47 matches
-
întreg ansamblu de cunoștințe și de tehnici care nu sunt niciodată complet disociabile de valorile sociale, deseori opuse celor ale clasei lor de origine. Pentru fiii de țărani, de muncitori, de funcționari sau de mici comercianți, dobândirea culturii școlare înseamnă aculturare (Bourdieu și Passeron, 1964, p. 39). De altfel, persoanele provenite din categorii inferioare așteaptă de la formația școlară dobândirea unui statut, pe când cei proveniți din păturile superioare așteaptă, dimpotrivă, o confirmare a statutului lor (Boudon, 1973, p. 133). Atuul esențial care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pozitive cât și negative. Creșterea gradului de securitate politico-militară, accesul la deciziile politice majore de interes mondial, liberalizarea schimburilor, accesul tot mai rapid la informație, favorizarea schimburilor culturale și științifice sunt câteva dintre efectele benefice. La polul opus se situează aculturarea unor comunități tradiționale, degradarea unor structuri economice conservatoare sau greu adaptabile economiei globale, imposibilitatea gestionării unor crize politico-militare locale sau regionale, imposibilitatea aplicării unor politici eficiente, generale, de protecție și conservare a structurilor naturale ș.a. Globalizarea, ca proces social-economic de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în problematica dezvoltării și socializării copiilor și a resorturilor identificării acestora cu părinții. Erik Erikson s-a născut în Germania în 1902, a urmat facultatea de psihologie la Viena, ulterior a emigrat în Statele Unite ale Americii unde a experimentat procesul aculturării, în condițiile tensiunilor internaționale și a unui război între țara adoptivă și țara de origine. Contextul istoric în care a trăit acest cercetător a contribuit la dezvoltarea teoriei identității. Având în vedere că societatea americană era alcătuită în cea mai
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
română de emoția, durerea, bucuria, violența ritualului, dar de multe ori aș fi preferat să revin la eleganta și tăioasa limbă franceză, ca la o unealtă și un mediator de nădejde, prin care să țin sub control un proces de aculturare treptată, prea intim legat de propria mea cultură. Conștientizând dilemele asociate traducerii pelerinajului, am realizat faptul că unicitatea antropologiei (și ceea ce o diferențiază profund de sociologie) este dată tocmai de modul în care o experiență personală (bazată pe învățare plus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
algonquine, Marie de l’Incarnation nu uită să adauge și dimensiunea strict materială a operațiunii. Fiecare „civilizare” costă cel puțin două sute de livre. Dar operațiunea trebuie continuată, a intervenit politicul. Regele Franței a dat dispoziție ca „francizarea” (a se citi aculturarea) să fie intensificată deoarece Maiestatea Sa vrea să-și extindă stăpânirea asupra unui popor „șlefuit” (71). Băștinașii trebuie educați în spirit creștin și francez. Alfabetizarea și aculturarea (a se citi, deprinderea cu modul de viață european) sunt obligatorii. Ele devin
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
a intervenit politicul. Regele Franței a dat dispoziție ca „francizarea” (a se citi aculturarea) să fie intensificată deoarece Maiestatea Sa vrea să-și extindă stăpânirea asupra unui popor „șlefuit” (71). Băștinașii trebuie educați în spirit creștin și francez. Alfabetizarea și aculturarea (a se citi, deprinderea cu modul de viață european) sunt obligatorii. Ele devin mărcile omului civilizat. Om al epocii sale, Marie de l’Incarnation nu pune defel la îndoială superioritatea Europei, a Franței, a religiei pe care o reprezintă față de
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
Incarnation nu pune defel la îndoială superioritatea Europei, a Franței, a religiei pe care o reprezintă față de cultura, limbile sau spiritualitatea băștinașilor. Ea vorbește despre reușite matrimonii între francezi și băștinașe, dar acestea nu sunt posibile decât pe fondul unei aculturări a femeii. În rest, convingerea nestrămutată a Mariei este că băștinașii canadieni pot deveni un soi de francezi de gradul doi, după ce au trecut prin procesul domesticirii. Interesant document de epocă și mentalitate, scrisorile Mariei de l’Incarnation sunt extrem de
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
