS. Continuând cercetarea, dă de urma unor abuzuri și infracțiuni cu prăzi fabuloase. Pornind de la un scenariu de Titus Popovici (Pr. ACIN) inspirat de realul „caz Ștefănescu”, se obține o „satiră” demagogică menită să acopere abuzurile și chiar crimele juridice ale conducerii de partid (odioase „pedepse capitale”) sub masca dezvăluirii faptelor reprobabile, comportamentelor și mentalităților „anacronice” ale unor activiști mărunți, directori, ziariști
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
rară, care a zburat din pomul constelației noastre prea devreme, dureros de devreme.” - O boală necruțătoare l-a răpus la numai 44 de ani, într-un moment de mare succes în carieră artistică și în plină putere de creație. 1981 - ACIN "Pentru întreaga activitate"
Cornel Coman () [Corola-website/Science/311834_a_313163]
-
vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri ca "Săgeata căpitanului Ion" (1972) sau "Drumul oaselor" (1980). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Ea a realizat în 1974 și costumele pentru piesele "Cezar și Cleopatra" și "Mitică Popescu" de la Teatrul Național din Craiova. Artista a colindat în copilărie satele României, împreună cu tatăl ei care era de profesie inginer agronom
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
haină nu numai particularități psihice și de caracter în evoluția lor ci și amprenta pe care o pune mediul social, ambianța epocii asupra personajelor”". Pictorița de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1975 și în 1979. Ea a murit în iulie 2005. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că Ileana Oroveanu
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
expresie, de la costumul de epocă la cel popular, de la cotidianul răvășit de incidente și tragedii umane la spațiul ecranizărilor după autori celebri (Caragiale, Rebreanu).”" Creatoarea de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ilenei Oroveanu la 1 decembrie 2000 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, "„pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”".
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
UNATC, considera "Pe malul stîng al Dunării albastre" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1983 Premiul special al juriului și Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" , iar actriței Gina Patrichi i s-a decernat Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul Zaza din acest film. Directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a obținut o mențiune pentru imagine la Festivalul
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Mircea Diaconu a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Sfârșitul nopții" și "Buletin de București". Criticii de film au afirmat .Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera că filmul a avut un scop propagandistic, realizat la comanda politică a
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
gradient vertical al presiunilor parțiale ale O2 și CO2 în aerul alveolar (FIG 2.21). Cifrele exprimă saturația sângelui în diferitele teritorii ale acesteia 79 vedere faptul că alveolele sunt ventilate în serie primind tot mai puțin oxigen spre capătul acinului, în timp ce perfuzia capilară se realizează în paralel sângele având același conținut în oxigen (FIG. 2.22). Cu toate că pO2 în alveole scade cu 40 mmHg de la vârf la bază, saturația sângelui ce părăsește plămânii nu scade cu mai mult de 4
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
a o transforma într-un film văzut de jumătate din populația țării. Sergiu Nicolaescu a depus la 30 iulie 1977 subiectul filmului la Casa de Filme 5, apoi la 5 august o primă formă a scenariului. Asociația Cineaștilor din România (ACIN), prin istoricul Ioan Ardeleanu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. și referent de specialitate, a avizat favorabil scenariul, singurul care s-a declarat împotrivă fiind scriitorul Romulus Zaharia. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a aprobat filmul
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Filmările au fost realizate în perioada 4 septembrie - 1 decembrie 1978 în comunele Pârteștii de Jos și Frătăuții Vechi din județul Suceava. Durata filmului este de 81 de minute. "Vacanță tragică" a obținut două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN) în 1979: premiul pentru coloană sonoră (acordat inginerului de sunet Andrei Papp) și o diplomă de onoare pentru interpretare (acordată actorului Remus Mărgineanu).
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
George Vraca. După absolvire, a plecat cu toata promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV și teatru radiofonic. A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipă" (1979) și a fost decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (30 mai 2002), alături de alți actori, "„pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viața personajelor interpretate în
Ion Dichiseanu () [Corola-website/Science/307838_a_309167]
-
Angela Similea, „Strigături“, „Rug“. Obține distincții în cadrul unor festivaluri și concursuri de muzică ușoară, precum: Mamaia, Bratislava, Montreux, Soci, Dresda, Tokyo. Obține în 1979 premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru suita de cântece "Astfel". În 1982, câștigă premiul ACIN pentru muzica filmului "Un echipaj pentru Singapore", în regia lui Nicu Stan. Interviuri
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
autorul a trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi asupra artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul de imagine Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): De asemenea, a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte către teatrul de mâine" (1982). Printre celelalte premii obținute de Florin Mihăilescu în cariera sa sunt de menționat următoarele
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 12.004 spectatori. Designera Doina Levința a primit în 1980 Premiul pentru costume al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Ultima noapte de dragoste". Criticii care au analizat filmul au constatat că acesta este doar inspirat din romanul lui Camil Petrescu, el nefiind o ecranizare fidelă a operei literare. Mircea Alexandrescu observa că filmul lui Nicolaescu este o
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
romanțioasă a operei lui Camil, limitându-se la chinul geloziei și bărbăția cavalerească, apăsând pedala pe farmecul retro sau pe dinamismul frescei războiului. Primă apariție internațională a viitoarei vedete polono-americane Pacula, frumusețe pusă în valoare de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN).”" Unii critici au lăudat calitatea imaginii acestui film. Într-o analiză a ultimului deceniu al cinematografiei românești din Almanahul Cinema (1990), directorul de imagine Nicu Stan scria despre acest film următoarele impresii: "„Girardi «scrie», într-o atmosferă filtrată prin perdelele
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]