189 matches
-
ar vrea să-i ofere iubitei sale nu doar tandrețe, ci și posibilitatea (cât mai des!) de a-și topi „inerția existențială” în sfera strălucitoare a senzației de zbor, după cum vede (sau simte) el ca bărbat satisfacția ultimă, iubirea ca acuplare. La întrebare, Teodora i-a răspuns simplu: „În acel moment simt că mă risipesc total în corpul tău, în interiorul tău.” Iar el a și găsit explicația: dorința instinctivă de refacere a unității primordiale a ființei umane - androginul din mituri. Profesorul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
impresia de inactual sau perimat. Ce poate fi desuet în povestea repetată mereu, de mii de ani, de mii și mii de perechi umane infiorate de dorința contopirii în același vis, în același gând și în același impuls, acela al acuplării! Este ceea ce trăiesc („în solidar” cu întreaga speță) și aceste două fantome de cuvinte din caietul lui P.H.L. Scriitorul își pune o întrebare aparent simplă și încearcă să-i dea răspuns: din ce se „hrănește” atracția dintre cei doi? Totuși
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
el nu-și făcuse timp să mediteze serios pe această temă. O face la bătrânețe, analizând situația personajului său, aflat, totuși, la o vârstă „coaptă”. Absorbit aproape „periculos” de iubirea sa pentru Teodora, Domnul R. uită mobilul predestinat al oricărei acuplări: procreația. Se pare că numai femeia îl trăiește permanent în adâncul ființei sale, cu forța indelebilă a instinctului matern. Bărbatul, indiferent de vârstă, pare mai superficial, mai limitat, chiar dacă are capacitatea de a „prelucra” în mod corect toate „datele subiectului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Trebuie să admită că de-acum trupul dragei sale nu-i mai aparține! Da! Gândul egoist al bărbatului care nu acceptă cu toată inima schimbarea partenerei din amantă în mamă... Dorința de a întârzia în sfera de atracție a instinctului acuplării este partea „întunecată” a naturii masculine. Este ca o ceață „organică” ce se împrăștie numai când soarele iubirii desăvârșite se strecoară în cămara ascunsă a sufletului. Profesorul știe că de acum înainte dragostea Teodorei va suferi o „metamorfoză”. Pacea pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dragi ar putea fi „uzurpat” de altcineva. Nu și-a imaginat deloc ceea ce se întâmplă azi: „concurentul” nu este un bărbat mai tânăr și mai viril, ci chiar propria progenitură. „Este o lege a naturii!” își spune, resemnat. Dincolo de plăcerea acuplării, pe care va trebui să o uite treptat, în inima sa își face loc un sentiment proaspăt, tot mai puternic: iubirea părintească. P.H.L. consideră necesară aici o paranteză: legea nescrisă a naturii noastre spune că împerecherea a doi indivizi maturi
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
intenționat vulgar, statura închipuită de „masculiferoce”. Numai așa își explică de ce a fost urmărit ani la rând de strania viziune a unui „război al sexelor”, împreunarea reprezentând un „act” belicos, o victorie împotriva „sexului opus”. În mintea copilului de atunci acuplarea căpătase proporții ireale, ca rezultat al unei lupte, un fel de agresiune, aproape un delict. Abia adolescența i-a prilejuit unele corective, după ce a beneficiat de prietenia unor colege de școală, fetele acelea în care înmugureau, sub ochii lui uimiți
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în '81 am publicat o carte care începe cu o partuză? Sau scenele sexuale din Bunavestire? D.P.: Bine, dar nu sînt descrieri violente sau picante... N.B.: Nu sînt ca la Henry Miller, nu. Dar în Îngerul de gips este o acuplare 69, într-o metaforă, cei doi își sărută sexele. D.P.: ...Sînt chiar metaforice. În Don Juan, acolo, în final, în scena aceea cu Tonia și Rogulski, nici nu știi ce se întîmplă... N.B.: Este refuzul posesiei, el vine doar și
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
sînt scene și mai terifiante, de exemplu, cînd Florica, din Drumul la zid, se omoară lîngă un ghiveci de flori, se taie cu lama în prezența unui tînăr și-și bagă mîna în argilă. Sînt scene tari, mai tari decît acuplarea. Nu știu, atît am simțit nevoia, dar nu m-am ferit, dimpotrivă, într-o vreme tinerii spuneau: "De ce lui Breban i se dă voie să facă scene sexuale, și nouă nu?" Pentru că ei nu erau Breban...
