329 matches
-
1 p; ● analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea .............................. 1 p; ● probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/ instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate ............................................. 1 p; ● încadrarea lucrării în opera compozitorului și a lucrării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239719_a_241048]
-
1 p; analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 1 p; probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...1 p; încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251260_a_252589]
-
1 p; ● analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea ......... 1 p; ● probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate ............ 1 p; ● încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264939_a_266268]
-
1 p. ● analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea ..................................... 1 p. ● probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate ..................................... 1 p. ● încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264935_a_266264]
-
1 p; analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 1 p; probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...1 p; încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251262_a_252591]
-
1 p; analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 1 p; probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...1 p; încadrarea lucrării în opera compozitorului și în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249668_a_250997]
-
producție, regizor de scenă (culise), coordonator tehnic pentru spectacole/spectacol 2.100 - 10.000 3. Tehnician de sunet și lumina/spectacol 3.500 - 8.000 4. Personal de deservire (cabiniera, plasator, controlor bilete etc.)/spectacol 1.100 - 4.500 5. Acordaj piane sau revizuiri 5.300 - 15.000 6. Lutier: - reparații simple 7.000 - 21.000 - reparații complexe 14.000 - 105.000 7. Confecționat și fasonat ancii/bucată 2.600 - 5.300 8. Perucherie/bucată 1.100 - 21.000 9. Machiaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113141_a_114470]
-
intonarea ei (după caz); - analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea; - probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/ instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate; - încadrarea lucrării în opera compozitorului și a lucrării în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248655_a_249984]
-
1 p; ● analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea .............................. 1 p; ● probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/ instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate ............................................. 1 p; ● încadrarea lucrării în opera compozitorului și a lucrării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248655_a_249984]
-
intonarea ei (după caz); - analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea; - probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/ instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc.) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate; - încadrarea lucrării în opera compozitorului și a lucrării în epoca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236242_a_237571]
-
1 p; ● analiza formei prin delimitarea unităților de însușire după auz (vocal) sau de citire instrumentală (repetate, contrastante etc.) și stabilirea formei în care se încadrează lucrarea .............................. 1 p; ● probleme de interpretare prin precizarea tehnicii vocale/ instrumentale interpretative (poziție funcțională, acordaj, respirație, emisie, dicție, omogenizare etc) și stabilirea problemelor de frazare și expresivitate a textului muzical (evidențierea unor cuvinte sau a unei linii melodice prin accentuare etc.), tempoul și nuanțele adecvate ............................................. 1 p; ● încadrarea lucrării în opera compozitorului și a lucrării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236242_a_237571]
-
și conduce un dans macabru. Conform văduvei lui Mahler, Alma, Mahler s-a inspirat pentru această parte după o pictură din 1872 a pictorului elvețian Arnold Bocklin întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
corpul instrumentului, ci sunetul cel mai acut care se poate produce cu arcușul ținut ca pentru execuție normală, pe coarda acordată cel mai înalt, la capătul dinspre corp al tastierei. (În acest caz, ambitusul se poate modifica doar prin adaptarea acordajului, tehnică numită "scordatura" la instrumentele cu coarde.) În privința vocilor, se va măsura ambitusul registrului de piept (voce de piept), fără includerea registrului de cap (voce de cap, falset) sau al altor tehnici de „extindere” a ambitusului. În general, ambitusul unei
Ambitus () [Corola-website/Science/309848_a_311177]
-
Corwin coboară în camera Modelului, pentru a se acorda cu "Giuvaierul Judecății". El parcurge Modelul și îi ordonă să îl proiecteze în Giuvaer, fiind transportat metafizic printr-un Model multidimensional și căpătând un nivel de conștientizare mai profund. După ce testează acordajul cu Giuvaerul, care îi permite să controleze vremea, Corwin o cheamă pe Flora, de la care află că majoritatea fraților săi l-au căutat prin umbre după ce a dispărut. Gérard îl însoțește pe Corwin în Dumbrava Unicornului, unde fusese ucis Caine
