62 matches
-
arăta compătimire pentru condiția unei lucrătoare supuse exploatării, sau exaltă sensul antiburghez al proclamației anarhiste din împărat și proletar. Finalul pesimist din Luceafărul i se pare a reflecta lipsa de dorință a lui Eminescu de a trăi "în mijlocul unei societăți aculturale". "Moartea în sine, comentează mai departe Călinescu pesimismul eminescian, nu-i o noțiune antisocialistă, dacă nu se penalizează prin ea voința de luptă și muncă a celor rămași". Cu toată originea lui boierească, Bălcescu ar fi un "proletar intelectual". O
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Simu și atâtea altele de care generațiile de după a noastră nici măcar n-au auzit. Apoi, sub ochii mei, au fost dărâmate toate, una după alta, ca și bisericele Sfânta Vineri și Văcărești, lista putând continua, cu o, deloc stranie, tenacitate aculturală. Andrei Pippidi, ale cărui articole din „Dilema veche” le urmăresc cu sfințenie, și care, se cade să mărturisesc, m-a determinat să scriu editorialul de față, relatează într-un interviu din revista „22” (numărul din 30 octombrie- 5 noiembrie), care
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
mărturisesc, m-a determinat să scriu editorialul de față, relatează într-un interviu din revista „22” (numărul din 30 octombrie- 5 noiembrie), care ar trebui citit de cât mai multă lume, o întâmplare, din anii 1980, extrem de semnificativă pentru caracterul acultural al regimului comunist. Într-o zi, Ceaușescu ar fi trecut prin fața unei case de pe strada Ștefan cel Mare, astăzi, Iancu de Hunedoara, din apropierea Pieței Victoria, și ar fi întrebat: „Ce e cu maghernița asta?” I s-a răspuns că e
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
Mare, astăzi, Iancu de Hunedoara, din apropierea Pieței Victoria, și ar fi întrebat: „Ce e cu maghernița asta?” I s-a răspuns că e casa lui Iorga. „Dați-i niște bani ăstuia și până luni (casa) să nu mai fie.” Caracter acultural și, în fond, antinațional, care domină și în regimul actual mentalitatea edililor, fie și din pricini diferite. Ideologice ieri, pecuniare azi, pricinile au aceeași gravissimă urmare: desfigurarea Bucureștilor de altădată, mai exact, a ceea ce a rămas din el. Exemplele date
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
unde un palat din secolul XVIII a fost cât pe ce să fie „modernizat” de aceeași oameni cu bani iubitori de subcultură, nu mă consolează de barbaria noastră de tranziție între ideologia comunistă și un capitalism prădalnic. Ambele, deopotrivă de aculturale.
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
afurisenie Într-un interviu din cotidianul ZIUA din 8 noiembrie, dl Sorin Dumitrescu îi trage un perdaf zdravăn lui E. Lovinescu, sau, mai exact, conceptului de sincronism pe care l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică. Ce soartă au și conceptele astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului trecut, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
știam mai demult. Că prefectul, aflat în teleconferință, nu s-a deranjat să dreagă busuiocul stricat de colegul de coaliție, probabil de teamă că Adrian Năstase îi va simți lipsa pe ecran, asta o presupunem acum. În orice caz, atitudinea aculturală a Constanței, prin reprezentanții săi aleși, i-a amuțit și pe Tavitian și pe saxofonistul Vapirov, cum ne-a amuțit și pe noi. * Și ca să ne consolăm puțin, iată, cenzura funcționează și la americani, nu doar la noi, prin Stelian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
în care calitatea a ajuns sinonimă cu încasările. În această ordine de idei blamabilă nu este dorința de cîștig în sine, ci replicarea, clonarea obsesivă a uneia și aceleiași rețete pînă la abolirea oricărei urme de bun-simț. Într-un asemenea acultural context, Moulin Rouge este, indiferent de "calificativul" pe care i-l acordăm, indiferent de atitudinea noastră de acceptare ori de respingere, un film ieșit din tiparul comercial acreditat oficial: lipsesc exploziile, sîngele apare în prea puține cadre și nu se
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
emancipare rămâne în fapt o punere în scenă a moravului ascetic comunist. Ieri ne era foame din penurie, astăzi din inflație; inflație provenind nu dintr-o abundență istovitoare, ci din sentimentul de risipă pe orizontală a posibilităților, care, neierarhizate și aculturale, nu pot fi supuse unei selecții din lipsă de criterii (nimic mai impersonal și mai contradictoriu decât să nu-ți poți alege modalitatea proprie de satisfacere dintr-o gamă completă!) și nici nu pot oferi vreo eficacitate oarecare satisfacției. Poate
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
