232 matches
-
Religiosul șovăielnic" preferă efuziunea mistică, Biserica permanentă are nevoie de o dogmatică. Filiația Cărnii se laudă cu autenticitatea, filiația Cuvîntului invocă adevărul. Prima beneficiază de o aderare spontană la valorile electronice ale modernității, cea de-a doua suportă rigorile unei aculturații de ucenicie și de competență. Este Cuvîntul viu împotriva Scripturii, parohul din Horsaint împotriva lui Jean Guitton, charisma împotriva academismului. Adevărul rostit prin viu grai contra spunerii adevărului, sufletul contra culturii. Best-seller-ul exploziv contra tirajului scăzut cu vînzare lentă. Este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nostru permite structurarea unui stat de ciobani ș( plugari. Specificul traiului pe un teritoriu ș( relief ce conduc la practicarea cu precădere a unor anumite (ndeletniciri conduce la apariția unei specificități a unor "rase" (popoare de fapt). Ș( dacă fenomenul aculturației ajunge să amenințe evoluția naturală, atunci poetul nu ezită să-ș( dorească "sănătoasa barbarie", deși poziția publică ține cont de inevitabilitatea proceselor de sincronizare. Simplul gest al imitației are rezultate grotești. Tensiunea dintre formă (ideea abstractă) ș( fond (natura) nu dispare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
paradigmă nu a (ncetat să (ș( demonstreze valențele epistemice. Desigur, av(nd acea rară calitate a unor modele de a putea fi folosite (n analiza oricărui moment istoric, ea este "condamnată" să dăinue. Formele deosebit de complexe (n care se realizează aculturația (n cele mai noi etape ale dezvoltării civilizației umane, oferă cu generozitate posibilitatea utilizării acestei paradigme. Cu at(t mai mult astăzi, la noi. Cu siguranță, (ntre poziția lui Maiorescu, care promova ideea (nlăturării tuturor formelor străine ș( reconstruirea (ntregului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de indescifrabile, pe atât de incompatibile cu cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe atât de incompatibile cu cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără raporturi umane autentice). Lamentație retorică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tragedia pierderii dialectului, unul dintre cele mai dureroase momente ale pierderii realității (care în Italia a fost mereu deosebită, excentrică, concretă: dar niciodată centralistă, niciodată „a puterii”). Această golire a dialectului împreună cu cultura regională pe care îl exprima - golire datorată aculturației noii puteri a societății consumiste, puterea cea mai centralizatoare și deci cea mai potențial fascistă pe care istoria o amintește - sunt explicit tema unui poem al unui poet dialectal, intitulat chiar Limbă și dialect 2 (poetul este Ignazio Buttitta 3
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
canoanele retorice intuite într-o lume aflată la un nivel infinit mai înalt și este convins că le-a și aplicat: în realitate, le-a zădărnicit printr-un conținut total „diferit”, adică aparținând unei alte culturi. Aceea pe care astăzi aculturația celei mai totalitare dintre puteri o distruge. Nici măcar nu se poate imagina că înșiși nepoții de 20 de ani ai lui Francesco De Gaetano, de-acum „aculturați” și de aceea transformați în niște adevărați slujitori ai puterii, mai pot fi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
batjocoritor fără să mai știe să vorbească altfel. Aceasta doar ca să ofer un scurt rezumat al viziunii mele infernale, pe care din păcate o trăiesc existențial. De ce această tragedie în cel puțin două treimi ale Italiei? De ce acest genocid datorat aculturației impuse cu perfidie de clasele dominante? Deoarece clasa dominantă a separat net „progresul” și „dezvoltarea”. Pe ea o interesează doar dezvoltarea, pentru că de acolo își scoate profitul. Trebuie făcută o dată pentru totdeauna o distincție clară între cei doi termeni: progres
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Pier Paolo Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 28 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 33 Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 28 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 33 Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă Întru cîtva cu altoirea sau răsadul. Spunem Întru cîtva, deoarece americanizarea presupune mai Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust, Întrucît tiparele coercitive nu au trecere În Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se exprima. În această ipostază, poetul îi apărea lui I. Negoițescu ca „un fel de Don Quijote al necuvintelor”. Odată cu anii exilului, L. se vede obligat să intre într-o nouă perioadă de tăcere, din cauza barierelor idiomului străin și a riscurilor aculturației. În colecția proprie, „Semn”, scoate de sub tipar, în condiții grafice de excepție și în tiraje aproape confidențiale, peste o duzină de plachete de versuri. Grafician și pictor, fin caligraf, L. este convins de capacitatea artei de a restitui în contemporaneitate
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