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
zice. Alt caz: Animal plan(e)t. Vă arunc numai o pastilă. Președintele Ligii Profesioniste de Fotbal - Sică Stanomir - convoacă liderii celor 18 galerii fanatice la o aplicată ședință de pshihanaliză. După toate ciomăgelile din tribune, după toate tipurile de acuplare pe care delincvenții cu chipul vopsit le invocă la meci după meci cu gândul la adversari, soluția rebranding-ului intră în drepturi. De ce lupi, câini, rechini, când panseluțele și gladiolele ne sunt - în fond - atât de aproape? Cine populează însă peluzele
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
și Lolita lui Nabokov, trilogia Răstignire trandafirie a lui Henry Miller sau Complexul lui Portnoy de Philip Roth și pe anonimii făcători ai jurnalelor unor prostituate (neapărat "de lux"). Sub genericul oarecum pudic "literatură erotică" se înghesuie și reportaje de acuplări, în toate variantele și cu toate perversiunile posibile (de fapt un număr limitat), făcute anume pentru scandal, sau cărți cu o "epică" asemănătoare filmelor porno, doar pretexte de înșirare a unor scene sexuale foarte explicite, fără nici o valoare literară, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
un ritm al narațiunii și o coerență a ei. Furturi și cafturi, partide de box în ring și în afara lui, episoade din armată și din alte colonii penitenciare (unitatea din Moșneni, cărămidăria Viezuroaia, Policolorul, 23 August), amoruri pour toujours și acuplări grăbite, gâfâite, înfometări progresive și câtuși de puțin voite, îndestulări porcine, cu specularea unor momente favorabile, o curvă, Bica șchioapa, cu un picior de lemn pe care mai bine de patruzeci de soldați își pun semnăturile, și o artistă de
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
său nu are nimic punitiv, el creează chiar o anumită stare de confort; ființa se relaxează, morfologia devine labilă, vegetalul, zoologicul și umanul se intersectează și sfîrșesc prin a se contamina reciproc. Făpturi sincretice, hibrizi născuți din cele mai fantastice acuplări, personajele lui Câlția refac istoria obscură a unui OM care a dobîndit abilitatea de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
vest-germană, cu un mascul în pielea goală tolănit pe o blană de leopard. Veronica vorbește despre el cu venerație, atrăgându-i atenția micii sale vizitatoare asupra atributelor lui de splendoare: "Ai văzut ce piele? Ce păr? Ce brațe? Ce pulpe?". Acuplările spălătoresei stau, toate, sub semnul unei aspirații aproape mistice. Efectele traiului într-o cazarmă multilateral dezvoltată... La Adriana Bittel, priza asupra întâmplărilor trăite și a senzațiilor tari încercate în deceniul nouă este directă. Indiferent dacă paginile jurnalului ținut în anii
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
moaște./ Până și tu să ajungi o moaștă./ Strălucind de sudoare./ Sfințenia se prelinge pe fruntea ta./ Ca un mir rourând./ Ca un mir sfânt, de argint." (În lumea de diamant nu există); "Popor de raze, cu femei de raze. Acuplarea noastră/ e doar întrepătrunderea razelor, diafană. Atunci,/ noi facem copii de raze. Bucălai îngeri ai razelor/ dintr-o lume aeriană, supramundană." (Popor de raze); În lumea de diamant se face dragoste/ în acest mod: se introduce membrul/ tău erectil, melodios
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
sudul țării, Într-o piesă contemporană elveția nă, se vorbea despre nimfomania unei retardate mintal. În alta, mai recentă, din nord-estul țării, se punea, cu o oare care eleganță, ce-i drept, probleme incestului ineluctabil. Piesa trecea În revistă toate acuplările maladive posibile, din cadrul unei familii și apoi le punea În practică. În fine, În vestul țării, am asistat zilele trecute la o piesă englezeas că montată de un mare regizor, cu o trupă excelentă; În ea, un doctor țăcănit, omora
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la suprafață. Emoții care ar fi fost perfect normale în adolescență, dar pe care, cu ajutorul berii Lamot, el reușise să le atenueze și apoi să le smulgă din sine. Dintotdeauna, comportamentul sexual al lui Dan fusese vulnerabil, infantil și sentimental. Acuplarea aceea de pomină, când o râcâise pe Carol până ajunsese la orgasm, îl speriase teribil. Beat fiind, gemetele și țipetele ei îl șocaseră, făcându-l să creadă că acele trei mișcări o răniseră, că îi vătămaseră interiorul moale. Senzația aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