creatoare, este, din păcate, privilegiul unei minorități. Școala încă eșuează în a se prevala de dimensiunea ludică într-un mod esențial, transformând astfel învățarea în plăcere. în aceste condiții, prin compensare, mulți oameni își satisfac nevoile ludice în moduri elementare, aculturale, aici intrând multe dintre "distracțiile" întâlnite la tot pasul. Loteria se plasează în acest cadru. Dar așa cum îi protejăm pe copii, pentru a nu deveni victime ale naivității lor, nu este cazul să-i protejăm și pe adulți, în măsura în care ei
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
stăpân pe mijloacele sale, Emil Mladin construiește, sub forma unei narațiuni la persoana întâi, un roman despre decăderea unui intelectual. Sunt posibile mai multe chei de lectură, una din cele mai ispititoare fiind cea a destinului poetului într-o lume aculturală. În mod neliniștitor, fanta incizată, de la primele pagini, în spațiul conjugal al lui Sorin Clejan, profesor de chimie și poet, deschide abrupt poarta unui univers concentraționar. Căsnicia naratorului cu Clara pare lipsită de afect, clădită pe relații de forță, cu
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
douăzeci de ani, școlit la nivel de liceu. Perspectiva pe care mi-a oferit-o acest tânăr concetățean avea să se dovedească o adevărată catacombă și o cădere în vertij a tot ceea ce putea să însemne România actuală. Tânărul era acultural, dar nu acest lucru conta, ci simțămintele lui pe care ar fi greșit să le numesc antiromânești. Acest tânăr nu mai avea în nici un fel noțiunea de patriotism (România înseamnă pentru mine sărăcie și corupție, mi-a spus; apoi zădărnicie
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
de a fi pierdută în primul mileniu de după Christos. Problema talibanismului este că, socotind a-l respecta cu maximă strictețe, deformează spiritul Coranului, îl face de nerecunoscut. Ca orice fundamentalism, talibanismul începe prin a fi anticultural, ca să ajungă, la maturitate, acultural. Experiențe dintre cele mai diverse din secolul XX arată ce legătură strînsă există între negarea culturii (transformată în instrument propagandistic, manipulată ori pur și simplu distrusă) și regimurile totalitare. Toate aceste regimuri au urmărit din capul locului să anihileze cultura
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
Criza prin care lumea întreagă trece după atacurile teroriste de la New York și Washington nu e doar una politică. Dezastrul de la Twins conține un avertisment care n-ar trebui ignorat și el se referă la primejdiile mortale care pîndesc toate societățile aculturale. Trăind într-o lume complexă, în care totul se leagă, aculturalismul taliban ne privește și pe noi, care nu interzicem cultura și sîntem toleranți cu diversitatea ei. Dar chiar n-o interzicem? Să fie toleranța cu adevărat profundă și meditată
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
nu o poate oferi în măsura în care o oferă fondul statornic al unei conștiințe integre și al comportamentului corespunzător.Luîndu-i drept termeni de referință pe Maiorescu, Ibrăileanu, Lovinescu, din partea cărora pleacă o adiere de "clasicism", Constantin Călin se desparte, dezolat, de tendința aculturală a contemporaneității, în pagini ce vizează fețe izolate ale acesteia, însă a căror conjugare compune un pe cît de cuprinzător pe atît de întristător tablou. D-sa ne încredințează că detestă kitsch-ul "chiar înainte de-a cunoaște acest cuvînt
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
iar în opinia altui cercetător (Herskowitz), ar reprezenta "tot ceea ce în mediu este datorat omului". Astfel cultura se consubstanțiază cu civilizația. Drept urmare, din punctul de vedere al lui Linton, ar fi pur și simplu inadecvat să ne referim la societăți aculturale și la indivizi inculți, întrucît orice societate ar poseda o cultură imanentă, care n-ar putea fi apreciată drept "primitivă" sau "inferioară": "Fiecare ființă umană, indiferent de faptul că este cultă sau nu, este o ființă culturală, atîta timp cît
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
țărînă (dacă nu sîntem în stare să ne ținem pe picioare), fie cu un pas înainte (dacă mai există ceva vlagă într-o cultură leucemizată, amorțită mai cu totul în oficialisme, prețiozități, vrajbe și tîrguieli nu doar amorale, ci și aculturale)." Tonul lui Radu Pavel Gheo e înfierbîntat, acid, nededat la compromisuri nici măcar de dragul spiritului toleranței (în care, de altminteri, crede cu tenacitate). Gheo e un militant pentru abandonarea drumurilor răzbătute, un scriitor de atitudine pornit către demitizarea lumii în care
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață și despre... frumusețea româncelor. Iertat să fiu dacă greșesc, dar nu cred că un Festival cultural, oricîte cusururi ar avea, poate fi tratat în această manieră aculturală. Televiziunile comerciale nu s-au străduit, de altfel, să-i dea vreo atenție. Pentru ele, dacă Shakira nu e, nimic nu e.