socio-politic el nu poate fi integrat deplin clasei de mijloc. Desigur, o astfel de realitate a creat și determinat reacții puternice în societatea românească, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a evreilor nu a suferit un proces de aculturație deplină și rapidă, în sensul antropologiei culturale, ei fiind percepuți, judecați și catalogați cel mai adesea drept străini care prin habitudini, obiceiuri, profesii, interese nu reprezentau și nu erau solidari intereselor și realităților românești. Unul din primii noștri economiști, Dionisie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Traiana cu prilejul unei cărți noi asupra acestei cestiuni, în „Convorbiri literare“, anul XL, 1906; idem, Studii de istorie romană, p. 32. intuiția lui Vasile Pârvan, accentuând asupra ideii că, prin contactele diverse, prin influențele exercitate și prin procesele de aculturație pe care le-au generat, grecii și celții - precum semiții și etruscii anterior 11 - au avut un important rol în stimularea evoluției neamurilor situate la periferia civilizațiilor elenică și La Tène, integrând societățile locale în dinamica raporturilor internaționale și economice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
non monetario della moneta celtica padana. Considerazioni in margine al ripostiglio di Manerbio 1955, în RIN, 95, 1993, p. 321-331; M. Millet, The Romanization of Britain. An essay in archaeological interpretation, Cambridge University Press, 1994; N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație. Introducere la problema romanizării, I, Iași, 1999, cu bibliografie. • I. Glodariu, Relații comerciale ale Daciei cu lumea elenistică și romană, Cluj, 1974; idem, La pénétration économique romaine en Dacie préromaine, în „Dacoromania“, 4, 1977-1978, p. 53-57; D. Protase, Römische Einflüss
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
domnea economia naturală 68. La rândul lor, învățații moderni au delimitat în spațiul germanic liber din Europa vestică și centrală mai multe zone unde, mai ales pe parcursul așanumitei „supremații romane“ în raporturile cu barbarii (secolele I-II, până la războialele marcomanice), aculturația s-a exercitat gradat, pe căi și în ritmuri diferite. Prima dintre ele, largă de 20-40 până la 100-200 km, era situată la nordul Rinului și al Dunării Superioare și Mijlocii; ea încorpora unele formațiuni germanice (batavi, frisi, mattiaci etc.), fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
5), p. 29-35; H.-J. Grexhage, H. Konen, K. Ruffing, op. cit., p. 134-135, 264. • Tac., Germ., V, 3; XV, 2; XVII, 1; XXIII. • Plin., IV, 97; Tac., Germ., XLIII-XLV. Pentru toate acestea, cu bibliografie, vezi N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație..., p. 179-184. • V. Pârvan, op. cit., p. 137, 164-167. Vezi mai nou A. Desbat et S. Martin-Kilcher, Les amphores sur l’axe Rhône-Rhin à l’époque d’Auguste, în Amphores romaines et histoire économique: dix ans des recherche. Actes du colloque
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Doru, care a intervenit oportun, la subiect. Asta este problema, așa se leagă lucrurile din text, până acum s-a tot divagat pe optzecism. Acesta este fenomenul: este o generație care Își construiește memoria, care trăiește memoria ca fenomen de aculturație. Doru Pop: Aș reveni puțin pentru o nuanță. Ce se Întâmplă? Vreau să afirm tranșant că generația ’80 e bine merci, În sensul că e sănătoasă, e bine Înfiptă acolo unde este. Începând de la oamenii care sunt la Institutul Cultural
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a face cu o reproducere de roluri, de mentalitate și de context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
roluri, de mentalitate și de context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are la unii dintre indivizi mare relevanță în economia identității de sine. Putem lesne deduce că modalitatea de raportare la identitatea minoritară sau cea majoritară are consecințe pe diverse planuri: în relațiile cu membrii grupului de proveniență, în adaptare și aculturație, în stima de sine și diferite genuri de heteroși autoatribuire. S-a constatat, de pildă, așa cum era de așteptat, că refugiații din America Centrală în Canada care au adoptat asimilarea petrec mult mai puțin timp cu cei proveniți din aceeași zonă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a producției literare din ziare, periodice și almanahuri va trebui să se ghideze și după menționarea obiceiurilor din Panjab (chiar Lahore), Kashmir și Bengal. Firește că aici trebuie văzut Încă un efect al armonizării culturale cu interesul promovat de Occident: „Aculturația din secolul al XIX-lea, propunând o formidabilă ardere a etapelor, a fost atât de fecundă, Încât avem dreptul de a o socoti ca Împlinirea unei vocații occidentale”5. Interesul se va păstra până la opusculul lui Ion Câmpineanu-Cantemir, Sati sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alt model de gândire și analiză, cu alte procese dominante decât tranziția de la tradițional la capitalismul dezvoltat și deci la modernitatea capitalistă, evidențiind alte procese dominante, în locul tranziției urmate de succes, și anume: subdezvoltare durabilă, declasări sociale masive, dependențe umilitoare, aculturații alienante, crize identitare profunde etc., cu toate efectele lor subsecvente. Cum s-a afirmat așadar noua paradigmă? Ne relatează pe scurt Alvin J. So, pe care îl vom urma și noi în prezentarea de mai jos. În anii ’60, anii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comportamentul disocial printr-o prevenție primară -economică, socială și pedagogica; prevenție secundară prin identificarea grupurilor cu risc victimologic și prevenție terțiara, de tratare a oricărui comportament agresiv și violent. Aceste măsuri trebuie susținute prin eforturi sociale, care merg până la evitarea aculturației și televiolenței, afirmarea drepturilor omului, a femeii și copilului, a dreptului la asistență medicală, a dreptului de securitate în toate circumstanțele de viață. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]