53 matches
-
necesare pentru că trebuie să separăm masa țărănească de influența nefastă a evreimii, care, prin corupția ce o împrăștia, prin uzură și alcoolism, distruge rezervorul de vitalitate al neamului. Situația orașelor era deplorabilă din cauza marelui număr de evrei ce s-au aciuiat în ele și au acaparat cea mai mare parte a comerțului, dar penetrația lor la sate era infinit mai dăunătoare...bogații codri ai României piereau de pe urma exploatării lor sălbatice... evreii alcoolizau populația amestecând adeseori spirtul curat cu spirt metilic. Aplicarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drept vorbind, nu știm decît că are douăzeci și șase de ani. Știm mai mult despre locuința lui - aceeași cameră izolată, atît de specific dostoievskiană, menită să ascundă, să izoleze, în contrast absolut cu vastitatea ideii: „În general, el se aciuiază undeva, într‑un ungher izolat, de parcă s‑ar ascunde acolo și de lumina zilei, iar o dată instalat astfel, e tot așa de nedezlipit de bîrlogul său ca și un melc sau semănînd cel puțin în această privință cu acel interesant
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
autohtone realizează modificarea pomenită Într’un singur sens, reductiv, diferind doar cantitativ una de alta. Perfidul arțar mai face ceva, anume, mai În depărtare, modifică solul Înspre oxidant, inhibând chiar arborii - aceia nu chiar atât de bătrâni - lângă care se aciuiază. E drept, arborii autohtoni se pot apăra, neutralizând mesajul chimic al arțarului, dar cu prea puțin succes. Plopul de pildă, e complet dezarmat, iar salcia doar cu puțin mai Înzestrată. Doar stejarul se poate opune eficient, având o putere reductivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o reușită îmbinare de realism și de fantastic, cu o artă narativă perfect individualizată: „Din nou singur, am început să măsor în lung și în lat peronul, sala de așteptare, treptele de la intrare. Nimeni, nimic; nici măcar vreun câine de pripas aciuiat sub o bancă. Tăcerea îmi țiuia în urechi și timpul se oprise ghemuit în intuneric, cu genunchii la gură, cocârjat sub povara vrăjii.” (p. 321). Stilul Șeherezadei este o formulă narativă pe care Mihai Cantuniari o reinventează în paginile acestei
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără și, la spatele ei, un moșneag. - Stancio! a strigat femeia, c-o tresărire de nemăsurată bucurie". După ce se descotorosesc de echipamentul militar, înfrigurați, drumeții se aciuiază lângă cuptor, primiți cu dragă inimă de soția lui Stancio și de bătrânul Dediu Manole, figura care sintetizează cel mai bine omenia, deseori evocată în cartea lui G. Topîrceanu. Gazdele fac în grabă pregătiri, bătrânul se duce la cârciumă să
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
pentru pierderea ciudată a văzului de către bătrîna doamnă. Imprudentă, aceasta se apucase într-o zi să curețe de moloz - fără a îmbrăca mănușile de rigoare - o nișă din colțul cel mai îndepărtat al bucătăriei, dînd spre un zid unde se aciuiaseră cîndva niște porumbei. La scurt timp după aceea, vîrstnica necugetată constatase cu uimire amestecată cu groază, că deși nu avusese pînă atunci nici un fel de probleme cu ochii, nu mai putea să-i țină deschiși la nici o oră din zi
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
O atestă, între altele, istorisirea cu puiul de vrabie salvat de la moarte sau cea despre câinele de pripas care așteaptă zile la rând în ger și zăpadă, într-o stație de tramvai, întoarcerea unui locatar din blocul pe lângă care se aciuiase. Revenind la prezentul postdecembrist, autorul nu omite să remarce sarcastic: "Acum omului comunitar îi corespunde câinele comunitar" (p. 69). Un avocat iscusit se dovedește, pe de altă parte, autorul, atunci când își construiește pledoaria, plină de probe peremptorii, în favoarea tineretului din
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
