120 matches
-
în cea de-a treia semifinală. Câștigătorii celei de-a treia semifinală sunt: desenatoarea în nisip Ana Munteanu, dansatoarea de step Camelia Duță, și dansatorii Alex și Andra. Ei sunt cei care se vor alătura în finală mentalistului Vlad Grigorescu, acordeonistului Rotari Ghenadie, asistentei medicale Gabriela Arsene, corului Fiat Lux, cântăreaței Diana Căldăraru și trupei de dansatori WhoGonStopUs.
Românii au talent: Cine sunt câștigătorii celei de-a treia semifinale by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64501_a_65826]
-
doua. Trupa EXTREME promite acrobații cu eșarfe, Nic Mihale este magicianul cu CD-uri, iar Lăură Cupșa, a cărei mobilitate este uluitoare. În prima semifinală s-au calificat asistență medicală cu voce de soprană Gabriela Arsene, mentalistul Vlad Grigorescu și acordeonistul Rotari Ghenadie.
Românii au talent: Cine sunt cei 12 concurenți din a doua semifinală by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64512_a_65837]
-
1990; protagoniștii acestei enciclopedii care „se extinde enorm/ ia forme aberante fără sfîrșit încît îți vine să zici că e însuși universul himeric” sînt văduva, bătrînul cerșetor de cioburi, un om sărman „care citește cu sete/ așa cum trage din țigară”, acordeonistul care cîntă melodii vechi „dincolo pe lîngă universitate”, pentru ca decorul ei să se regăsească în „tabloul întreg” al vremii în care a dispărut ființa cu sufletul „mărunțit pe un tocător perseverent” și a cărei meserie e tristețea, încercînd să uite
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
geometrii și spații sonore tentante pentru un auz deprins cu acest tip de audiție. Peisajul s-a schimbat sâmbătă; de la soundul puternic amplificat - rezultat și al folosirii efectelor de ultimă oră - la o interiorizare melodico-timbrală încântătoare. Trio-ul format din acordeonistul Fernando Mihalache, vibrafonistul Alexandru Anastasiu și contrabasistul Michael Acker a generat două reacții foarte puternice pentru public: o tăcere plină de concentrare în timpul pieselor și aplauze prelungite după fiecare act muzical. Elementele care-au contribuit la aceasta au fost multiple
Cronica Cafeteca Jazz Weekend [Corola-blog/BlogPost/96651_a_97943]
-
și cele reci, de verde, oferă un punct de stabilitate și în același timp oferă o perspectivă vizuală profundă. Și pentru că la prima lucrare accentul cădea pe desen, am inclus în prezentarea aceasta și o lucrare de grafică numită ,,Micul acordeonist”. Aici descoperim frumusețea liniei și a jocului ei, linii cu diferite grosimi, ce se transformâ pe alocuri în pete. Privind cu atenție această lucrare descopăr modul ludic prin care artistul a tratat tema și i-a redat o anumită vibrație
CREAŢIA PICTORULUI CATUL BOGDAN SUB SEMNUL EVOCĂRII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362855_a_364184]
-
local, orchestra mă saluta astfel, în semn de apreciere. Am aflat ulterior că așa mai procedau doar la sosirea primarului orașului. Vestea s-a dus repede și mi-a mărit faima! Eram mare! Am pomenit de șeful orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El, țigan tinerel, frumos foc, era un virtuos talent muzical și
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
și potolea poftele cu tot ce-i ieșea în cale, în lipsa bărbatului ei, el fiind plecat timp îndelungat, pe teren. I-a povestit doctoriței despre lecțiile ei de muzică, întotdeauna terminate în pat, în mod armonios, cu tânărul și virtuosul acordeonist în compania altor femei. Zi de zi nu contenea să-i prezinte prietenei ei argumente solide, ceea ce-i înflăcărau acesteia dorințele din ce în ce mai aprinse. Doctorița în singurătatea ei se întreba de ce nu ar profita și ea, că nu o poate afla
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
măcar ea nu are pecete pe lacăt, iar cine-o vizitează din timpul vieții îi poate fi stăpână după. Dar cine aruncă pe oamenii de valoare afară din posteritate? Întocmai cei ce pregătesc locul pentru ei! Iată, avem azi un acordeonist care ar putea fi un Galliano român. Este Vali Crăciunescu. În grea iarnă muzicală românească și cruntă sunt instrumentiștii de valoare. Dacă s-a inventat playback-ul, de ce să nu se desființeze orchestra?! Acum e o raritate ceea ce altădată, când fiecare
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
distonez și mă ajuta foarte mult la interpretarea vocală, melodic, dar și ritmic. A fost mereu alături de mine și m-a ajutat atunci când am avut nevoie de sprijinul lui. Am cântat împreună la Ansamblul artistic „Ciocârlia”, unde George Tănăsescu era acordeonist, solist instrumentist și pianist. Am dat multe concerte împreună, atât la sala de spectacole a Centrului Cultural al Ministerului Administrației și Internelor, cât și pe scenele așezămintelor culturale din țară și din străinătate. Mi-a scris și mi-a orchestrat
