44 matches
-
nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistică nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după macheta gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldică (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedenta ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistică a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului academic ieșean: fundarea Academiei Mihăilene în clădirea de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Prin aceasta se comunica un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ca secții ale Vechii Universități. Tot subtil, prin efigia lui Kogălniceanu, acolată pe revers cu cea a lui Cuza (fig. 43rv), se făcea trimitere și la Academia Mihăileană, unde marele om de cultură în calitate de profesor susținuse Cuvântul de deschidere a cursului de istorie națională. Ideea de adaptare a medaliei centenarului ca medalie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Atelierele Nicolina din Iași. Memoria lui Cuza este cinstită și pe două medalii din anul 1911. După cum am văzut mai sus este vorba de medalia jubileului Universității și Academiei Mihăilene și de a doua medalie care prezintă pe avers busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu cu privirea spre stânga și inscripția semicirculară CUZA VODĂ 1820-1873 MIHAIL KOGĂLNICEANU 1817-1891 (fig.81av). Pe revers, într-un pergament desfăcut cu partea de jos pe ramură de laur și înconjurat semicircular de inscripția ÎN
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe placheta de tip artizanal din 1906, Cuza apare conceput după un clișeu asemănător, numai că profilul este spre dreapta, cu părul pieptănat corespunzător. Partea vizibilă a bustului etalează aceeași vestimentație ca la medaliile de expoziție din 1864-1865. În afară de chipul acolat cu altele de pe medaliile din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia feței de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
politice din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de cel ce avea să devină simbolul Unirii Principatelor - Alexandru Ioan Cuza. Așa se face că, după cunoștințele noastre, imaginea medalistică a lui Kogălniceanu apare până în 1991 doar acolată cu cea a lui Cuza și niciodată singură. Cum este știut, Kogălniceanu intră în atenția publică în 1840, când scoate la Iași revista „Dacia literară”, care va coaliza toate forțele creatoare pentru fundamentarea literaturii românești originale și va participa, alături de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apare pe o medalie a Expoziției Universale de la Paris din 1867. Nu putem preciza dacă cel recompensat a fost marele om de cultură și de stat sau alt Kogălniceanu, deoarece prenumele nu apare. Medaliile pe care chipul lui Kogălniceanu apare acolat cu cel al lui Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s a putut observa, acesta este acolat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acolat cu cel al lui Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celesti Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în cartea Sic cogito). Prezența medalistică a lui Hasdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță , pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hasdeu pe o astfel de medalie vine ca o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hasdeu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
JUBILEULUI DE 40 DE ANI / DE DOMNIE A GLORIOSULUI / DOMN ȘI REGE CAROL I, așa cum citim în legenda de pe banda marginala dispusă pe cele patru laturi ale aversului (fig. 9av). În râma rombului este înscris un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul jubiliar). În spațiile rămase libere, pe direcția punctelor cardinale, sunt plasate: la Nord-scut cu stema ținutului, la Sud-17 AUGUST, la Vest- 1866, la Est-1906. Pe reversul plachetei (fig. 9rv), o cvadriga flancata
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistica nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după machetă gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldica (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistica a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului academic ieșean: fundarea Academiei Mihăilene în clădirea de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Prin această se comunică un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior că secții ale Vechii Universități. Tot subtil, prin efigia lui Kogălniceanu, acolată pe revers cu cea a lui Cuza (fig. 43rv), se făcea trimitere și la Academia Mihăileană, unde marele om de cultură în calitate de profesor susținuse Cuvântul de deschidere a cursului de istorie națională. Ideea de adaptare a medaliei centenarului că medalie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din Iași{\cîte 84}. Memoria lui Cuza este cinstită și pe două medalii din anul 1911. După cum am văzut mai sus este vorba de medalia jubileului Universității și Academiei Mihăilene și de a doua medalie care prezintă pe avers busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu cu privirea spre stânga și inscripția semicirculara CUZA VODĂ 1820-1873 MIHAIL KOGĂLNICEANU 1817-1891 (fig.81av). Pe revers, într-un pergament desfăcut cu partea de jos pe ramura de laur și înconjurat semicircular de inscripția ÎN
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe placheta de tip artizanal din 1906, Cuza apare conceput după un clișeu asemănător, numai că profilul este spre dreapta, cu părul pieptănat corespunzător. Partea vizibilă a bustului etalează aceeași vestimentație că la medaliile de expoziție din 1864-1865. În afară de chipul acolat cu altele de pe medaliile din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia fetei de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
politice din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de cel ce avea să devină simbolul Unirii Principatelor - Alexandru Ioan Cuza. Așa se face că, după cunoștințele noastre, imaginea medalistica a lui Kogălniceanu apare până în 1991 doar acolată cu cea a lui Cuza și niciodată singură. Cum este știut, Kogălniceanu intra în atenția publică în 1840, cănd scoate la Iași revista „Dacia literară”, care va coaliza toate forțele creatoare pentru fundamentarea literaturii românești originale și va participa, alături de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
apare pe o medalie a Expoziției Universale de la Paris din 1867. Nu putem preciza dacă cel recompensat a fost marele om de cultură și de stat sau alt Kogălniceanu, deoarece prenumele nu apare. Medaliile pe care chipul lui Kogălniceanu apare acolat cu cel al lui Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acolat cu cel al lui Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celești Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Sic cogito). Prezența medalistica a lui Hașdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță{\cîte 89}., pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hașdeu pe o astfel de medalie vine că o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistică românească. Tot în 1967, numele lui Hașdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hașdeu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]