56 matches
-
ce trăiește drept. Și nu cred că părtinirea dumitale provine din simpla dorință de a te Îmbogăți estorcând bani În virtutea funcțiilor dumitale. Nu. Ar fi așa dacă ai avea un suflet venal, ori viciat de pofte nesățioase, ori doritor de aclamări publice. Dacă ar fi așa, atunci ar fi suficienți puțini bani ca să poți fi cumpărat, atât cât ți-ar trebui ca să-ți plătești datoriile și prostituatele. Dar În dumneata există un abis cu mult mai adânc. - Despre ce vorbești? - Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
reprezentanții clerului înalt, 60 de hidalgos și reprezentanții orașelor. Cele trei stări participau în mod egal la lucrări și deliberări, unele separat, pe camere, altele în ședințe comune. Natura și valoarea hotărârilor erau consimțite în comun (alegeri și aclamații). Prin aclamarea noului rege, de pildă, membri Cortèsurilor declarau și transferau celui ales dreptul de a se numi rege. Determinarea schimbării regulilor de succesiune la tron a fost precedată mai întâi de insurecție, care se află la baza noului regim constituțional și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
început într-o monarhie în care Adunările poporului (arengo, contio) ce alegeau dogele vor deveni formale, Veneția va fi expusă conducerii unei elite, de unde se degaja o autoritate colectivă sau unipersonală (podestas). Rolul mulțimii, in-capabilă de inițiativă, se limita la aclamarea (laudatio) noului doge prin formule consacrate ("Vivat talis dux", "Si, si, si", "Fiat"). Puterea care s-a opus dogelui a fost aristocrația Veneției: un patriciat bogat, consilieri necesari ai dogelui, care conduceau Adunarea populară și îl și alegeau, de fapt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale reprezentării orașelor are loc la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), la care au participat "omnibus boieronibus maioribus minoribusque, militum ducibus, mercatoribus"652. Negustorilor li se poate atribui, însă, doar rolul pe care poporul strâns la Mitropolie îl avea în aclamarea domnului (laudatio). Tendința consultării reprezentanților orașelor în probleme importante, mai ales care priveau viața economică a țării, s-a menținut și în Moldova secolelor XVII-XVIII. Informațiile documentare sunt chiar mai frecvente. La sfârșitul anului 1671, delegația stărilor trimisă la Poartă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rațiuni. La 1595 Adunarea stărilor de la Iași pentru înscăunarea lui Ieremia Movilă, a fost convocată în prezența lui Jan Zamoyski și a oastei polone 670. În actul electiv se păstrează încă etapele ritualului: desemnarea și alegerea (nominatio et electio), apoi aclamarea celui ales (laudatio), în care stările privilegiate dețin rolul principal. Este o realitate existentă la înscăunările domnitorilor Constantin Șerban (1654) și Constantin Brâncoveanu (1688)671. Din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea până în deceniul șase al celui de al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1996, p. 314. 30 Hugo Jaeckel, "What is Machiavelli Exhorting în his Exortatio? The Extraordinaries", în Niccolò Machiavelli. Politico storico letterato, Jean-Jacques Marchand (ed.), Salerno, Romă, 1996, pp. 59-84 (83). Încercarea lui Jaeckel de a citi Principele din perspectiva pretinsei aclamări de către Machiavelli a invaziei lui Francis I se izbește de obstacolul ostilității lui Leon al X-lea față de francezi. Corrado Vivanți, "Intorno a Machiavelli", în a sa Incontri con la storia. Politică, cultura e società nell'Europa modernă, Miguel Gotor
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
imperiul în ansamblu. Ulterior, modelul de teocrație basileică și politicile privind guvernarea administrativă și oíkonomía creștină (prin răspândirea și gestionarea mesajului și a imaginii sacre) se vor configura pe baza puterii romane exercitate în raport cu întregul teritoriu: aclamarea și (co)memorarea victoriei urbi et orbi (ubicuitatea prezenței divine a împăratului), practica denumită cognomina devictarum gentium (nume dat oficial augustului după populația cucerită de el), viziunea stoică asupra necesarei relații directe și unice dintre divus și imperiul său. Marcus
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
veto față de inițiativele politice. Hipodromul este locul unui război sublimat, al întrecerii populare cu valențe eroice, al manifestării forței fizice și individuale; un loc care face posibilă eliberarea energiilor colective și participarea comunității atât la procesul de decizie și de aclamare a Legii, cât și la glorificarea spiritului roman universalist. Dacă traseele urbane dedicate cortegiilor triumfale limitează rolul mulțimii la acela de martor și de "cor", Hipodromul este prin excelență "senatul popular", cea mai importantă instituție publică, în care dreptul de