fizică aplicată,inginerul William Ayrton. Perechea a avut doi băieți și o fiică. Multe din romanele sale au descris cu umor și pasiune viața imigranților evrei așkenazi veniți la Londra din estul Europei, cu dificultățile lor economice, sociale și de aculturare. De mare succes s-a bucurat, de pildă, romanul său "„Children of the Ghetto: A Study of a Peculiar People"” (Copiii ghetoului: studiu al unor oameni aparte) (1892), care redă în mod expresiv, caractere, momente din ciclul vieții, sărbătorile și
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
cochetează cu teozofia, ocultismul, ezoterismul, mistica orientală. În România, pe fondul conflictului cultural/ideologic dintre sat (depozitar al tradiției autohtone autentice, necorupte) și oraș (spațiul al nevrozei, al corupției, al desfrîului și al înstrăinării) și al unei tot mai pronunțate aculturări modern-francofile a elitelor culturale, estetismul decadent a fost îmbrățișat de „proletari intelectuali” (Bacovia, Petică, Traian Demetrescu, M. Cruceanu), de clerici eretici (Arghezi, Gala Galaction), de rentieri ruinați și urmași ai micii boierimi scăpătate (Macedonski, Anghel, Ion Vinea), de provinciali eșuați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
exercit critica asupra lumii actuale, așa cum este ea, ba chiar să o fac cu o mai mare luciditate, cu cât sunt mai detașat de ea și cu cât accept cu stoicism să trăiesc în ea. Am spus și repet că aculturarea făcută de Centrul consumist a distrus diferitele culturi ale Lumii a Treia (vorbesc la scară mondială și mă refer cu exactitate la culturile Lumii a Treia, cu care culturile rurale italiene sunt profund asemănătoare): modelul cultural oferit italienilor (ca, de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ideologie consumistă, care este ideologia „inconștientă, dar reală” a maselor, chiar dacă valorile sunt trăite deocamdată numai la nivel existențial. Dar aici poate că Ferrara nu a înțeles chestiunea chiar în sens mental. După cum nu a înțeles sensul discursurilor mele despre „aculturarea omologatoare” (despre care vorbeam referindu-mă exclusiv la tineri și la culturile „specifice și reale” din țară). Lucruri care, dacă nu sunt bine înțelese, par niște prostii. Și uite așa ajung eu să fiu luat peste picior pentru niște idei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inconștientă și reală” a hedonismului consumist cu efectele sale de nivelare a maselor la nivel de comportament și limbaj fizic - rezultând de aici că alegerile politice dictate de conștiință nu mai corespund cu alegerile existențiale -, tot ceea ce am spus despre aculturarea violentă, represivă, înspăimântătoare operată de centrii puterii și despre dispariția implicită a vechilor culturi specifice și reale (și a valorilor lor) fusese deja afirmat și mai ales (lucru pe deplin liniștitor) chiar și „denumit”? Au organizat, oare, sociologii colocvii internaționale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o cantitate de culturi „specifice și reale”, o asemenea cantitate de „mici patrii”, de lumi dialectale, și în nici o țară nu a existat apoi o „dezvoltare” atât de năvalnică. În celelalte țări se mai produseseră deja anterior vaste procese de „aculturare” la care ultima (și cea definitivă), cea a consumului, se suprapune cu o oarecare logică. Și Statele Unite sunt extrem de compozite din punct de vedere cultural (lumpenproletariate provenind din întreaga lume, care s-au concentrat haotic), dar în sens vertical și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
anormal de ridicată de anxietate și violență. Astfel, studiile au arătat că un tânăr de 16 ani din SUA a asistat, în medie, la circa 200.000 de acte de violență televizată și la aproximativ 30.000 de crime. Teoria aculturării a lui Gerbner precizează faptul că telespectatorul își fondează o parte din convingeri pe lumea plină de violență. Un experiment a arătat cum doza de televizionare ajustează aceste convingeri... Într-un studiu realizat printre 450 elevi de liceu din New
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
distincția între comunicarea analogică (motivată) și cea digitală (nemotivată). În ontogeneză, ca și în filogeneză, comunicarea indicială inaugurează scara utilizării semnelor, în timp ce digitalizarea marchează finalul unui proces educativ. Contiguitatea naturală a indicelui îl plasează la baza procesului de semnificare; "în aculturarea individului, indicii sînt primele semne, ei reprezentînd modul comuniunii și al contactului" ( D.Bougnoux,1991:50). Ca fragment prelevat din obiect, indicele prezintă referentul prin mecanismul metonimiei; referința sa este autoreferențială; de aici și ambiguitatea indicilor de tip "eu", "aici
