236 matches
-
unor estimări). Mulți romi sunt vorbitori nativi ai limbii țării în care trăiesc sau ai unei limbi care combină limba romani cu limba țării lor de rezidență. O foarte mare parte din romi au trecut prin procese de asimilare și aculturație, adoptând viața sedentară, cultura scrisă și limbile și religiile popoarelor lângă care au trăit. Din cauza modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, romii au fost, vreme îndelungată, obiect de ură șovină și rasială, care a culminat
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
permanent caracteristicile, ajungându-se ca într-o perioadă de timp relativ scurtă, muzica unei anumite regiuni sau populații să se dezvolte și să se transforme radical, sub influența acestor factori externi. Influențele și interferențele cu alte culturi muzicale - așa numita aculturație - sunt fenomene care au dus întotdeauna la evoluția rapidă a muzicii. În noile lor așezări din Africa, comunitățile exilate din Al-Andalus au intrat în contact cu populațiile locale - formate din triburi de berberi și beduini, la care se adaugă comunitățile
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mai complexă. Noua creație se numește nouba și este de fapt o suită formată din mai multe piese, a căror număr a continuat să crească. Suita de tip Nouba reprezintă cea mai importantă creație muzicală originală, născută pe tărâmul Al-Andalus. Aculturația și metisajul s-a efectuat la nivel muzical, după cum ne explică istoricul tunisian Al-Tifashi<footnote Al-Tifashi sau Ahmed Ibn Yussuf Al-Tifashi (1184-1253), erudit tunisian, lexicograf, istoric și scriitor. Un manuscris recent descoperit - 1956 - într-o bibliotecă particulară din Tunis și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pare să se coaguleze în cele mai reificate forme, „coagularea” în sine este o practică perversa susținută și reglementată de diverse mijloace sociale. Pentru Beauvoir, e imposibil să devii femeie, ca și cum ar exista un scop final care guverneaza procesul de aculturație și construcție. Genul reprezintă stilizarea repetată a corpului, un set de acte repetate într-un cadru de reglementare foarte rigid care se coagulează în timp pentru a produce aparentă de naturalețe și substanță. O genealogie politică a ontologiilor de gen
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
limba veche spaniolă din sec. XIV-XV-lea, și în unele cazuri, portugheza) și cea ebraică (și aramaică), „limba sfântă”, folosită mai ales în cult, în discuțiile dintre învățați sau în comunicarea cu evreii din comunități îndepărtate. În urma procesului de emancipare și aculturație, și în urma Holocaustului, folosirea limbii idiș de către evreii așkenazi s-a redus considerabil, locul ei fiind luat, în Israel, de ebraica modernă, iar în diaspora de către limbile vorbite de popoarele lângă care trăiesc. Marea majoritate a evreilor de origine europeană
Evrei așkenazi () [Corola-website/Science/312333_a_313662]
-
înțelege și raționalizează asemenea unui adult - doar că nu beneficiează de același bagaj de experiențe” [sursă necunoscută]. Revista publicată de și pentru copii le-a servit acestora drept forum, a fost un centru de talente și o bază solidă de aculturație, în special pentru copiii din familiile evreiești ortodoxe. Doctorul Korczak a optat pentru resocializarea și ocrotirea complexă și inovativă a copiilor marginalizați social. El declara că locul unui copil este în compania colegilor de-o seamă cu el, și nu
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
FNSP (CEVIPOF) NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice, Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a numărat șiJohn Powell ă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a numărat șiJohn Powell ă provine din vocabularul antropologilor nord-americani de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Popularizat de școala culturalistă, el desemnează În același timp, În grade sau modalități specifice (de natură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
deosebit de această chestiune se numără Boas, geograf de formație, Kroeber, Sapir și Wissler, Însă abia Melville Herskovits (1895-1963), fost elev al lui Boas, a realizat o sinteză globală pe baza cercetărilor acestora. Herskovits s-a aplecat Îndeosebi asupra proceselor de aculturație și de schimbare culturală În America de Sud și pe continentul african: Surinam (1928-1929), Coasta de Aur, Dahomey, Nigeria (1931), Brazilia (1941-1942), Africa neagră (1953, 1956-1957). În urma eforturilor mai multor cercetători aparținând acestei mișcări, au fost alcătuite hărți ale teritoriilor americane din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Press, pp. 248-265. SEGALEN Martine (coordonator) (2001), Ethnologie: concepts et aires culturelles, Paris, Armand Colin. VAN GENNEP Arnold (1975), „Pays, zones folkloriques”, in BELMONT Nicole (coordonator), Textes inédits sur le folklore français contemporain, Paris, Maisonneuve et Larose, pp. 75-110. Φ Aculturație, Difuziune/difuzionism Artă și interculturalitatetc "Artă și interculturalitate" Arta este un element deosebit de semnificativ pentru evidențierea relațiilor dintre culturi. Iar istoria umanității ne oferă multiple exemple de expresie artistică majoră rezultate din schimburi punctuale sau din coexistența unor universuri culturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe un bricolaj al tranzacțiilor Între societatea-gazdă și societatea-oaspete (mai mult sau mai puțin bine primită, În funcție de originile sale geografice), care nu se manifestă doar la nivelul aparatelor instituționale și al dispozitivelor de aculturație. Indivizii Înșiși, În relațiile lor zilnice, sunt forțați de situație să creeze puncte comune de Întâlnire, să constituie fragmente de cultură cu uz specific, cum arată atât de frumos o poveste a lui Eric-Emmanuel Schmitt (Schmitt, 2001). Este adevărat că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
2001), Le Bricolage du social, Paris, PUF. — (2003), Sociologie de la vie quotidienne, Paris, PUF. LEFEBVRE Henri (1968), La Vie quotidienne dans le monde moderne, Paris, Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
legat de noțiunea de basic personality, și-a efectuat studiile de teren În Insulele Marchize (1920-1922), În Madagascar (1925-1927) și În statul Wisconsin (1932-1933). Această noțiune desemnează de obicei ansamblul elementelor constitutive ale personalității, modelată de cadrul cultural (proces de aculturație), și pe care le posedă În comun membrii unei societăți date. Aceștia, de altfel, sunt obligați să se conformeze respectivelor elemente sau cel puțin să nu se Îndepărteze prea tare demodelul comun, riscând altfel să fie considerați devianți sau marginali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege a fidelității și a creației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prima ediție: 1955). ROCHER Guy (1970), Introduction à la sociologie générale, vol. 1: L’Action sociale, Paris, Seuil (prima ediție HMH: 1968). WILLIAMS Raymond (1995), The Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
figurează În Septuaginta și desemnează situația comunităților evreiești implantate În afara Palestinei, În special În Egipt, după Întemeierea Alexandriei (332-331 Î.Hr.) de către Alexandru cel Mare. ν Această populație, care se stabilise și prinsese rădăcini În Alexandria, a fost supusă unei aculturații constante și eficiente. Evreii au adoptat astfel limba comună, koiné, care s-a impus În fața ebraicii și aramaicii. Și-au tradus Biblia În noua limbă, Împinși atât de nevoile lor culturale legitime, cât și din dorința de prozelitism. Ca urmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
PREVELAKIS Georges (1996), Les Réseaux des diasporas, Paris și Nicosia, L’Harmattan/Kykem. THOMAS William și ZNANIECKI Florian (1984), The Polish Peasant in Europe and America, Urbana și Chicago, University of Illinois Press (prima ediție În trei volume: 1918-1920). Φ Aculturație, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, GENOCID, MONDIALIZARE, SIONISM, STRĂIN Diferență (dreptul la Î)tc " DiferenȚĂ (dreptul la ~)" Deși tema contemporană a „dreptului la diferență” și-a făcut apariția În discursul politic francez, atât În cel al stângii „antirasiste”, cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Etnocidtc "Etnocid" Dacă genocidul este eliminarea prin ucidere a unui popor (genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și o asimilare a propriilor valori sub pretextul modernizării sau al progresului. ν Genocidul și etnocidul țin de o voință sistematică de a suprima oamenii sau modul lor de viață și are ca motivație o ideologie politică sau religioasă ori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Așa cum nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și relativ recente), nu există nici cultură care să nu fi fost supusă la nici un fel de influențe. Fenomenele de transculturație și de aculturație repun În discuție identitatea individului sau a subgrupului (Clapier-Valladon și Mannoni, 1991, p. 575) și recompun identități noi, bazate pe trăsături compozite. Expresia „limbă hibridă” a fost propusă recent pentru a defini, printre altele, limbile din nord-vestul Chinei, vorbitede-a lungul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
atât limitele dintre eu și non-eu, cât și atribuirile care Însoțesc operațiunile de categorisire” (Vinsonneau, 2002, p. 60). Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
François (1995), Les Conflits identitaires, Paris, Ellipses. TURNER John et alii (1987), Rediscovering the Social Group. A Self-Categorisation Theory, Oxford, Blackwell. VINSONNEAU Geneviève (1999), Inégalités sociales et procédés identitaires, Paris, Armand Colin. — (2002), L’Identité culturelle, Paris, Armand Colin. Φ Aculturație, ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Atitudine, Cultură, DIVERSITATE, Etnie, Etnocentrism, MULTICULTURALISM, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ideologietc "Ideologie" Anumite credințe, valabile În cadrul unui mediu dat, pot fi considerate adevărate chiar dacă, cel mai adesea, nu sunt demonstrabile. Atunci când capătă un caracter normativ, ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]