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
a desfășurat sub forma unui concert pe care l-am susținut la Constanța, acompaniată de orchestra Radio, dirijată de maestrul Radu Voinescu, prezentator fiind poetul Dan Deșliu. Am avut invitați în recital pe frățiorul meu George Tănăsescu și pe marele acordeonist Marcel Budală. Am obținut mult râvnitul trofeu, care mi-a semnat actul consacrării mele ca interpret de muzică populară. Ați studiat dreptul și l-ați profesat. Astăzi credeți că e în firea dumneavoastră să vă dedicați, nu cu mici încordări
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
învățători și muzicanți. Baștovoi-tatăl era un mare cântăreț, unul din cântecele sale preferate fiind „Căsuța noastră”. Casa lor din Oricova, Călărași, era una dintre cele mai „gălăgioase” din sat, din cauza sindrofiilor și chefurilor care se terminau noaptea târziu, când obosea acordeonistul. Visul ateistului era să-și vadă feciorul puternic, frumos și deștept și el a făcut tot ce se putea omenește face pentru a realiza acest vis: l-a învățat să boxeze, s-a îngrijit să-i lase timp pentru lecturi
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Românești” din cadrul Mișcării Culturale Naționalismul și Arta, avându-i ca protagoniști pe îndrăgiții cantautori și interpreți Andrei Păunescu, Mihai Napu și Nicu Nicușor. A mai evoluat cu excelență și dăruire soprana și pianista Iasmina Stănescu, precum și naistul Nicu Mercan și acordeonistul Mihai Enache, doi artiști care au interpretat cu virtuozitate partituri muzicale culte cu instrumentele specifice folclorului. De asemenea, venerabilul Didi Carpovici a cântat ” Tot ce e românesc nu piere” de Jean Moscopol. Finalul a aparținut maestrului Nicu Nicușor pentru a
DE LA CENACLUL FLACĂRA LA CENACLUL REZONANŢE ROMÂNEŞTI PESTE GENERAŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358741_a_360070]
-
un admirator al muzicii populare și, ori de câte ori aud melodii în grai românesc, nu pot să mă abțin a nu mă apropia de cei care le cântă cu patimă și dor, pentru a-i felicita. - Și!... ce cânta sfrijitul ăla de acordeonist de ai început să sări în sus și să bați din palme și să-l săruți ca pe un frate? - HORA UNIRII, domnule general, pe versuri de Vasile Alecsandri: "Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română./ Să
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
cu aerul unui superior trimis fără voia lui) cum să calific purtarea sergentului major... decât fără discernământ, nu? Ce credeți că a făcut? S-a prins în horă, a jucat și a cântat, și l-a bătut pe umeri pe acordeonist... și (săgetându-mă cu o privire de vânt sălbatic) am înțeles că-s pus la zid ca un condamnat, ca să adauge: Să nu spui nu, ai fost de acord cu ce ți-a spus el? Cum poți să crezi că
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
deja grămadă. El nu m-a bătut decât atunci, când nu l-am ascultat și m-am dus din nou la familia Grecu. Sigur că până la urmă i-a trecut supărarea și iar a dat la pace cu Marcel Grecu, acordeonistul cartierului de pescari, care-i încânta pe toți vecinii cu repertoriul lui Zavaidoc și al lui Cristian Vasile. Gramofonul lui era ascultat de toată strada. Zizi Șerban, Gigi Marga, Stroe și Vasilache, Jean Moscopol, Mia Braia, Maria Tănase, iar mai
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
de muzică pe care el însuși îl apreciază- jazz manouche- și pe care știe să-l facă accesibil atât pentru ascultătorul bun cunoscător al muzicii, cât și pentru acela care se lasă doar purtat de muzică . Considerat cel mai bun acordeonist de jazz al momentului, Emy Drăgoi interpretează cu mare virtuozitate piese din repertoriul marelui chitarist francez de jazz, compozitor și șef de orchestră Django Reinhardt și a celebrului violonist Stephane Grapelli, dar și improvizații pe a caror scriitura componistica și-
SWING - MANOUCHE “3D Pro’etc” - “de la folclor la Jazz manouche” [Corola-blog/BlogPost/100603_a_101895]
-
văd pe scenă la școală recitind poezii, dansând în ansamlul școlii, mai târziu și la Colegiu(de cântat, numai în corul școlar am cantat, ca să nu mă evidențiez cântând pe “șapte voci odată”, vorba fratelui Sergiu Anghel, cel mai mare acordeonist de pe meleagul meu). Și... am fost printre primii...chiar fiind ostaș în Armata Sovietică am devenit commandant de pluton, după cursuri speciale de șase luni. Da, mi-am spus, că voi fi commandant, ca să- i arăt căpitanului Covalciuc, comandantul