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Directorul, Petre Duță, care nu era membru de partid, m-a rugat să pregătesc serbarea. I-am spus că îl voi dezamăgi. De ce?, a întrebat mirat. Pentru că nu va fi în program vreun subiect de adulare, de laudă sau de aclamare a partidului și statului comunist, ci numai producții spirituale ale neamului nostru. Va trebui să prezint cu anticipație punctele programului, așa că nu putem să participăm, decât în urma aprobării. În acest caz nu mă angajez. Totuși am acceptat un singur punct
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poporului" (Ibidem, p. 78). Ziua de 1 decembrie 1918 marca aici doar un moment din evoluția ascendentă a procesului unificator. Triumful unirii era finalmente localizat spațial, nu și temporal, prin enumerarea celor 10 provincii stăpânite de regele României și prin aclamarea faptului că "România din țară mică a devenit una mare și puternică și face parte din puterile mari ale Europei" (Ibidem, p. 76). 257 "Când s-a alcătuit România aceasta unificată, cărțile de istorie scrise în vechiul Regat, nu știu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
benedictine. În 590, la moartea papei Pelagius II, Roma se găsea într-o situație tragică, răvășită atît de inundațiile Tibrului, cît și de o epidemie de ciumă, amenințată, în plus, de noi invadatori longobarzii arieni. Atunci, Grigore, ales papă prin aclamare, acceptă să-și asume funcția de pontif pentru a salva orașul. El reorganizează Lateranul, din care exclude laicii, și reformează cîntul liturgic, care va deveni cîntul gregorian. Infirmîndu-i patriarhului de Constantinopol dreptul de a-și însuși titlul de "ecumenic" și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pescăresc, patria icrelor negre, era și un frumos și interesant colț turistic. Tomov a convocat congresul organizației și alegerea mea la președinție s-a făcut cu aclamații. În viața politică, un om nu poate avea o mulțumire mai mare decît aclamarea populară. Credeam atunci, la începutul anului 1934, că mă uneam cu Ismail pentru totdeauna. Nu-mi dădeam seama că în vara lui 1940, lăcomia barbară rusească va răpi din nou Basarabia și Ismail, iar mai tîrziu în 1944, întreaga Românie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
el toți deputații și tot publicul din tribune, proclamă în numele Camerei elective și a poporului pe colonelul Alecu Cuza de domn stăpânitor țărei Moldovei. Strigătul de entuziasm care izbucni în acele momente din pepturile tuturora nu se poate descrie. Aplaozele, aclamările, uralele: "Să trăiască Alecu Cuza! să trăiască Camera!" zguduiau zidurile palatului. Cu mare greutate, mitropolitul putu restabili tăcerea, și atunci alesul țărei urcă treptele biuroului și depuse jurărmântul după formula următoare: "Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața țărei mele că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lucru cu care mai pot francezii să scoată altora ochii, de la rușinea tțțț‑ah, tțțț‑ah, din 1940, când Hitler și‑a dansat aici giga victoriei. Chick vede la France pourrie În Sartre, În ostilitatea față de Statele Unite, tțțț‑ah, În aclamarea stalinismului și În filozofia și teoria lingvisticii. Tțțț‑ah, hermeneuții - el Îi numește hormoneuții - sunt, după el, mici sandvișuri, hăpăite de muzicanți În pauză. Dar trebuie să recunoașteți că nicăieri nu mai puteți savura o mâncare ca asta. Priviți‑o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mai mică umbră de Îndoială. Glasul său ajungea până departe, la pedestrași și la purtătorii de sandale. Toți icniră, ca și cum ar fi tras aer În piept pentru ultima dată. Dar acel gâfâit nu conținea nici un dram de bucurie sau de aclamare. Era mai mult ca un fior. Toshimitsu Închise ochii și ridică tonul aproape ca și cum i-ar fi certat. Oare și el Încerca să-și facă singur curaj? — Nici o zi nu va fi mai strălucitoare decât cea de azi. Ne vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
agitați, în schimb cei ai lui Athletico preferă să stea la terase și din când în când mai scandează un cântec de galerie. Se cântă frumos, cu ritm și cu patos. Din când în când se mai dă tonul la aclamarea unui jucător. Surprinzător, cei mai iubiți jucători, nu sunt vedete Falcao sau Lorente. Se scandează numele tuturor, dar cei de la Bilbao par mult mai atașați de echipă. Nu fac diferențe. Cel mai iubit jucător de la Bilbao pare Ituralde, al cărui
REPORTAJ: Fiesta spaniolă în Centrul Vechi. Bascii au invadat Bucureştiul - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/76025_a_77350]
-
