62 matches
-
Simu și atâtea altele de care generațiile de după a noastră nici măcar n-au auzit. Apoi, sub ochii mei, au fost dărâmate toate, una după alta, ca și bisericele Sfânta Vineri și Văcărești, lista putând continua, cu o, deloc stranie, tenacitate aculturală. Andrei Pippidi, ale cărui articole din „Dilema veche” le urmăresc cu sfințenie, și care, se cade să mărturisesc, m-a determinat să scriu editorialul de față, relatează într-un interviu din revista „22” (numărul din 30 octombrie- 5 noiembrie), care
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
mărturisesc, m-a determinat să scriu editorialul de față, relatează într-un interviu din revista „22” (numărul din 30 octombrie- 5 noiembrie), care ar trebui citit de cât mai multă lume, o întâmplare, din anii 1980, extrem de semnificativă pentru caracterul acultural al regimului comunist. Într-o zi, Ceaușescu ar fi trecut prin fața unei case de pe strada Ștefan cel Mare, astăzi, Iancu de Hunedoara, din apropierea Pieței Victoria, și ar fi întrebat: „Ce e cu maghernița asta?” I s-a răspuns că e
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
Mare, astăzi, Iancu de Hunedoara, din apropierea Pieței Victoria, și ar fi întrebat: „Ce e cu maghernița asta?” I s-a răspuns că e casa lui Iorga. „Dați-i niște bani ăstuia și până luni (casa) să nu mai fie.” Caracter acultural și, în fond, antinațional, care domină și în regimul actual mentalitatea edililor, fie și din pricini diferite. Ideologice ieri, pecuniare azi, pricinile au aceeași gravissimă urmare: desfigurarea Bucureștilor de altădată, mai exact, a ceea ce a rămas din el. Exemplele date
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
unde un palat din secolul XVIII a fost cât pe ce să fie „modernizat” de aceeași oameni cu bani iubitori de subcultură, nu mă consolează de barbaria noastră de tranziție între ideologia comunistă și un capitalism prădalnic. Ambele, deopotrivă de aculturale.
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
agresivă?!... Umorul, fie el și involuntar, poate trezi reacția sănătoasă a râsului în batjocură: „ridendo castigat mores”; în vreme ce agresivitatea e altceva. Ea poate fi considerată forțare a deculturalizării societății și dorință de a impune cu forța un model de om acultural, faptă ce ar trebui pedepsită prin lege. Spun asta cu toată tăria pentru că modele, precum cei cu blaturile din fotbal care erau preferații tuturor prim-secretarilor, ștabilor de partid, conducătorilor de mari întreprinderi finanțatoare ale fotbalului „muncitorsc-socialist” și eroi ai
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
puterii, el care a creat Elenismul (un imperiu spiritual mult mai întins în spațiu, mai rezistent în timp și, ca fundament al civilizației europene, mult mai necesar pentru omenire), atunci nu trebuie să ne mire puterea extensivă, înrobitoare și strict aculturală, ba chiar destructivă, care ulterior (prin mongoli, turci, tătari, muscali), în forme specifice dar cu același oribil conținut, a necinstit vreme de veacuri o bună parte din istoria omenirii. 2. Tentația puterii Cum tentația puterii este o fidelă însoțitoare a
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
agresivă?!... Umorul, fie el și involuntar, poate trezi reacția sănătoasă a râsului în batjocură: „ridendo castigat mores”; în vreme ce agresivitatea e altceva. Ea poate fi considerată forțare a deculturalizării societății și dorință de a impune cu forța un model de om acultural, faptă ce ar trebui pedepsită prin lege. Spun asta cu toată tăria pentru că modele, precum cei cu blaturile din fotbal care erau preferații tuturor prim-secretarilor, ștabilor de partid, conducătorilor de mari întreprinderi finanțatoare ale fotbalului „muncitoresc-socialist” și eroi ai
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
organelor humanoide excretor-reproducătoare și nimic altceva, un elogiu suprem adus, de fapt, vulgarității și violenței în exprimare Ființei umane cu rațiune și afect, practic, un mod de a încerca să vieze în această lume a nonvalorii prin norme subculturale și aculturale, deopotrivă, greu de acceptat de mintea sănătoasă a oricăruia dintre noi. Problema fundamentală și uluitoare în același timp azi este aceea că născătorii de asemenea contribuții literare de tip reziduu concepute într-o cheie patologică evidentă sunt cadorisiți cu diverse
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
a negustorilor preocupați de comerțul chiar și cu suflete? Cum de se poate ca managementul galopant și forțat al societății românești să pună în magazie tezaure și să așeze în vitrine acareturi muzicale, spoite într-o nuanță tehnică vulgară și aculturală, pe când unicatul stilistic, vocea patrimonială a Floarei Calotă, oglindită în pietrele prețioase ale muzicii folclorice românești așteaptă să fie mai lesne și frecvent apreciate în alte timpuri ale rerodirii artei și culturii inestimabile ale neamului nostru? Când neamul acesta își