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și în cazul colecției "Présence du futur" (1954), la Denoël. În 1953 apar și filialele a două reviste recente din Statele Unite, sub titlurile Fiction și Galaxie. Fiction propune câteva texte franceze printre povestirile traduse, dar asigură o parte editorială de aculturare a acestui domeniu nou pentru cititorii francezi. Autorii francezi au fost, la momentul debutului, abili imitatori. Câțiva s-au bucurat de un oarecare succes în continuare, cum ar fi Francis Carsac, B. R. Bruss, Charles Henneberg, Jacques Sternberg sau Gérard
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3. Citirea cărții / 216 15.4. Preoții, actori ai practicilor divinatorii / 216 Capitolul 16. Reclamă și publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1. Practici hermeneutice tradiționale / 237 Anexa 2. Analiza transversală a filmului / 254 Bibliografie / 259 Abstract / 269 Résumé
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
astăzi o circulație mai restrânsă. În spațiul românesc regăsim o mare varietate de forme divinatorii, multe fiind importuri destul de recente. Concret, distingem trei tipuri de manifestări ale fenomenului: 1) formele populare, autentice, care, deși au suferit unele modificări (fenomene de aculturare) inerente trecerii timpului, mai păstrează ceva din vechile semnificații și simboluri ale practicilor; 2) practici divinatorii adaptate noilor condiții (creșterea consumului de cafea, accesul la internet etc.), care vin să întâmpine cerințele "pieței" și 3) o formă de divinație "savantă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
producțiilor artistice și documentare promovate pe micul ecran. Acolo unde a fost cazul, am recurs la o analiză de conținut. În rest, s-a urmărit frecvența prezenței fenomenului divinatoriu în mijloacele de informare menționate mai sus. 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? Din cercetările întreprinse pentru studiul divinației se observă că fenomenul are o dezvoltare spectaculoasă în cuprinsul publicațiilor, în rubricile de publicitate și în spațiul virtual. Practic, vorbim despre adaptarea unor practici divinatorii la exigențele lumii moderne. Paralel cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
intervine gestul decriptării, al interpretării formelor cositorului, și al prezicerii. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care practica topirii cositorului este una foarte veche. Așadar, este posibil să avem de-a face, în acest caz, cu un fenomen de aculturare a unor străvechi practici (precreștine) de venerare a pământului și a metalelor și de transformare a lor314. Astfel de manifestări populare, oneste, lipsite de vreun interes pecuniar sau de altă natură, nu pot fi considerate kitsch. Mai curând, ele ascund
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu pot fi considerate kitsch. Mai curând, ele ascund o dimensiune culturală și spirituală de o mare încărcătură simbolică, ce nu caracterizează doar niște simple superstiții umane, construind și structurând adevărate moduri de a fi. Chiar și în condițiile unei aculturări 315 evidente cum este cazul tehnicii turnării cositorului -, fenomenele de acest gen merită să fie analizate în toată complexitatea lor, ca o expresie culturală specifică. Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că tot ceea ce circulă în momentul de față pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ci și practicile divinatorii ar avea ca suport astfel de credințe străvechi. 315 Antropologi de renume, precum Robert Redfield, Ralph Linton, Melville Herskovits în "Outline for the study of acculturation" (American Anthropologist, 38, 1935, pp. 149-152), subliniază complexitatea fenomenelor de aculturare care presupun înlocuiri, combinări și respingeri culturale. Acest fapt nu presupune automat ca produsul cultural final să fie un kitsch, ci o nouă expresie culturală. 316 Cf. Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, București, Ed. Univers, 1995, p. 199. 317
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]