48 matches
-
colorată sau nu, întrucât fiecărei culori îi corespunde o treaptă valorică, situată între alb și negru, polii definitorii ai contrastului. Expresivitatea acestui contrast crește odată cu distanța valorică a petelor care construiesc o imagine. Există un contrast de clar-obscur de tip acromatic, prezent într-un mare număr de opere, alcătuite pe baza albului, negrului și griurilor intermediare (desene, tușuri, gravuri) și altul de tip cromatic (în care culoarea ocupă un loc secundar). Pentru un grafician, contrastul de clar obscur acromatic este esențial
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
de tip acromatic, prezent într-un mare număr de opere, alcătuite pe baza albului, negrului și griurilor intermediare (desene, tușuri, gravuri) și altul de tip cromatic (în care culoarea ocupă un loc secundar). Pentru un grafician, contrastul de clar obscur acromatic este esențial. Cu cât un artist reușește să găsească un echivalent plastic pentru lumea reală și imaginară în raporturi alb-negru, cu atât înțelege mai în profunzime specificul acestei profesiuni. Pentru a simplifica lucrurile, noi reținem contrastele fundamentale de negru pe
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
care sînt în stare să povestească în detaliu ce făceau în ziua fiecărui deces hollywoodian survenit în timpul vieții lor. în timp ce-i privește, naratorului îi vine gîndul ciudat că oamenii aceștia sînt nostalgici după alb-negru, iar dorurile lor dominate de valori acromatice. în secunda în care am citit acest diagnostic (formulat sclipitor), ceva din mine propria slăbiciune a tresărit în semn de recunoaștere. Sigur, pot să mă apăr, să spun că o hipersensibilitate la valorile Hollywood-ului din anii 30-40 nu-i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
procedură se aplică și pentru colile de examen suplimentare solicitate de candidați. ... (5) Pentru scrierea textului, candidații vor folosi stilou cu cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. Pentru elementele de grafică se va folosi creionul acromatic. ... (6) Ciornele se fac numai pe coli de hârtie care poartă ștampila departamentului/facultății/instituției de învățământ în care se desfășoară examenul, puse la dispoziție la solicitarea candidaților. Acestea nu se semnează și sunt preluate de responsabilul de sală separat
METODOLOGIA din 20 octombrie 2009 formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216780_a_218109]
-
de microscop, se face transparent prin metoda cu acetonă-triacetină și se acoperă cu o lamă de acoperire din sticlă. 8. Pentru numărătoare se utilizează un microscop binocular cu următoarele caracteristici: - iluminare Koehler; - ansamblul condensatorului conține un condensator Abbe sau unul acromatic cu contrast de fază într-o montare cu focalizare centrată. Reglarea centrării contrastului de fază este independentă de mecanismul de centrare al condensatorului; - obiectiv acromatic cu contrast de fază pozitiv cu focar cu 40 de bare, cu apertură numerică de
jrc839as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85977_a_86764]
-
microscop binocular cu următoarele caracteristici: - iluminare Koehler; - ansamblul condensatorului conține un condensator Abbe sau unul acromatic cu contrast de fază într-o montare cu focalizare centrată. Reglarea centrării contrastului de fază este independentă de mecanismul de centrare al condensatorului; - obiectiv acromatic cu contrast de fază pozitiv cu focar cu 40 de bare, cu apertură numerică de 0,65 - 0,70 și absorbție circulară de fază în intervalul 65-85 %; - oculare compensatoare de 12,5 ori; cel puțin un ocular trebuie să permită
jrc839as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85977_a_86764]
-
condensator > 8,6 mm 3. Deschidere ecran de sticlă mată > deschidere condensator 4. Filtru color cu orificiul central de aproximativ 0,3 mm în diametru; diametru > 8,6 mm 5. Coordonata polară a discului, diametru > 8,6 mm 6. Lentile acromatice, f 86 mm, deschidere 10 mm 7. Lentile acromatice, f 86 mm, deschidere 10 mm 8. Spot întunecat, diametrul aproximativ 0,3 mm 9. Lentile acromatice, f = 86 mm, deschidere 10 mm Figura 13 Dispozitiv pentru încercarea cu colimator 9
jrc1426as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86567_a_87354]
-
