51 matches
-
erau diferite față de cele așteptate. În 1945, el a mers împotriva sfaturilor colegilor săi și a sugerat o schimbare semnificativă tabelului lui Mendeleev: seria actinidelor. Conceptul de actinide al lui Seaborg referitor la structura electronică a elementelor grele, precizând că actinidele formează o serie de tranziție analogă cu cea a lantanidelor, este acum acceptată în comunitatea științifică și inclusă în toate configurațiile standard ale tabelului periodic. Seria actinidelor este al doilea rând al blocului f (seriile 5f) ale tabelului periodic și
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
actinide al lui Seaborg referitor la structura electronică a elementelor grele, precizând că actinidele formează o serie de tranziție analogă cu cea a lantanidelor, este acum acceptată în comunitatea științifică și inclusă în toate configurațiile standard ale tabelului periodic. Seria actinidelor este al doilea rând al blocului f (seriile 5f) ale tabelului periodic și cuprinde elementele dintre actiniu și lawrențiu. Elaborările ulterioare ale lui Seaborg despre conceptul actinidelor a teoretizat o nouă serie de elemente supergrele din seriile trans-actinidelor -ce conține
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
în comunitatea științifică și inclusă în toate configurațiile standard ale tabelului periodic. Seria actinidelor este al doilea rând al blocului f (seriile 5f) ale tabelului periodic și cuprinde elementele dintre actiniu și lawrențiu. Elaborările ulterioare ale lui Seaborg despre conceptul actinidelor a teoretizat o nouă serie de elemente supergrele din seriile trans-actinidelor -ce conține elementele cu numărul atomic între 104 și 121- și super-actinidelor -ce conține elementele cu numărul atomic între 122 și 153. este, de asemenea, istoria descoperirii elementelor chimice
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
l este un element chimic, transuranic și radioactiv cu simbolul Bk și numărul atomic 97, făcând totodată parte și din seria actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului 1949. l a fost a cincilea element transuranian descoperit, după neptuniu, plutoniu
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
sa. Radiațiile sale alfa sunt destul de slabe - 1.45% în ceea ce privește radiațiile beta-, dar ajută, câteodată, la detectarea izotopului. Al doilea izotop al berkeliului, din punctul de vedere al importanței, este berkelium-247, și se descompune cu particule alfa ca majoritatea izotopilor actinidelor. Berkeliul mai are și 2 metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un reactor nuclear. În cazul folosirii
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
de vedere al importanței, este berkelium-247, și se descompune cu particule alfa ca majoritatea izotopilor actinidelor. Berkeliul mai are și 2 metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un reactor nuclear. În cazul folosirii uraniului pe post de combustil , plutoniul este produs, în primă fază, prin captura neutronilor (așa-zisa reacție (n,γ) sau fuziunea neutronilor), iar apoi prin
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Bk: Astfel produs, Bk are un timp de înjumătățire realtiv lung, de 330 zile și astfel, poate captura alt neutron. Totuși, produsul, Bk are un timp de înjumătățire de 3.212 ore și de aceea poate fi folosit la producerea actinidelor mai grele. În schimb, acesta se dezintegrează până la izotopul californului Cf: Reacțiile de mai sus ilustrează faptul că, în ciuda fatelor că Bk este un izotop mult mai stabil al berkeliului, producerea sa în reactoare nucleare este foarte neeficientă. Aceste fapt
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
valoare de 986 °C, este mai mic decât ce al curiului (1340 °C), dar mai mare decât cel al californiului (900 °C). Berkeliul este relativ moale și are cea mai mică compresie uniformă (în valoare de 20 Gigapascali) dintre toate actinidele. Ionii de Berkeliu (III) formează vârfuri fluorescente la 652 nanometri (lumină roșie) și la 742 nanometri (lumină aproape infraroșie), datorită tranziției interne de pe stratul electronic f. Intensitatea relativă a acestor vârfuri depinde de puterea de excitație și de temperatura la
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
de unde entalpia de dizolvare standard (Δ"H"°) a unei soluții cu ioni Bk este −601 kJ/mol. Potențialul standard /Bk este −2.01 V. Potențialul de ionizare al unui atom neutru de berkeliu este de 6.23 eV. Ca toate actinidele, berkeliul se dizolvă în diferiți acizi anorganici, în urma reacției rezultând hidrogen gazos. Starea de oxidare trivalentă este cea mai stabilă, în special în soluțiile apoase, deși sunt cunoscuți și compuși ai berkeliului cu valența patru sau doi. Existența sărurilor de