activitatea mentală se convertea rapid în activitate manuală. În mijlocul reveriei care îl avea drept protagonist pe Tittymus, se trezise explorând moliciunea alunecoasă a clitorisului, o excrescență de un erotism debordant de care Margoulies se ocupase îndeaproape și întru totul pe timpul acuplării lor din hol. Bull învățase repede că clitorisul său nu are nevoie de o apăsare insistentă și repetată - ca apăsarea butonului de apel pentru lift de către un manager enervat -, ci de o stimulare ațâțătoare, sugestivă. O atingere mai curând ghicită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de efortul fizic, fie de anticiparea acestuia. Să dea ochii cu el era ca și cum l-ar fi atins. Din nou, simți tentația erotică pe care o poate provoca numai ceea ce e interzis. Își aminti de duritatea și complexitatea ultimei sale acuplări cu Bull. Renunță pe dată la hotărârea pe care credea că o luase. Aceasta se îndoise, se încovrigase, se micșorase și, în cele din urmă, se topise cu totul, ca un ambalaj de chipsuri aruncat în foc. Peste o jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
reușise chiar să îi ia postul. De fapt, îi dăduse de înțeles lui Bull că nu era străină de concedierea lui. Bull era furios. Numai că Alan nu era atent la ce îi spunea el despre Juniper, despre slujbă, despre acuplările fantastice de pe podea, despre concepțiile absurde ale lui Juniper, despre sprijinul dat lui Razza Rob. Alan înțelesese cu totul și cu totul altceva. Bull nici măcar nu-și dăduse seama când spusese: — Oricum, nu mai am pe nimeni altcineva. Alan rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
partidă scurtă de sex. Mi l-am imaginat pe Vaughan așteptând-o la intersecții tăcute, apoi urmărind-o prin spălătorii și devieri de trafic, apropiindu-se tot mai mult de o intensă joncțiune erotică. Și, în cursul acestui ritual de acuplare delicios prelungit, străzile mohorâte erau iluminate de trecerea corpurilor lor. Fără să mai pot să rămân în apartament în timp ce se petrecea acest joc al curtării, am luat mașina până la aeroport. Pe acoperișul parcării supraetajate de lângă clădirea de transport marfă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-su. Cică-l remontează cu studentele cele mai faine. Ea i le alege. Bîrfe. Și dacă se-ntîmplă cîte-un sex acolo, ce? își unduie dosul fata cu nume de bere. Replica e ca din emisiunile lui madammm Tatu cu profesorul de acuplări. "Cîte-un sex!" Cristoase, ce dialoguri ar scoate Teodor Mazilu din proștii sub clar de lună, dacă ar auzi-o pe madammm... "Zi sex și gata. Nu cheese, sex! Ce-i mai bun decît o partidă de sex asistat? Hai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
schimbul de energie dintre plante și soare, până la ultimele capilare din vârfurile tufelor ce înconjurau blocurile zugrăvite cu zâmbet lavabil. Numai cele două Mioare nu se puteau uni pentru că, nevăzută, o tufă de liliac extraterestru frână prin imateriala ei energie acuplarea și, în clipa apropierii celor două ființe, apărea și ea, mirosind metaforic. *** O dată cu trecerea trenurilor, timpul începea să curgă. Dacă socotim mersul lor într-un interval de timp care împărțea ziua și noaptea în ore și minute, adăugând și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
își auzi singur vocea, un zumzet firav. Zeița Palas Atena căci ea era privi zâmbind cu milă trântorașul modificat și suflă peste el Duh Sfânt. În clipa aceea Moș Eveniment se simți tânăr și viguros, cu o poftă nebună de acuplare cu frumoasa Penelopa, regina așteptărilor lui din întunecatele vremuri ale născocirii matematice. Acum putea verifica pe viu, ca insectă, ceea ce nu putuse descoperi ca om. Teorema Universului circumscris, regulile fecundării microcosmosului, postulatul infinității vieții. Dar s-a oprit din zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de republicanii irlandezi, de catolici - ce alianță! Doamne, ar trebui să mi se dea premiul Nobel pentru pace!" Sau ce-i scrie Joyce lui Frank Budgen: "Lucrez din greu la Boii soarelui, ideea fiind crima săvârșită împotriva sterilității actului de acuplare. Scena: un spital. Tehnica: un episod în nouă părți, fără despărțiri, introduse printr-un preludiu în stilul lui Salustiu-Tacit, (ovulul nefertilizat), apoi prin aliterații din engleza veche și cuvinte monosilabice, anglo-saxone. (înainte de a se fi ivit pe lume pruncul era
„16 iunie 1904“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7597_a_8922]
-
progresului material transformat în nebunie (vezi unele rondeluri, piesa de teatru Le fou? sau parabola Oceania-Pacific Dreanought). Presimțind pentru viitorul apropiat o nouă etică proprie literaturii, a descris scene de sexualitate dezlănțuită, de neconceput în literatura de pînă atunci (vezi acuplările frenetice din Idile brutale și din Thalassa), a făcut mai ales elogiul exaltat al corpului uman; atras de frumusețea efebilor, și-a permis să fie cel dintîi scriitor român apologet al homosexualității masculine (e foarte probabil ca, în grupul Literatorului
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]