comuna Brusturi: nu pe bani, ci pe...haine, destul și-așa. Patru ani a slujit la vite, la sapă, la coasă. Pe la 17 ani, a decis să purceadă spre... pământul traiului (mai bun), sau măcar al făgăduinței: Banatul. S-a aciuiat pe la Vinga, la Gelu, mai apoi a lucrat la calea ferată de la Teregova. Asta, până l-au luat la oaste: 3 ani, din 8 mai 1951, până în 8 mai 1954, ora 8, a slujit patria ca militar. Scăpat de cătănie
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
întîrzie prea mult pe suprafața-i lucioasă înfiorată de sfiiciunea goliciunii imaculate a gîndului care prea mult adastă-n contemplare și nici un semn nici o literă scrijelată nu trădează interioru-i devastat de viziuni precare doar prin colțuri umbrite de spaimă se aciuiază demonii închipuirii ca niște fantasme din trecutul fugar. Pericol de moarte poezia prin inoculare sub limita sublimă a sensului hașurat prin coduri de bară care obturează rațiunea sprințară prin uitarea cuvintelor șlefuite bacovian în sufletele moarte. E un blasfem pentru
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a unei adevărate inteligențe și pe cari nu e locul poate să le expun aici, dar cari, odată, vor fi date la lumină în toată uluitoarea lor goliciune. Și iată cum subt neînvietoarele străluciri ale marxism leninismului se poate totuși aciuia în mod dușmănos unii farisei. Toate acestea de mai sus ar forma o incompletă și imperfectă schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a ivit și pare a se desfășura tot atît de nnefericit un alt caz
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai știi poete?... ce frumos a fost... TE DEUM - poetului Ion Antigel - cine n-a iubit salcâmii primăvara - mai ales când o bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
niciodată... — E, dar-ar dracu-n ei de lighioane spurcate ! Că io numa cu gazu ce-i țiu la respect, altminteri ce-ar mai da ei năvală ! Da io gâlgâi cu sticla pân toate colțurile unde-i știu că s-aciuiază. Numa capra de cumnată-mea tot strâmbă din nas, nu și nu, că gazu miroase, păi, a ce miroase, zic io. A ce ? A gaz ! Las’ să miroasă, zic, că gazu nu lasă putoare și în el am bază, că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grămadă, cărau apă de la un șantier din apropiere. Toate bordeiele alea, dintre care cele mai bune erau de chirpici, altele erau din păpuriș, bucăți de placaj, de calamină, de carton presat... CÎnd au fost alungați din curtea aceea, s-au aciuiat În niște grajduri și acolo unde mai Înainte fuseseră ținuți caii, trăiau acum acești oameni sărmani, printre roiuri de muște. — Susan, de ce nu-i povestești cum a vîndut Zoilon salteaua pe care i-ai făcut-o cadou... Povestește-i cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Nu-i așa că la dumneata te-ai gândit, adăugând aceste cuvinte? observă Aglaia. — Da, la mine, răspunse prințul neremarcând în întrebare nici un fel de bucurie răutăcioasă. Numai că, în locul dumitale, eu n-aș fi ațipit nicidecum; prin urmare, oriunde te aciuiezi, adormi imediat? N-a fost deloc frumos din partea dumitale. — Păi n-am dormit toată noaptea, apoi m-am plimbat, m-am plimbat, am fost la muzică... — La care muzică? — Acolo unde a cântat ieri fanfara, apoi am venit aici, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
clubului nostru? — Lasă, dacă nu știi... — Nu-mi plac Întrebările. Mă Înnebunesc. — Încă una și gata. Ai putea să-mi spui pe unde a tras șeful vostru În ultima vreme? — Era un tip imparțial. N-a făcut prostia să se aciuieze Într-un singur loc. — Dar bănuiesc că avea și el ceva bagaje... o valiză În care-și ținea lucrurile personale... pantofi etc. — Își arunca lucrurile după ce le folosea, pînă și lenjeria de corp și periuța de dinți... Folosea un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