mată > deschidere condensator 4. Filtru color cu orificiul central de aproximativ 0,3 mm în diametru; diametru > 8,6 mm 5. Coordonata polară a discului, diametru > 8,6 mm 6. Lentile acromatice, f 86 mm, deschidere 10 mm 7. Lentile acromatice, f 86 mm, deschidere 10 mm 8. Spot întunecat, diametrul aproximativ 0,3 mm 9. Lentile acromatice, f = 86 mm, deschidere 10 mm Figura 13 Dispozitiv pentru încercarea cu colimator 9.3.1.2. Încercarea cu colimator Dacă este necesar
jrc1426as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86567_a_87354]
-
8,6 mm 5. Coordonata polară a discului, diametru > 8,6 mm 6. Lentile acromatice, f 86 mm, deschidere 10 mm 7. Lentile acromatice, f 86 mm, deschidere 10 mm 8. Spot întunecat, diametrul aproximativ 0,3 mm 9. Lentile acromatice, f = 86 mm, deschidere 10 mm Figura 13 Dispozitiv pentru încercarea cu colimator 9.3.1.2. Încercarea cu colimator Dacă este necesar, se aplică procedura descrisă în această secțiune. 9.3.1.2.1. Dispozitivul de încercare Constă dintr-
jrc1426as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86567_a_87354]
-
deschidere > 8,6 mm. 3. Ecran de sticlă mată, deschidere > decât cea a condensatorului. 4. Filtru colorat cu orificiu central de diametru = 0,3 mm, diametrul > 8,6 mm. 5. Placă cu coordonate polare, diametrul > 8,6 mm. 6. Lentilă acromatică, f ≥ 86 mm, deschidere = 10 mm. 7. Lentilă acromatică, f ≥ 86 mm, deschidere = 10 mm. 8. Punct negru, diametrul = 0,3 mm. 9. Lentilă acromatică, f = 86 mm, deschidere ≤ 10 mm. Figura 13 Aparat pentru testare cu colimator 9.3
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
deschidere > decât cea a condensatorului. 4. Filtru colorat cu orificiu central de diametru = 0,3 mm, diametrul > 8,6 mm. 5. Placă cu coordonate polare, diametrul > 8,6 mm. 6. Lentilă acromatică, f ≥ 86 mm, deschidere = 10 mm. 7. Lentilă acromatică, f ≥ 86 mm, deschidere = 10 mm. 8. Punct negru, diametrul = 0,3 mm. 9. Lentilă acromatică, f = 86 mm, deschidere ≤ 10 mm. Figura 13 Aparat pentru testare cu colimator 9.3.1.2. Testare cu colimator Dacă este necesar, se
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
diametrul > 8,6 mm. 5. Placă cu coordonate polare, diametrul > 8,6 mm. 6. Lentilă acromatică, f ≥ 86 mm, deschidere = 10 mm. 7. Lentilă acromatică, f ≥ 86 mm, deschidere = 10 mm. 8. Punct negru, diametrul = 0,3 mm. 9. Lentilă acromatică, f = 86 mm, deschidere ≤ 10 mm. Figura 13 Aparat pentru testare cu colimator 9.3.1.2. Testare cu colimator Dacă este necesar, se aplică procedura descrisă la acest punct. 9.3.1.2.1. Echipament Echipamentul este alcătuit dintr-
jrc1909as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87059_a_87846]
-
divizarea și reuniunea ambelor cromatide în același situs. Endoreduplicare: proces în care, după o perioadă S de replicare a ADN, nucleul nu intră în mitoză, ci începe o altă fază S. Rezultă cromozomi cu 4, 8, 16, ... cromatide. Lacună: leziune acromatică mai mică decât lățimea unei cromatide și cu o eroare minimă de aliniere a cromatidelor. Index mitotic: numărul celulelor în metafază împărțit la numărul total de celule observate într-o populație de celule; indică gradul de proliferare a populației respective
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
divizarea și reuniunea ambelor cromatide în același loc. Endoreduplicare: proces în care, după o perioadă S de replicare a ADN, nucleul nu intră în mitoză, ci începe o altă perioadă S. Rezultă cromozomi cu 4, 8, 16, ... cromatide. Lacună: leziune acromatică mai mică decât lățimea unei cromatide și cu o eroare minimă de aliniere a cromatidei(lor). Aberație numerică: modificare a numărului de cromozomi față de numărul normal caracteristic pentru celulele utilizate. Poliploidie: multiplicare a numărului (n) de cromozomi haploizi, alta decât
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
cromozomului, care se traduce prin divizarea cromatidelor singure sau prin divizarea și reuniunea între cromatide. Aberație de tip cromozomial: o leziune structurală a cromozomului, care se traduce prin divizarea sau divizarea și reuniunea ambelor cromatide în același loc. Lacună: leziune acromatică mai mică decât lățimea unei cromatide și cu o eroare minimă de aliniere a cromatidelor. Aberație numerică: modificare a numărului de cromozomi față de numărul normal caracteristic pentru animalele utilizate. Poliploidie: multiplicare a numărului (n) de cromozomi haploizi, alta decât diploidia
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
