867 matches
-
să impui o școală. Școala Gigi Căciuleanu. Știi ce-mi doresc? Să fac Școala de sub copac, așa cum se întâmpla cu Socrate și cu Arhimede. Mă consider unul dintre martorii privilegiați ai evoluției dansului în arta contemporană, dar și unul dintre actanții lui pasionați. Sunt mândru de a fi luat parte la explozia dansului contemporan în Franța unde, alături de Dan Mastacan, un sclipitor actor, regizor, scenograf, am condus unul dintre primele Centre Coregrafice Franceze la Rennes. Am fondat Compania Gigi Căciuleanu la
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
Aici se așază simboluri ca: muntele, râul, marea, soarele, cetatea (cu toate elementele ei). Poetul deplânge „pângărirea” lor, intervenția brutală a omului, care nu bănuiește că între starea lui „de cenușă” și veșnicia lor e o distanță colosală. Cu omul - actant negativ - poetul se îndreaptă sigur spre alt spațiu preferat: orașul (dar, nu burgul, care adăpostește cetatea - simbol cultural). Locul e marcat, în general, de disoluția materială și spirituală a realității: „dimineața [e] cenușie”, timpul „gonește năuc”, zidul e „scrum și
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Livius_petru_bercea_insemnari_despre_eugen_dorcescu_1331144841.html [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
a caracteriza, mai apăsat, contradicțiile ce-au măcinat lumea secole de-a rândul. Atât lumea greco-romană, civilizată, confruntată cu “barbaria”, de neînțeles nu doar din cauza diferențelor de etnie și obiceiuri, ci și a felului în care era perceput, de acești actanți, supranaturalul. Cât și lumea Asiei Mici și a ținuturilor slave din nord, învolburate, și ele, de războiele duse împotriva triburilor răsculate și doritoare de pământuri și bogății. Cu toții, barbari sau indivizi “civilizați”, sunt, deopotrivă, loviți, “de aceeași boală” a luptelor
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Despre_impenetrabilul_mister_al_istoriei_olimpia_berca_1338970246.html [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
mâine/ Și viața-i un bazar sentimental (Iubiri, adică foi de calendar). Cele două repere între care se mișcă o relație afectiva sunt Echinocțiul și Solstițiul, după cum evoluează temperatura, intensitatea pasiunii și a patimii puse în lucrare de cei doi actanți ai cuplului sentimental. Firește, pledoaria autoarei este pentru o distribuire egală a clocotului din arterele celor legați simbiotic ca-ntr-un sistem de vase comunicante, doar că, - si poeta se pare că știe bine lucrul acesta - se-ntâmplă și accidente
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404926599.html [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
anume: niște inși veșnic pomădați la chip, dar extrem de urâți la suflet, posesori ai unor rațiuni diabolice capabile de a distruge pe oricine cu ușurință în orice moment printr-un simplu telefon sau printr-o simplă formă de comunicare descendentă, actanți cu intelect precar și cu funcții neapărat importante, care nu cunosc decât două ipostazieri ale multifațetatului chip al lumii în care trăiesc: banii și puterea - simple forme fără fond semnificând însă absolutul acestei vieți în accepția lor profund reducționistă. Că
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dictatura_oculta_cu_ci_magdalena_albu_1340107192.html [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Happening stradal meeting street lunch se inundă la Șatra găzdoilor Baci Ghiuri Ciocăneaua care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind pită cu unsoare și piparcă usturoaie râjinită.Corturari adevărați iată felia lor de unicitate. Referință Bibliografică: FELII DE MĂCENISME / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472528838.html [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
la Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, va consacra un cuplu erotic demn să intre în galeria celebrelor iubiri din literatura universală. “Evocările”, pe care Anca Sîrghie le-a inițiat și le-a realizat în mod concret dialogând cu cei mai mulți dintre actanții capitolului, completează imaginea artistului, de la ambianța familială în prima copilărie, apoi din anii adolescenței petrecute la Cluj, din studenția cu refugiul la Sibiu, unde a dat măsura creativității sale excepționale, și până la târzia sa revenire în Cluj. Mereu se afirmă
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai by http://revistaderecenzii.ro/antonia-bodea-o-carte-de-colectie-radu-stanca-evocari-si-interpretari-in-evantai/ [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
colindelor regretatului folclorist C. Bogariu trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de pildă, sunt cântecele de Crăciun. Ținând scama de toate acestea, colindul care urmează trebuie plasat pe axa timpului în care cetățile dacilor din Munții Orăștiei erau spații puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Flavius remarcă aici că, în ciuda faptului că au trecut deja mai bine de două decenii de la sângerosul eveniment, în jurul lui planează încă prea multe secrete (p. 127), cercetătorii tineri fiind privați de aflarea multor informații din pricina tăcerii unora dintre principalii actanți ai evenimentelor și nerămânându-le decât să cerceteze documentele din arhivele statului sau mărturiile deja editate. Dincolo de lucrarea propriu-zisă, bine structurată, bazată pe o documentare temeinică și tratând în mod profesionist un subiect încă fierbinte, se cuvine să remarcăm faptul
REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Revolutia_din_decembrie_1989_al_florin_tene_1367587153.html [Corola-blog/BlogPost/344655_a_345984]
-
de comandă și al transmisiei 2.2.17. s: mișcarea de comandă (exprimată în milimetri) 2.2.18. s': mișcarea de comandă efectivă (exprimată în milimetri) fixată conform cu cerințele punctului 9.4.1. 2.2.19. s": mișcarea liberă a actantului cilindrului principal, măsurat în milimetri la capul de cuplare 2.2.20. s0: pierderea de mișcare, aceasta este să spunem mișcarea, măsurată în milimetri, a capului de cuplare când este împins în așa fel că se mișcă de la un punct
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
urmând instrucțiunile producătorului. Forța suplimentară K și eficiența vor fi determinate prin curba reprezentativă obținută din măsurările: 1 p x FHZ ηH0 = -----x---------- Ih D - K (vezi diagrama 3 în Apendicele 1) 5.4.3. Deplasarea liberă a cilindrului principal actant s" menționat la punctul 2.2.19 5.5. în cazul sistemelor de frânare prin inerție a remorcilor multi-axiale cu bare de tractare pivotoare, pierderea deplasării s0 menționata la punctul 9.4.1. trebuie măsurată. 6. CERINȚE PENTRU FRÂNE 6
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
aplica o verificare a corectitudinii montării sistemului de tije prin care forțele sunt transmise de la dispozitivul de comandă. 9.5.2. în cazul sistemelor de frânare cu transmisie hidraulică, se va face o verificare pentru a se determina dacă deplasarea actantului cilindrului principal atinge nivelul minim de s/ih Nu se va admite un nivel mai mic. 9.5.3. Comportamentul general al vehiculului în momentul testării pe șosea a sistemului de frânare, la diferite viteze, cu diferite nivele de folosire
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Deplasarea s ..................... mm 8. Rata de reducție a dispozitivului de comandă: 8.1. în cazul dispozitivului cu transmisie macanică (1) iH0 de la.....................la ..................... (8) 8.2. în cazul dispozitivului cu transmisie hidraulica (1) ih de la .....................la..................... (2) FHZ ..................... cm2 deplasarea actantului cilindrului principal ..................... mm 9. Rezultatele testului: 9.1. Eficiența în cazul dispozitivului cu transmisie mecanică H = ..................... în cazul dispozitivului cu transmisie hidraulică H = ..................... 9.2. forța complementară K ..................... N 9.3. Forța maximă de umezire D1 ..................... N 9.4. Forța
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
privim situația existentă sub aspect imagologic, dar și relația de inversă proporționalitate dintre acesta și actul democratic în sine (act pe care-l putem analiza în cheie obiectivă, prin fixarea ca punct de plecare a însuși modului de interacțiune dintre actanții concreți ai triadei comunicaționale aici analizate: omul politic, jurnalistul și destinatarul direct al mesajului acestora - publicul). Este un aspect îngrijorător, care ar trebui să semnaleze opiniei publice aruncarea rolurilor mass-media în prăpastia cu două guri precise de foc (folosite atât
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1404825961.html [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
mâna care ți-a dăruit scorușe și porumb fiert”. Discretă, de-abia auzită, trucând, de multe ori scenariul, vocea poetului mărturisește despre realități ce se impun ineluctabil: senectutea, apropierea finalului. Descoperindu-le, autorul se trezeșe într-o lume străină, unde actanții se schimbă, unde el însuși se transformă, este altul, un necunoscut . E ca și cum insul s-ar preschimba (de fapt, se preschimbă), e ca și cum ar găsi în sine ceea ce nu exista ori nu observase până atunci: semnele teribile ale trecerii. Motivul
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ascuns_in_poem_ca_sub_o_lespede_olimpia_berca_1353572084.html [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
este dată de o serie de procese triadice de percepție, asimilare și evaluare a imaginii artistice: 1) Procesul fizic (senzorial) - percepția vizuală imediată, momentul senzorial de impact; rezultă impresia estetică produsă la nivel empiric de: a) aspectul exterior al componentelor (actanți umani și non-umani, obiecte, ambianță, atmosferă și fundal, cromatică); b) realizarea tehnică (structura compoziției, proporții, armonie și echilibru, încadrarea modelului, planuri, perspective, puncte de fugă, gamă cromatică). 2) Procesul psiho-cognitiv (intuiție globală, asimilare psihologică și niveluri de cunoaștere): atitudine de
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Elementele Human Communication System de Ștefan Vlăduțescu 9.1. Ființele comunicative: comunicatori; actanți, interactanți, tranzactanți 9.1.1. Agenții comunicatori sunt elemente tangibile, modulare, computaționale și funcționale ale sistemului de comunicare. Sunt factorii ontologici și teleologici ai sistemului de comunicare. Ei generează elemente intangibile, dau energie elementelor non-modulare și modelează și modulează teleologic