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
Pulitzer. În romanul lui Bellow avem o critica acidă, intransigentă a societății de consum americane, ceea ce, iată, nu a deranjat, cel puțin în aparență. Societatea americană, în Darul lui Humboldt, este înfățișată, fără drept de apel, ca fiind una profund aculturală, deși străbătută de spirit, dar de un „spirit fără cultură”. Prin cele două personaje, poetul Von Humboldt Fleisher și mai tânărul Charlie Citrine, romancierul surprinde două mentalități diferite, dar care au, fără îndoială, multe lucruri încomun. Primul, Von Humboldt, mare
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
A FOST, CE ESTE E ȘI VA MAI FI CE SE CUVINE ”: SCRIITORI VRÂNCENI, DE IERI ȘI DE AZI[1], de MIRCEA DINUTZ A mai apărut o carte. „Mare lucru! Câte cărți nu apar degeaba ” - ar spune cârtitorii și paraziții aculturali. Din fericire (sau din nefericire, pentru mulți!), nu e o carte ca altele, din moment ce „era (scandalul despre ea) pe când nu s-a zărit (cartea) „azi o vedem” (cartea) și „el” (scandalul!) nu numai că „E”, ci se și amplifică! Această
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
ele sunt sau nu conștientizate la dimensiunea lor concretă acum. Sigur că, în anii ce vor urma, dacă nu chiar mult mai repede, șubrezenia unui astfel de model, ce a clamat intens multiculturalitatea - el fiind, după cum se poate observa, complet acultural, în sensul strict al dizolvării tuturor culturilor naționale într-o masă amorfă, nonidentitară -, își va spune cu certitudine cuvântul, deoarece globalizarea e amenințată chiar din interior de către propria sa filozofie anticonstructivă. Cred în omenire, repet acest lucru, nu și în
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
cu dragostea de înțelepciune, două - cele care pleacă de la scop - fiind formulate de Platon, iar a șasea, enunțată mai sus, aparținând lui Aristotel), se subînțelege de ce filosofia stă mai bine decât cultura la acest capitol... Începuturile omului au fost eminamente aculturale. Este lunga perioadă a grotelor și cavernelor, când străbunii noștri habar n-aveau de cultură. Atenție! În acele timpuri tulburi pentru inimă și minte, omul nu era necultural, ceea ce se traduce prin incultură sau lipsă de cultură (din motive etern
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
sensul inițial implică lecturi și logici opuse. Partea română atribuie fiecare semn al prezenței și al culturii unei populații așezate într-un spațiu dacic anterior și posterior cuceririi romane, în timp ce punctul de vedere maghiar leagă aceleași semne de popoarele invadatoare aculturale. Miracolul descoperirii decisive nu s-a produs, iar scenariile concepute pornind de la o reprezentare a popoarelor-etnii ocrotite rămîn sub semnul pledoariei. ÎN NUMELE LIMBII Confruntarea argumentelor lingvistice se epuizează în dezbateri interminabile, știința contribuind la înmulțirea stimulantă a ipotezelor. Căile reflecției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
neeligibile pentru aceste poziții ceremoniale În situații normale (fetița-preot, fetița-dascăl). Obiectul ritului nu este un om mort, ci o păpușă, ceea ce pare a arunca manifestarea În zona jocurilor de copii. Caracterul inversat al ceremoniei funerare este evident și din locul acultural ales pentru Înmormântare: ape, zone cu mărăcini sau lanurile de „bucate”. Mai mult, Îngroparea este urmată de un alt act ritual - dezgroparea - efectuat, În lumea rânduită a adulților, În forme strict reglementate ceremonial sau În situații excepționale, Încărcate de conotații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
demn de observat că aici Honigberger anticipează tocmai dezvoltarea indiană ulterioară a acestor două științe, sistemul său medical derivând parțial din homeopatie, În timp ce astrologia e puternic ancorată În culturile Indiei timp de câteva milenii. Un pasaj din A.L. Basham, ACultural History of India (Oxford, 20004) arată, În mod coincident, tocmai aceasta: „În legătură cu acest fapt și.e. cu medicina indiană tradiționalăț trebuie menționat un sistem medical importat din Occident, unde e aproape uitat, În timp ce În India Încă Înflorește. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la același rezultat, dar prin intermediul proiecției, „aruncând în afara individului acele aspecte ale identității care sunt incompatibile cu existența celeilalte părți”. 3. Principalele metode și instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