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
cristalele sub formă cubică cu fețe centrate. Încălzit la 1200 °C, BkO cubic își schimbă forma cristalină în monoclinică, care se reschimbă în hexagonală la 1750 °C; aceste tranziții sunt reversibile. Astfel de schimbări de compoziție sunt tipice pentru hexaoxizii actinidelor. Oxidul de berkeliu (II), BkO, a fost raportat ca un solid sfărâmicios de culoare gri ce formează cristale cubice cu fețe centrate. Însă, pentru acest compus, savanții rămân incerți cu privire la compoziția chimică a acestuia. În compușii halogenați, berkeliul poate avea
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
au loc. Energia mică emisă de electronii izotopului berkeliu-249 (mai puțin de 126 keV) împiedică detecția lor, datorită interferenței de semnal cu alte procese de dezintegrare. Însă, această caracteristică face izotopul relativ inofensiv pentru om comparat cu alți izotopi ai actinidelor. Totuși, berkeliu-249 (cu un timp de înjumătățire de doar 330 zile) se trasformă în izotopul californiu-249, care este un foarte puternic emițător de radiații alfa și este mai degrabă periculos și trebuie manipulat numai într-un laborator supradotat. Multe date
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
aceste caracteristici se pot aminti doar câteva mai importante: Forma ideală a oricărei cantități de material fisionabil care atinge "masa critică minimă", având dimensiuni fizice minime este (din motive geometrice evidente) o sferă. Masa critică a unor metale din seria actinidelor, toate distribuite sferic, sînt prezentate în tabelul de mai jos. În afara domeniului strict al "fisiunii nucleare", expresia a cunoscut o frecventă utilizare în varii domenii semnificând (similar cu utilizarea standard) atingerea unui apogeu, al declanșării unui alt grup de evenimente
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cm și numărul atomic 96. Este un metal radioactiv transuranic din seria actinidelor ce a fost obținut prin bombardarea unor atomi de plutoniu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele a fost dat în onoarea savanților Marie și Pierre Curie. l a fost sintetizat pentru prima oară la University of California, Berkeley de către
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Am și numărul atomic 95. Este un metal radioactiv din seria actinidelor. El a fost cel de-al patrulea element transuranic descoperit, fiind obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni și numit după continentul America, prin analogie cu europiul (acestea două fiind și singurele denumite după continente. l a fost sintetizat pentru prima
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
l este un element chimic sintetic din categoria actinidelor, care are numărul atomic 100 și simbolul chimic Fm. Este cel mai greu element ce se poate obține prin bombardarea cu neutroni ai elementelor ușoare și ultimul element ce se poate obține în cantități macroscopice, dar nu s-a reușit
Fermiu () [Corola-website/Science/305094_a_306423]
-
se poate observa și în tabelul de mai sus, halogenurile samariului își schimbă structura cristalină când atomul unui tip de halogen este substituit de către altul; acesta este un comportament mai puțin compun pentru multe elemente, printre care se numără și actinidele. Majoritatea halogenurilor au două stări cristaline majore pentru o singură compoziție, una dintre ele fiind semnificativ mai stabilă, iar cea de a doua fiind metastabilă. Ultima fază este formată prin comprimare sau încălzire, urmată de schimbarea condițiilor ambientale. De exemplu
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
și mai diversificată a energiei nucleare a avut drept rezultat introducerea, inclusiv prin accidente, în structuri naturale și social-economice din întregul geosistem, a unei mari cantități de izotopi și elemente radioactive. Ținând seama de agresivitatea îndelungată a acestora (spre exemplu, actinidele au perioade de înjumătățire a radioactivității de ordinul milioanelor de ani), de emisiile masive în cazul accidentelor nucleare, de depozitările incorecte, ani de-a rândul, a deșeurilor nucleare, reiese clar longevitatea efectele negative ale acestor forme de activitate antropică. Experiențele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în subgrupa a treia secundară în căsuța lantanului respectiv a actinului. În forma scurtă a sistemului periodic aceste elemente au fost așezate în partea de jos a sistemului periodic sub forma a două șiruri separate alcătuind seria lantanidelor respectiv a actinidelor. Cu A s-au notat grupele principale (elementele din blocurile s și p) iar cu B grupele secundare (elementele din blocurile d și f). Forma scurtă a sistemului periodic are dezavantajul că nu redă perioadele 4, 5, 6, 7 în