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
cei mai înfierbântați i-au acompaniat, încinși la rândul lor, în joc! Dintre artiștii care i-au fost alături interpretului Ștefan Vlad la ziua sa de cântec, bunăvoie și serbare românească sunt în fruntea genericului următorii: Maria Văduva, Geta Postolache, acordeonistul Ștefan Ioniță cu soția sa, interpreta de muzică populară Nicoleta, Georgeta Nichifor, Elena Granzulea, Cătălina Alexa, Gabriel Lungu, Georgiana Aurică. Spectacolul a ocazionat pentru interpretul Ștefan Vlad și lansarea ultimului său album, „Pe țărmuri de Dunăriță”. Nimeni nu poate pleda
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
care relațiile umane curente sunt răsturnate și sublimul, pateticul, grandoarea sunt cercetate în zona abjecției și imposturii morale. EUGEN SIMION SCRIERI: Insectar de buzunar, București, 1956; Galeria palavragiilor, București, 1957; Bariera, București, 1959; Aceste zile și aceste nopți, București, 1962; Acordeonistul, București, 1964; O plimbare cu barca, București, 1964; Vara pe verandă, București, 1966; Necunoscutul și iubirea, București, 1968; O sărbătoare princiară, București, 1969; Proză satirică, București, 1969; Teatru, București, 1971; Cântece de alchimist, București, 1972; Fotbalul n-a fost creat
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
bun chitarist care a trăit vreodată În orașul ăsta. Cel mai bun. — Ce păcat. Cred și eu, spuse grasul. Doamne, cum mai atingea corzile alea. — Și n-au mai rămas chitariști buni? Nici picior de chitarist. — Mai e doar un acordeonist care să fie bun de ceva, spuse slabul. — Și mai sunt câțiva care știu să cânte la mai multe instrumente. Vă place muzica? — Cum să nu? — Să venim să cântăm Într-o seară? Credeți că ne lasă sora? Pare foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nimerit primele două cifre. Poate că ești făcută să le găsești și pe celelalte. Dormi cu atenție, nu te grăbi. Ai încredere-n tine." Ne-am întors repede peste câmpul pustiu. Pe la mijlocul lui ne-am întîlnit pe cărare cu un acordeonist. Cu pălăria lui cafenie trasă peste ochi, avea o mutră de bandit din Burattino. Ducea acordeonul la spate, în niște chingi stacojii, iar în brațe avea un buchet uriaș de flori sălbatice, mușețel și grozamă și gura-leului, culese poate chiar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fresce cu demoni naiv reprezentați, uitîndu-se și dânșii după cel ce-i studia din dosul gemulețului prost manșonat), has-Satan se aruncă în genunchi pe podeaua de tablă a Daciei 1300, bătu trei cruci mari și se tângui, cu zdrîng-zdrîng de acordeonist evadat de prin preventoriile de boli nervoase, doar în papuci și cu bolile de pe el. 101 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI fiecare sugrumare de alee, fiecare țumburuș de la hidrantul la care trebuia să te racordezi, din prima, cu stropitoarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fugă imediat, înapoi la Galați, în centrul universitar micuț din orășelul de provincie. În jurul căminului întâlneai cel puțin cinci cârciumioare cu câte o grădiniță discretă în spate iar în jurul facultății erau și mai multe. Prin ele cântau numeroși vioriști, guriști, acordeoniști ambulanți și majoritatea erau destul de buni, interpretând ce melodii pofteai chiar din repertoriul internațional. Pe măsură ce și-a învățat colegii s-a împrietenit și cu cei mai mari, așa că în scurt timp a cunoscut tot căminul de utilaj-iști. Visul oricărui
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Ți-o fi milă de mine!? - De! chicoti el. Salonul se umpluse de fum, și curentul făcut de geamul deschis și de ușă nu mai ajuta la nimic. Jumătate din orchestră cânta mai departe pe estradă pentru ceilalți. Erau trei acordeoniști tineri, care știau plăcerea meseriașilor. - Și n-ai vrea matale vreun negustor cu parale, o lungi mai departe Cîrcu, să te țină ca pe-o prințesă? - Cum adică? Președintele se dezlegă la limbă: - Adică, așa, să te aibe pe banii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ai fi om și ai pricepe Dragostea de unde-ncepe, De la ochi, de la sprfncene, De la buze tinerele, Și-apoi, lele, lele, lelișoară, Ochii tăi mă bagă-n boală... Mai că nu plângeau meșterii. - Suferă, mă, suferă! se ruga și Picu Calată. Acordeonistul s-a apropiat și el. Nenea Mihalache Tobă i-a lipit și lui o sută de frunte. Piele i-a dat un cot lui Paraschiv: - Ucenicule, fii atent, că s-au ciripit mușteriii! Mînă-mică tot mai dansa cu o nevastă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]