la școală dintre cele mai bune. Și asta cu atât mai mult cu cât câțiva dintre ei primeau și porție dublă în zilele când unii colegi din familii mai avute renunțau să hrănească pisicile și câinii vagabonzi, care s-au aciuiat pe la câteva gospodării părăsite de niște oameni care și-au rostuit viața în străinătate, ori să se șprițeze în pauze, din cap și până la picioare, cu laptele ambalat în pungi speciale. Așa mai apucau câte o îmbucătură și cei cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de condiția lor se Înșală. Au biologicul ca armă și ca blestem Împotriva societății. De jur Împrejurul acestui bloc care a rezistat timpului și arată ca un trup purulent, cu răni deschise și nevindecate, au răsărit cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ispășit din pedeapsă numai treisprezece ani, fiind eliberat Înainte de termen pentru bună purtare. Odată ieșit din Închisoare, nu s-a gândit nici o clipă să-și caute familia. A devenit imediat omul străzii, omul canalelor, și, Într-un târziu s-a aciuiat În ,,cartierul,, dezmoșteniților, În șandramaua cu numărul 11, la doi pași de Antoniu și Kawabata. Ani de zile Ben, care trăiește din cerșit și din mila unor semeni cerșetori, s-a interesat de fată, a Întrebat În stânga și-n dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
părțile. După ,90, clădirea fabricii a fost părăsită, prădată de hoți, smuls și furat totul, până și acoperișurile. Au rămas numai pereții halelor siniștri, goi, iar În blocul care adăpostea muncitorii, rămas și el gol după plecarea lor, s-au aciuiat cei ca noi, fără căpătâi și fără viitor, stăpânii gunoaielor și-ai maidanelor. De unde vrei să fie lumină? Aici e infernul mizeriei, aici te lupți pentru mizerie, nu o obții cu una cu două, nu ți se dă dreptul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-le pe rând În ciubotele mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost alungat cu amenințări și Îmbrânceli de un administrator turbat de furie. Nu făceam mizerie, nu am lăsat În urma mea maldăre de gunoaie, veneam pe furiș seara și mă strecuram Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Își amintește perfect și așezarea În pagină a reproducerilor. I-au plăcut atât de mult, Încât, dacă ar fi avut bani, ar fi cumpărat un Înger și l-ar fi purtat cu sine prin toate cotloanele pe unde s-a aciuiat. Privirile Îngerilor i se par senine și foarte directe. Paznica lor, dă explicații gesticulând, unui domn cu părul grizonat, preocupat se pare de prețul unei lucrări. Ca Într-un dans de caracter, bărbatul dă roată de câteva ori sculpturii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să scrii. -O femeie ,,de ispravă,, , cum spui tu, nu așteaptă, ca, după o viață de muncă să primească În căminul ei un scriitor-vagabond. -Dar Ben cum a putut găsi? -A primit-o el, În șandramaua lui. Ea s-a aciuiat acolo. Cine știe din ce cauză a rămas fără un adăpost deasupra capului, sărmana... Da, recunosc, e o diferență... -La urma-urmei nu mi-e gândul la femei Kawabata. Și nici nu vreau să-mi schimb viața, chiar dacă voi ajunge scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
59 sau ’60. Almanahul era plin de ilustrații foarte bune, făcute de Keene și de Leech. Am văzut ce se poate face În domeniu și mi-am spus că pot Învăța și eu. Și am plecat la Londra, m-am aciuiat la Jimmy Whistler până mi-am găsit o locuință a mea și am Învățat singur desenul pe bloc. Singurul meu obiectiv era să câștig destul ca să mă pot Însura. Părinții Emmei n-au primit cu prea multă bucurie logodna - pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să fie ascunse prea multe... deci așa trebuie să fie când nu poți împărtăși... acum te înțeleg vreau, însă, să știu că ai ajuns cu bine, că ești bine... ți-am zis că e una din fricile care s-au aciuiat pe lângă mine nu știu ce am, dar parcă am avut o revelație când m-am trezit... m-am gândit serios, de fapt nu știu dacă nu cumva mă obsedează acum... nu știu, pur și simplu nu-mi dă pace gândul... nu aș
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]