refractoare. James Gregory și Leonhard Euler au ajuns la o viziune corectă de la falsa concepție a acromatismului ochiului. Acest lucru a fost determinat de Chester More Hall în 1754 și de Dollond în 1757, care a construit mult sărbătoritul telescop acromatic. Sticla cu putere dispersivă mai mică se numește crown glass, iar cea cu putere dispersivă mai mare, flint glass. Pentru construcția unei lentile colective (f pozitiv) rezultă din (4) ca o lentilă I colectivă de putere mică de dispersie și
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
I colectivă de putere mică de dispersie și o lentilă dispersivă II de putere mare de dispersie trebuie să fie folosite. A doua lentilă, deși cea mai slabă, corectează pe cealaltă cromatic prin puterea ei dispersivă. Pentru o lentilă dispersivă acromatică, conversiunea trebuie adoptată. Două alte condiții mai pot fi enunțate: una este eliminarea aberației axiale, a doua, fie condiția Herschel fie cea Fraunhofer, cea de-a doua fiind cea mai des folosită. În practică este mai util să eviți a
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
alte cuvinte împiedică divizunea celulară, în anafază, prin frânarea formării fibrilelor celulare. Efectele colchicinei au fost studiate în diviziunea mitotică (C-mitoza) atât cât și în diviziunea meiotică (C-meioza). Efectele colchicinei se produc doar asupra fusului de diviziune (fus acromatic sau fus nuclear), cromozomii nefiind afectați structural și funcțional. Aceste deranjamente se pot încadra în 3 tipuri: Profaza nu este influențată de către colchicină, astfel ea nefiind cu nimic deosebită de o profază normală, în schimb toate celelalte faze ale ciclului
Colchicină () [Corola-website/Science/310799_a_312128]
-
celulele sunt tratate în continuare cu colchicină se va realiza o nouă dublare a numărului cromozomilor, celula trecând din stadiul tetraploid in cel octoploid. Daca tratamentul cu colchicină este oprit vom constata ca celula revine la diviziunea normală cu ajutorul fusului acromatic, formându-se 2 celule fiice însă tot tetraploide sau octoploide, etc. Colchicina este agentul cel mai folosit în laboratoarele de citogenetică pentru realizarea cariotipului.
Colchicină () [Corola-website/Science/310799_a_312128]
-
a redenumit "Cercaria" „"Euglena viridis"” și a plasat-o, în sistemul său fără succes de clasificare, în Polygastrica în familia Astasiaea, care cuprindea creaturi cu mai multe „burți”, formă schimbătoare a corpului, fără pseudopozi sau lorice Folosindu-și nou-inventatul microscop acromatic, Ehrenberg a văzut organul detector de lumină al euglenei, și a dedus în mod greșit că ar avea un sistem nervos. Această caracteristică a dat numele genului, construit din rădăcina grecească „eu-” (bun, adevărat) și cuvântul „glēnē” (ochi, articulație). Totuși
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
urmat ("Sidereus Nuncius" de Galileo Galilei în 1610, "Disputatio physica de phænomenis in orbe lunae" de Giulio Cesare la Galla în 1612, "Selenographia" de Johannes Hevelius în 1647, "Almagestum Novum" de Grimaldi și Riccioli în 1651), și după apariția lunetei acromatice inventate de John Dollond în 1659 și perfecționările telescopului, noi desene au fost făcute, a căror precizie s-a îmbunătățit odată cu îmbunătățirea opticilor. La începutul anilor 1700, au fost măsurate librațiile Lunii, arătând că de fapt peste 50% din suprafața
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]
-
a studiat dreptul la Universitatea din Göttingen, apoi a început o perioadă de stagiu care a durat 10 ani. În 1777 în Hanovra, el a făcut cunoștință cu frații Herschel, iar în 1779 a cumpărat un telescop refractor, cu lentile acromatice de 50mm pentru a observa Soarele, Luna și Venus. Cartografia sistematică a Lunii a început în 1779, când "Johann Schröter" și-a început observațiile și măsurările meticuloase ale caracteristicilor Lunii. Descoperirea lui Uranus în 1781 de Herschel, l-a stimulat
Johann Hieronymus Schröter () [Corola-website/Science/329844_a_331173]
-
lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice) sau triplete (apocromatice) care sunt lipsite de defecte optice pe plaje mai mari. Grosismentul G al unei lunete este dat de formula matematică: formula 1, unde formula 2 este unghiul sub care se vede imaginea finală a obiectului, prin lunetă, iar formula 3
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]