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
secundare (elementele din blocurile d și f). Forma scurtă a sistemului periodic are dezavantajul că nu redă perioadele 4, 5, 6, 7 în toată lungimea lor, de aceea a fost impusă crearea grupelor secundare plasându-le separat seria lantanidelor și actinidelor. b) Forma lungă a sistemului periodic a fost elaborată pentru prima dată de către Verner, aceasta exclude aproape toate imperfecțiunile formei scurte și are avantajul că reflectă cauza internă a periodicității (electronul distinctiv și configurația electronică exterioară identică). Forma lungă a
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
alte săruri metalice. Clasificarea halogenurilor metalice a) În funcție de natura legăturii M-X Halogenuri ionice Halogenuri covalente b) În funcție de solubilitate Halogenuri solubile Halogenuri greu solubile Metalele alcaline (cu excepția litiului), cele din grupa a II-a A (cu excepția beriliului), majoritatea lantanidelor și actinidelor cât și metalele tranziționale în stări joase de oxidare formează halogenuri ionice. Cele mai multe metale tranziționale, dar și o parte din cele din grupele principale, în stări înalte de oxidare, formează halogenuri covalente. Metode de obținere a) Sinteza din elemente: M
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
tabelului se găsesc două rânduri orizontale în care se află două grupe de elemente. În primul șir se găsesc lantanidele, elemente care se găsesc după lantan, (La), care are numărul de ordine Z = 57. În al doilea rând se găsesc actinidele care urmează elementului actiniu, Ac, cu numărul de ordine Z= 89. Elementele din aceste două grupe nu se supun legii periodicității, ele au proprietăți fizice și chimice asemănătoare lantanuluib și respectiv actiniului. Analizând structura tabelului periodic al elementelor, se constată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
unei investigații RMN, pentru o persoană cu masa de 80 kg, dacă se recomandă o doză de 0,2 cm3/kg. b) aportul de combinație complexă; c) cantitatea de gadoliniu „mascat” introdusă în organism pe această cale. 5.4.2 Actinidele Considerații teoretice Din clasa actinidelor fac parte elementele chimice: actiniul Ac, toriul (thoriul) Th, protactiniul Pa, uraniul U, neptuniul Np, plutoniul Pu, americiul Am, curiul Cm, berkeliul Bk, californiul Cf, einsteiniul Es, fermiul Fm, mendeleeviul Md și nobeliul No. Configurația
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
persoană cu masa de 80 kg, dacă se recomandă o doză de 0,2 cm3/kg. b) aportul de combinație complexă; c) cantitatea de gadoliniu „mascat” introdusă în organism pe această cale. 5.4.2 Actinidele Considerații teoretice Din clasa actinidelor fac parte elementele chimice: actiniul Ac, toriul (thoriul) Th, protactiniul Pa, uraniul U, neptuniul Np, plutoniul Pu, americiul Am, curiul Cm, berkeliul Bk, californiul Cf, einsteiniul Es, fermiul Fm, mendeleeviul Md și nobeliul No. Configurația electronică a acestor metale fiind
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
fac parte elementele chimice: actiniul Ac, toriul (thoriul) Th, protactiniul Pa, uraniul U, neptuniul Np, plutoniul Pu, americiul Am, curiul Cm, berkeliul Bk, californiul Cf, einsteiniul Es, fermiul Fm, mendeleeviul Md și nobeliul No. Configurația electronică a acestor metale fiind , actinidele grele formează compuși la starea de oxidare +3, în timp ce actinidele ușoare pot funcționa și în stări de oxidare superioare. Uraniul și toriul sunt relativ răspândite în natură, sub formă de compuși. Prelucrarea minereurilor constă în aducerea acestor combinații sub formă
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Pa, uraniul U, neptuniul Np, plutoniul Pu, americiul Am, curiul Cm, berkeliul Bk, californiul Cf, einsteiniul Es, fermiul Fm, mendeleeviul Md și nobeliul No. Configurația electronică a acestor metale fiind , actinidele grele formează compuși la starea de oxidare +3, în timp ce actinidele ușoare pot funcționa și în stări de oxidare superioare. Uraniul și toriul sunt relativ răspândite în natură, sub formă de compuși. Prelucrarea minereurilor constă în aducerea acestor combinații sub formă de oxalați, care se supun descompunerii termice. Oxizii obținuți sunt
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]