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
Steinberg sunt primii care întrebuințează conceptul de „transactant” cu un sensul de comunicator cu comportament anticipativ și „preprogrammed” (Miller G. R., Steinberg M., 1975, p. 304). Apoi, W. B. Gudykunst, L. P. Stewart și S. Ting-Toomey adaugă conceptului semnificația de actant în „an intercultural bargaining situation” (Gudykunst G. W., Stewart L. P., Ting-Toomey S., 1985, p. 100). În volumul coordonat de Charles R. Berger și Steven H. Chafee (1987), Gerald R. Miller utilizează conceptul de „transactant”, „transactants”, în contextul recurgerii la
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
cu faptul că Paradigma 3 este și una tranzacțional-constructiv-colaborativă ne creează pista pentru a gândi o Goals-Strategy-Transactions. Această sintagmă conceptuală nu a făcut până astăzi carieră. Însă în condițiile în care trăim în Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, este firesc ca „actanții” care se află în proces tranzacțional să se numească „transactants”, „actions” să fie văzute ca transactions. Rațiunea comunicării o reprezintă atingerea practică a unor scopuri. Comunicarea este o activitate teleologică. Oricare ar fi forma de comunicare, tipul de comunicare ori
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
este în raport cu comunicarea un scop para-comunicațional. În comunicare, doar scopurile de eficiență sunt ale comunicării. Scopurile în care este utilizată comunicarea sunt scopuri para-comunicaționale. Prin organizarea sa internă, comunicarea își generează singură scopurile care fac din ea un mijloc. Tranzactanții, actanții, agenții teleologici sunt comunicatorii. Comunicatorii devin actanți când acționează pentru îndeplinirea unor scopuri oarecare care nu sunt ale lor decât ca și comunicatori. Comunicatorii devin actori, atunci când, ei sunt personaje cu un rol definit în îndeplinirea scopurilor altora. În comunicarea
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
comunicare, doar scopurile de eficiență sunt ale comunicării. Scopurile în care este utilizată comunicarea sunt scopuri para-comunicaționale. Prin organizarea sa internă, comunicarea își generează singură scopurile care fac din ea un mijloc. Tranzactanții, actanții, agenții teleologici sunt comunicatorii. Comunicatorii devin actanți când acționează pentru îndeplinirea unor scopuri oarecare care nu sunt ale lor decât ca și comunicatori. Comunicatorii devin actori, atunci când, ei sunt personaje cu un rol definit în îndeplinirea scopurilor altora. În comunicarea mijloc, actorii sunt comunicatori-mijloc în îndeplinirea scopurilor
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
behavior (e.g. respond in a timely manner to the arrival of new data, to changes in existing data, and to varying agent commitments” (Jennings N. R., Fox J., 1995, p. 221). To The Linear-Transmissive-Action Paradigm, P1, îi este specific comunicatorul numit actant. Circular-Interactional Paradigm, P2, este definită de un comunicator desemnat ca interactant. În centrul Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, stă agentul comunicațional recunoscut ca transactant. (În paranteză fie spus, sunt destui corifei ai Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, chiar și dintre cei citați
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
Printre cei care s-au pronunțat direct pentru preluarea acestor concepte se numără Francois Recanati care arată că ,,it would be preferable to use the pair terms ,communicator’ and ,communicatee’ ” (Recanati F., 1987, p. 160). În P1, person-centred communication este actant, în P2 este interactant, iar în P3 este transactant. Pe parcurs s-a înțeles că este mai revelator apelativul de agent. Încă de la începutul Paradigmei 3 (Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm) există conștiința unei transformări esențiale a comunicatorului generic. El nu mai
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
Barnlund D. C., 1976, p. 9). Jesse G. Delia ia în seamă tot un „active agent”: „an active agent who reconstructs his environment and who is a source of acts” (Delia J. G., 1977, p. 69). Dincolo de capabilitățile sale de actant și de competența interacțională, un agent are, în plus, propensiunea de a coopera și colabora pe trei direcții: a-și atinge propriile goals, a realiza obiective împărtășite-comunizate de cooperare și a rămâne deschis la cerințe-nevoi-necesități ce survin pe parcurs. Comunicarea
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
se observă, Paradigma 3 în ce privește persons-centred communication, include, incorporează, absoarbe sintetizator și completează P1 și P2. Transactantul este un actant-interactant, angajat în cooperare și colaborare pe scopuri comune, cu comportament anticipativ și deschis la ideea de “lecții învățate”. The transactant=actant+interactant+”cooperation and collaboration-commitment”+ message plans. The transactant cunoaște și se angajează în cele două procese care fac ca ,,human communication system evolve: interacted learning and social collaboration” (Fay N., Garrod S., Roberts L., Swoboda L., 2010, p. 351). Partajează
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]