naturii la altul, pe ritmuri care izbîndesc, în caricatură, sonoritățile instrumentale visate de Macedonski: ,Pe-acoperișurile roșii, deștepți orchestrele stridente - alarma ftizicelor goarne și tusea tobelor gripate - în ritmul cărora, pe stradă, trec nesfârșite reghimente, ce smulg aplauze compacte și aclamări halucinate." Cele patru anotimpuri nu diferă mult, suferind de-aceeași sufocare călîie, fără urmări. Dedicate, pe rînd, lui Adrian Maniu, Camil Ressu, Iser și Goga, strofele din primăvară pînă-n iarnă se-nșiră la fel de la-ndemînă, potrivind niște îndrăzneli bine ticluite pe
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
caracter de Ev Mediu, iar jocul interferențelor literare complică imixtiunea planurilor temporale. Din nou, Atena lui Ștefan Zicher apare ca un spațiu al îngrădirii libertăților cetățenești, care prezintă destule analogii cu România comunistă. Pentru a lua un singur exemplu, scena aclamării Aglaiei, adevărată mamă din Atena, conștientă de datoria tuturor femeilor de a aduce pe lume copii spre a se îngriji de viitorul patriei trimite, parcă, în subtext, la decretul de încurajare a natalității din 1967. Dintre toate episoadele piesei care
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
Mediu (II, p. 115), iar jocul interferențelor literare complică imixtiunea planurilor temporale. Din nou, Atena lui Ștefan Zicher apare ca un spațiu al îngrădirii libertăților cetățenești, care prezintă destule analogii cu România comunistă. Pentru a lua un singur exemplu, scena aclamării Aglaiei, adevărată mamă din Atena (I, p. 100), conștientă de datoria tuturor femeilor de a aduce pe lume copii spre a se îngriji de viitorul patriei trimite, parcă, în subtext, la decretul de încurajare a natalității din 1967. Dintre toate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bărbia în piept. Unde s-a mai pomenit ca un conducător și magistrat să-și de semneze din timpul vieții urmașul? Iar Tiberius, imediat după adopție, s a și grăbit să ia titlul de Caesar. Acum, așteaptă pro babil ca aclamarea soldaților să-i dea dreptul să se numească Imperator. Bate nervos din picior. Asta nu se va întâmpla! Nu cât trăiește și respiră el. Se urnește din loc cu pași mărunți. Preocuparea i se citește pe chip. Încetul cu încetul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
generoase“. „Inimile generoase“ erau acei studenți cu dare de mână care apăreau, din când în când, pe la Regal și ne invitau la masă. Când o „inimă generoasă“, bine cunoscută, se ivea în ușa cafenelei era o furtună de aplauze și aclamări. Apoi, fără a mai pierde timp, luam „inima“ pe sus și intram cu ea buzna în câte un birt de mâna a doua ori a treia. îmi amintesc cum odată Nicolae Maimarolu apare cu un prieten al său, anume Borcănescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe pasage prin aclamări și strigăte de bucurie, Veselia ce se vedea pe figura membrilor Adunării și pe acea a poporului aflat prin diferitele tribune nu se poate descrie. Loja doamnelor era asemenea plină. Mai multe buchete au fost depuse pe biuroul Adunării pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Dați-mi voie să v-o citesc: D-lui președinte al Senatului! Am onoarea și fericirea a-ți comunica următorul fapt, național: Astăzi Camera, în urmă unei interpelări, a proclamat pe Măria-Sa Regală de REGE AL ROMÂNIEI. Îndată după aclamare Camera a trecut în secțiuni pentru a transforma propunerea în proiect de lege, care se va vota îndată. Trăiască România! Trăiască Majestățile Lor Regele și Regina! Președinte, C. A. Rosetti. (Aplauze unanime prelungite în Senat și în tribune.) D.G. LECCA
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cu blândețea și inteligenta pricepere a solemnului act național care se serba în acea zi. Mai bine de o oră și jumătate a durat acest defileu, care n-a încetat a face să răsune sala Tronului de cele mai entuziaste aclamări. După trecerea celei din urmă deputațiuni, Majestățile și Altețele-Lor s-au retras din sala Tronului, iar delegații s-au îndreptat spre Șosea, unde, lângă palatul monetei, le era pregătit un mare ospăț oferit de Capitală. Pe la orele 5 M.S. Regele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
comicul acestui personaj. Și ceea ce e mai interesant e că discursul lui, atât de criticat, e comic printr-o suită de contradicții expuse printr-o mare varietate de stări afective. Vorbind despre industria sublimă, care însă „lipsește cu desăvârșire”, despre aclamarea muncii, care însă „nu se face deloc în țara noastră”, despre lipsa totală a negustorilor români la Iași, unde „cu toate acestea” nici un falit nu e român, Cațavencu adoptă diferite măști, simulări care devin comice. Poziția lui „criticistă” se transformă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]