considerații abstracte. Să nu uităm alt aspect: Adela este spirituală, adoptă o gândire specific feminină, realistă. Apreciază fără menajamente portretul lui Schopenhauer, aflat în camera bărbatului, ironizează poezia, de altfel, dezastruoasă, a lui Carol Scrob. Persiflarea nu recomandă neapărat un acultural. Să mai amintim o singură scenă, grăitoare pentru ilustrarea spiritului vioi al Adelei. E vorba de "scena" mesei și a conversației de la maica arhondară, unde dl Dimitriu (alias Calistrat Hogaș) e într-o debordantă vervă. Naratorul e zgârcit în notații
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
alegeri. În fond, este evident faptul că un elev va avea un alt tip de motivație față de școală și de Învățare dacă „eroul” său a ajuns la succes datorită performanțelor intelectuale și academice decât În cazul unui model de tip acultural sau chiar antisocial (studiul citat relevă predominanța modelelor de rol din ultima categorie); deseori, motivația pentru Învățare este strâns legată de tipul de identitate a persoanei valorizate și de scopurile pe care și le stabilesc oamenii În funcție de aceste repere (Popenici
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
Majoritatea "specialiștilor" noștri din diverse discipline erau monogloți în 1989 sau știau foarte aproximativ limbi străine, iar cei din facultățile filologice, care aveau uneori o foarte bună instruire în limbi străine, se formaseră într-o atmosferă anistorică, anideologică și chiar aculturală, fiindcă departamentele de limbi străine fuseseră aproape complet rupte de istoria și cultura țărilor pe care le studiau, din motive politice. V. N.: Ei, aici ajungem la un punct foarte important, acest anistorism, căruia eu i-aș propune sinonimul de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
stăpân pe mijloacele sale, Emil Mladin construiește, sub forma unei narațiuni la persoana întâi, un roman despre decăderea unui intelectual. Sunt posibile mai multe chei de lectură, una din cele mai ispititoare fiind cea a destinului poetului într-o lume aculturală. În mod neliniștitor, fanta incizată, de la primele pagini, în spațiul conjugal al lui Sorin Clejan, profesor de chimie și poet, deschide abrupt poarta unui univers concentraționar. Căsnicia naratorului cu Clara pare lipsită de afect, clădită pe relații de forță, cu
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
începutul timpurilor, in illo tempore."108 În această lumină, o existență umană are sens, e responsabilă și semnificativă în măsura în care se adapă din această "memorie colectivă", ignorarea sau uitarea acestui conținut fiind un păcat, un dezastru sau regresiunea la starea naturală, aculturală a copilului. Miturile au misiunea de a trezi și menține conștiința unei alte lumi, a lumii celeilalte, divine ori a strămoșilor, localizată într-un plan supraomenesc, transcendent, absolut. Deși omul arhaic refuză ireversibilitatea timpului, recuperându-l prin repetiția ritualurilor, a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
indică o valoare de 130-150 mg/dl. Apariția hipoglicemiei este iminentă la diabeticii la care sistemul hormonilor de contrareglare este sever afectat. 8. Adaptarea educației la diferite niveluri de înțelegere În SUA, s-a abordat curajos problema minorităților sub-culturale sau aculturale, care necesită o abordare educațională particulară. Aceleași probleme le ridică la noi etnia țigănească, în special sub-etnia cu domiciliu instabil și ai căror membri sunt ades analfabeți. La aceste categorii, problemele de comunicare medic/pacient sunt mari (17), iar programele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
nu am ținut cont de ea, asumându-mi, împreună cu domnul profesor Alexandru Balaci, care conducea atunci Viața Românească, publicarea numărului (topit ulterior de cenzură) în care erați prezent printr-o traducere și două texte personale. În ciuda faptului că erau niște aculturali, cei care se aflau la ministerul pe care după o jumătate de an l-ați preluat dumneavoastră s-au mulțumit să ne suprime - pe ascuns - un singur număr, în locul căruia am tipărit altul. Acum, Uniunea Scriitorilor - prin comitetul său director
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
doar un Vot) l-am dus până la capăt. Uneori umblam fără căpătâi prin aula veche a Parlamentului și mă întrebam ce caut acolo; ești în documentare, mă consolam, se va temina într-o zi. Patru ani într-o lume surdă, aculturală, cu interese ascunse ori disimulate, o lume străină mie. Parțial pierdusem contactul cu literatura, l-am întreținut sporadic, altfel aș fi murit. Am citit însă cărți paralele cu beletristica: sociologie, antropologie, etnologie, doctrine politice, istorie. Cu asta m-am rotunjit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]