Semnul unicornului () [Corola-website/Science/324195_a_325524]
-
văzut "milioane și milioane de sfere multicolore", apoi simbolul Reiki, ca și cum ar fi fost proiectat pe un ecran. Și a văzut toate simbolurile Reiki, a primit informații despre modul în care fiecare este utilizat pentru activarea energiei vindecătoare. Era primul acordaj Reiki, redescoperirea unei tehnici străvechi. Mikao Ușui a plecat de pe Muntele Koriyama știind să vindece așa cum o făcuseră Buddha și Iisus Coborând pe coasta muntelui a trait ceea ce cunoaștem azi ca fiind cele patru miracole. Mai întâi, și-a scrântit
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
sonoră) din toate corzile; apăsarea mai puternică are ca efect o detensionare de mai mare amploare. Există chitare pentru care bara funcționează și invers, caz în care abuzurile vor duce la ruperea corzilor. Revenirea barei în poziția inițială aduce și acordajul instrumentului în parametrii anteriori (ceea ce nu este, totuși, decât în parte valabil pentru un instrument de construcție modestă sau cu corzi deteriorate ori de slabă calitate). Sunetele produse au înălțimi bine precizate, impresia asemănătoare cu cea de glissando propriu-zis fiind
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
o chitară Danelectro Silvertone din 1960 pentru părțile de slide și un amplificator Fender Vibrosonic, modificat după specificațiile sale. Chitara Danelectro Silvertone, construită acum de ani, este cea mai veche chitară din România folosită live. Cele două chitare folosesc diferite acordaje: Trenul de Noapte - Poveștile Bluesului" (Soft Records) - 20 martie 2009
Cyfer () [Corola-website/Science/316017_a_317346]
-
pentru aceeași compoziție) încearcă să explice de ce anumite combinații de note sunt utilizate într-o compoziție. Analiza armoniei unei compoziții ajută la înțelegerea, memorizarea și, în ultima instanță, la interpretarea acesteia. În Grecia Antică notele erau organizate în moduri, iar acordajul instrumentelor avea la bază noțiunea de tetracord. Deși există numeroase testimonii (scrieri, picturi pe vase) despre importanța muzicii în educația Greciei Antice, s-au păstrat foarte puține exemple de compoziții (aproximativ 50 de fragmente). O compoziție polifonică (de exemplu, un
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
Hyacinth Klosé și a fost definitivat în 1839; Klosé însuși s-a inspirat din sistemul Böhm de dispunere a clapelor la flaut, inventat numai cu câțiva ani în urmă. Familia clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute în paranteză): Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
pendulei la ceasornice, realizând unele perfecționări, care ulterior au fost reluate de Christiaan Huygens. Tatăl său l-a încurajat să studieze dreptul la Pisa, încredințându-l maestrului Benedetto Castelli. Vincenzo Viviani i-a elogiat talentul în construcția lăutelor și în acordajul corzilor acestora.
Vincenzo Gamba () [Corola-website/Science/333310_a_334639]
-
un instrument muzical cu coarde ciupite. Ea are un gât lung, delimitat cu ajutorul tastelor (en. "frets"), și o cutie de rezonanță ale cărei ambe fețe sunt plane. În lateral, se formează „umerii” caracteristici, rotunzi, care dau corpului forma cifrei 8. Acordajul standard în cvarte perfecte (cu o singură excepție) aduce cu cel al instrumentelor din familia violei (viola da gamba, violone ș.a.). Chitara joacă un rol important în numeroase genuri muzicale aparținând folclorului, dar îndeosebi muzicii de consum. Între aceste genuri
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
patru perechi de corzi (corzile pereche fiind acordate la unison) era deja des utilizată de muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
muzicieni, cea mai veche muzică scrisă anume pentru chitară datând din secolul al XVI-lea. Chitara cu cinci perechi de corzi a apărut în Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai jos decât prima coardă). În acea perioadă, gâtul chitarelor avea rareori mai mult de opt
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
și chitare electroacustice, similare ca aspect cu chitarele acustice; diferența este introducerea unui microfon și (de regulă) a unui egalizator, ambele atașate corpului chitarei. Din punct de vedere al registrației, chitara se înscrie în registrul bas prin limita inferioară a acordajului tipic, anume sunetul mi din octava mare. În ciuda acestui fapt, numele de „chitară bas” s-a consacrat instrumentului derivat, construit începând din perioada interbelică, acordat cu o octavă mai jos (aflat, în realitate, în registrul contrabas). Există chitare cu de la
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
gordună” fără altă specificație, se va numi violoncelul) sau rareori gordun. Printre strămoșii contrabasului sunt cel puțin cinci feluri de instrumente. Între ele trebuie amintită în primul rând "viola-contrabas" ("violone"), reprezentanta basului profund în familia violei da gamba („familia violelor”). Acordajul ei, corespunde în notație cu cel al violei de gamba, însă sună cu o octava mai jos. Registrul grav era reprezentat și de lira cu cea mai mare dimensiune, numită "archiviola da lira" sau "lirone". Numărul coardelor sale ajungea uneori
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]