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
afinitățile ideologice cu Partidul Social-Democrat și multiplele legături personale dintre cele două formațiuni" (p. 137). Nu este mai puțin adevărat însă că într-un moment important, în preajma campaniei electorale, editorialistul a optat neechivoc pentru susținerea lui Traian Băsescu: "... oricît de acultural ar fi Traian Băsescu, tot el trebuie votat dacă ne-am săturat de tirania PSD-istă și vrem guvernare liberală". În comentariile sale de politică internă autorul are uneori tendința de a se lua pe sine drept etalon pentru electoratul
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
culturală, miez și prestigiu. Ei ar fi trebuit răsplătiți, premiați, motivați financiar pentru performanțele lor, iar nu tratați cu comunicate inepte și agramate, ambalînd distrugerea emisiunii Revista Literară Radio. „Pensionate”, în societatea noastră, ar trebui să fie mediocritatea, impostura, agresivitatea aculturală, ignoranța, „spatele” politic în selecție. Nu dna Teodora Stanciu ar trebui pensionată, pe motiv de vîrstă; dna Oltea Șerban-Pârâu ar trebui demisă de la conducerea unui post de Radio public, pentru această incredibilă rușine adusă asupra instituției. Într-un editorial apărut
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
Pașcani poposește câte o trupă de teatru și, probabil, mai frecvent, câte o șușanea. De pe soclul amplasat la câțiva pași de așezământ, Sadoveanu, în bronz, privește mâhnit în altă parte. Sigur, ar contesta folosirea numelui său pe un așa imobil acultural. N-are cum să știe că idolul "cultural" al așezării natale a ajuns, aproape exclusiv, o sticlă. Pe care fug, bezmetic, nesfârșite imagini de nimic. ...Pe o stradă din Iași, o secvență, ca să zic așa, văzută și auzită în direct
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
Cum se explică această disproporție dintre energia investită și rezultatul obținut, în condițiile în care Dumitru Micu, în mod evident, știe carte și își practică profesia cu toată seriozitatea? O vină - dacă se poate spune astfel - are și publicul, din ce în ce mai acultural și mai frivol, mai înclinat să-l glorifice pe un fotbalist decât pe un om de bibliotecă. Chiar și publicul restrâns format din specialiști în literatură este azi mai sensibil la cărțile care șochează prin ceva - fie și prin insolență
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
sunt consecința, nu premisa, absenței unui veritabil proiect politico-moral pentru România. Politicienii noștri sunt prea ocupați sau urăsc prea mult cultura pentru a nu fi fericiți de eșecul de proporții pe care aceasta îl înregistrează zi după zi. O Românie aculturală - adică profund necivilizată - e, firește, mult mai ușor de condus. Ori, mai precis, de manipulat. Din nefericire pentru noi, agenții acestei noi politici sunt oameni perfect echipați pentru astfel de activități. Și, încă mai periculos, de o venalitate care nu
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
mai jos de ce. Că pentru Gelu Ionescu această atitudine (de modă veche, dar nicidecum depășită) are și o încărcătură morală (de nu de-a dreptul polemică) se observă din felul în care își ambreiază prejudecățile privitoare la mai tânăra generație, aculturală și contestatară în opinia criticului. „Oricât de întârziate, presupunerile mele sunt că tinerii - cei nu mulți care au citit cartea - vor găsi în ea toate motivele să creadă că tabula rasa pe care ei o propun se justifică pe deplin
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
acoperit moral să văd în regimul Constantinescu o catastrofă pentru țară. Ca, de altfel, și în decizia guvernului de a suplimenta gras fondurile armatei, poliției și serviciilor secrete. Asta ca să știm ce societatea civilă se construiește în România! O societate aculturală, a indivizilor cu creierul spălat, dar etanș acoperit de glugi anti-tero! Într-o emisiune televizată, dl. Marian are cinismul să anunțe că în 1996-1997, imediat după sosirea la Cotroceni, au fost descoperite probele ticăloșiei fostelor guvernări, dar noua putere n-
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]