39 matches
-
prelucrare minuțioasă a temei, asigurându-se coerența internă a acestora. Totodată, e nevoie și de o deschidere de principiu către alte cuante informaționale, alcătuind un ansamblu, care le rândul său trebuie să fie dinamic, generator de noi poziționări și resemnificări. Acroșajul conținutului se face fie prin intermediul cuantelor elementare, fie prin articulații mai mult sau mai puțin complexe, gradul de întrepătrundere sau complexitate fiind stabilit de cel ce dorește să se formeze. Rămâne ca interogație până la ce nivel merge fragmentarea, cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru a-i menționa doar pe cîțiva). S-ar putea obiecta că Mircea Opriță forțează puțin nota atunci cînd izolează nuclee utopice avant la lettre (adică în scrierile anterioare Utopiei lui Morus), dar întotdeauna el identifică exact punctele de acroș ("acroșajele utopice"), cu o acribie exemplară. În ansamblu, studiul reușește să concretizeze cu succes intențiile autorului de a realiza nu numai o istorie, dar și "o tipologie și chiar o estetică a discursului utopic"(iar prin ricoșeu a celui distopic, deopotrivă
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
trecut la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus de o multitudine de coduri: cromatic (redat "incisiv" prin agresiunea unei culori: galbenul de Shell, al-bastrul deschis al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ignorarea acesteia. Spațiul acestui muzeu unic în România face apel la memoria colectivă a publicului și la necesitatea identificării cu un spațiu cultural, cu un mediu al culturii tradiționale, fără apel la explicații sau prezentare tematică subordonată conceptelor muzeografice clasice. Acroșajul obiectelor impune preponderent o lectură sub raportul impactului vizual și mai puțin o "comunicare a ideilor" despre obiecte. Muzeul a susținut activități didactice prin lecții, însă scopul principal al acestora a constat în atragerea unui număr cît mai mare de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
oferite omului. Muzeului contemporan îi revine un rol social în adevăratul sens al cuvîntului, rol pe care puține alte instituții îl pot revendica: cercetare, educație, timp liber, conservarea patrimoniului. Pentru cei care ajung în spațiul unui muzeu simpla prezentare prin acroșaj a operei de artă nu mai este suficientă: publicul vrea să cunoască mai mult, să învețe, dar și să se relaxeze. Astfel, pornind de la această afirmație, putem spune că "unele dintre cele mai des invocate motive pentru care publicul se
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
imposibilitatea de a manipula obiectele, de a le vedea în condiții diferite, de a le deplasa în spațiu alături de alte obiecte pentru a face comparații, lungimea traseelor ce sînt vizitate, distanța creată în mod artificial între operă și vizitator, impersonalitatea acroșajului, uniformitatea sistemului de iluminare, multitudinea de interdicții. El consideră că misiunea muzeografilor și a conservatorilor este aceea de "a face operele să funcționeze" în condiții muzeale noi, concluzionînd că muzeele în aer liber, precum și cele interactive sînt cele mai potrivite
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
alături de noi mai ales în sezonul cald, când femelele se adună în colonii de naștere și de creștere a puilor. În funcție de dimensiunea lor și de particularitățile speciei, liliecii manifestă preferințe în alegerea locurilor de odihnă și în adoptarea poziției de acroșaj. Astfel, o parte preferă spațiile deschise ale podurilor și clopotnițelor, unde formează colonii compacte, ca de exemplu Rhinolophus ferrumequinum, R. hipposideros, Myotis myotis, M. blythi, M. bechsteinii. Alții, precum Pipistrellus sp., Nyctalus noctula, Barbastella barbastellus etc., se cuibăresc în spațiile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind potențial vătămătoare. În astfel de situații, ei sunt nevoiți să-și schimbe locul de acroșaj sau chiar să se mute într-un nou adăpost. Somnul mai poate fi întrerupt de necesitatea animalelor de a bea sau a urina (Hays et al., 1992; Thomas, Cloutier, 1992), precum și pentru a se împerechea sau a vâna în nopțile
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ei, Montserat Caballé pentru vocea ei și Maica Tereza pentru credința ei. Vedeți deci că se exagerează". Cu astfel de subțirimi voltairiene, te și miri că Roland Dumas ăsta e de stînga. (A propos: Voltaire o fi fost de dreapta?) "Acroșajele" copților (nu populația, ci vîrsta a treia, cei copți). Dar nu copții de rînd. Personalitățile. Una din acestea: Alexandru Busuioceanu. Figură de marcă a intelectualității începutului de secol 20, stabilit din 1938 în Spania. Din jurnalul lui (în "Jurnalul literar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noi mai ales în sezonul cald, când femelele se adună în colonii de naștere și de creștere a puilor. În funcție de dimensiunea lor și de particularitățile speciei, liliecii manifestă preferin preferințe în alegerea locurilor de odihnă și în adoptarea poziției de acroșaj. Astfel, o parte preferă spațiile deschise ale podurilor și clopotnițelor, unde formează colonii compacte, ca d de exemplu Rhinolophus ferrumequinum, R. hipposideros, Myotis myotis, M. blythi, M. bechsteinii. Alții, precum Pipistrellus sp., Nyctalus noctula, Barbastella barbastellus etc., se cuibăresc în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind potențial vătămătoare. În astfel de situații, ei sunt nevoiți să-și schimbe locul de acroșaj sau chiar să se mute într-un nou adăpost. Somnul ma mai poate fi întrerupt de necesitatea animalelor de a b bea sau a urina (Hays et al., 1992; Thomas, Cloutier, 1992), precum și pentru a se împerechea sau a vâna
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]