54 matches
-
expoziție cu vânzare de bijuterii de aur, piese moderne, deosebite, de producție proprie, unele unicat. Vor fi expuse aproximativ 100 de modele de bijuterii din aur de 14 și 18 k, galben și alb, cu pietre naturale și sintetice, topaz, acvamarin, ametist, smarald, diamante, zirconia, camee, perle și altele, ce pot fi achiziționate la bucată sau la garnitură. Clienții vor avea avea la dispoziție inele, cercei, coliere, pandantive și brățări, prețul unui gram de aur fiind de 36 de lei pentru
Agenda2005-51-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284503_a_285832]
-
trimite prin aceste raze, echilibru, compasiune, siguranță, încredere în sine, curaj, iubire și sănătate. Toate acestea impregnează, vindecă și armonizează întreaga sală și tot ce se află în ea. Ne imaginăm că ținem în palme pietre semiprețioase de azurit, turcoază, acvamarin, lepidolit și cristale de ametist, celestit. Percepem cum energia alb strălucitoare ce se revarsă permanent din creștetul capului nostru, curge prin mâini și impregnează pietrele și cristalele cu lumină, sănătate, iubire și echilibru. Când considerăm că acestea sunt încărcate suficient
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Favorizează comunicarea și armonia. Mărește intuiția, înlătură vechile angajamente, inhibițiile și fluidizează exprimarea. Diminuează timiditatea și tracul. Fortifică planul emoțional, elimină atitudinea de martir. Echilibrează mentalul, stabilizează fluctuațiile emoționale. Excelentă în tratarea atacurilor de panică și a stărilor de epuizare. ACVAMARIN - diminuează stresul, echilibrează planul mental. Calmează mintea, creeând un filtru informațional ce ne protejează sistemul nervos de informațiile în exces, de gândurile perturbatoare. Clarifică percepția și a alungă stările de confuzie. Ajută la înțelegerea stărilor emoționale și la interpretarea sentimentelor
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
așezați într-o ordine regulată, astfel încât structura repetitivă se extinde în toate cele trei dimensiuni ale spațiului. Intern expune o stare de perfecțiune și echilibru. Structura internă a cristalelor determină forma exterioară, de exemplu structura hexagonală poate fi văzută la acvamarine sau structura cubică la pirită sau fluorit. Când este tăiat într-o formă anume și când mintea umană intră într-o relație cu perfecțiunea structurală a cristalului, acesta emite o vibrație ce extinde și amplifică puterea minții. Această energie poate
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
ca și noi și nu au un nivel moral corespunzător, că acest corp fizic pe care îl lăsăm pe canapea nu este disponibil în vederea influențării și posedării de către ei. Mijloace de protecție: 1.CRISTALE DE CUARȚ ȘI A PIETRE SEMIPREȚIOASE ACVAMARIN: protejează câmpul energetic al ființei umane; AMETIST: piatră puternic protectoare; AMETRIN: asigură protecție în timpul călătoriilor extracorporale respingând atacurile energetice; AVENTURIN: absoarbe energiile negative emise de câmpurile electromagnetice (poate proteja cu succes ființa umană contra emisiilor negative ale telefoanelor mobile); ARAGONIT
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
gogoși de mătase În spate. Când ajunse În oraș, o luă În jos pe Kapali Carsi Caddesi, apoi o coti pe Bursa Sokak. Nu merse mult și intră pe poarta boltită, În curtea de la Koza Han. Înăuntru, de jur Împrejurul fântânii de acvamarin, sute de saci țepeni, Înalți până la brâu, dădeau pe-afară de gogoși de viermi de mătase. Peste tot se Îngrămădeau bărbați care vindeau sau cumpărau. Strigau de când sunase clopotul de deschidere, la ora zece În acea dimineață, și erau deja răgușiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Dar clienții veneau la grădina noastră subacvatică În fiecare noapte și se Înghesuiau În cabine ca să ne privească. După Sirena Melanie venea Ellie și Țiparul ei Electric. Țiparul nu se vedea de la Început. Silueta care se cufunda În adâncimile de acvamarin părea să fie o fată subțirică din Hawaii, Îmbrăcată cu un costum de baie din nuferi. Înotând, Își scotea sutienul și rămânea fată. Dar când se punea În cap, Într-un grațios balet acvatic, trăgându-și slipul până la genunchi, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe care îl folosesc oamenii ăștia. — Vrei să-mi spui tu mie că buzele lui Como sunt date cu ruj verde? — De unde vrei să știu ce au făcut? — Firește că nu știi, spuse doamna Levy întorcându-și ochii cu pleoape acvamarin spre soțul ei, înfundat undeva printre pernele canapelei galbene de nylon. Văzu o bucată de catifea și un papuc de baie din plastic la capătul unui picior păros. — Nu mă mai bate la cap, spuse el. Du-te și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de insecuritate. — Sunt de acord. Nu mai vorbi. Și scoate baba asta senilă din sala mea de gimnastică. — Dă-i înainte tot așa. Gândește-te numai la tine ca întotdeauna. Dacă tatăl tău ar putea să te vadă acum... Pleoapele acvamarine ale doamnei Levy se ridicară exprimând oroarea. Un filfizon mâncat de molii, în căutare de senzații tari! — Tari? — Ia mai tăceți o dată din gură, îi ocărî domnișoara Trixie. Trebuie să spun că a fost o zi blestemată cea în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se vândă unor marinari și gangsteri ca cel de colo. — Îî? făcu Zalatimo, simțind că se vorbește despre el. — Ești un om bolnav, țipă doamna Levy la soțul ei. — Liniște! — Și nici mie n-o să-mi meargă mai bine. Pleoapele acvamarin ale doamnei Levy tremurau. Ce se va alege de mine? Și așa viața mea a fost distrusă. Acum ce se va întâmpla? Va trebui să scormonesc în lăzile de gunoi, să mă țin după marinarii din flotă. Mama mea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu știe nici măcar ce scrisori se expediază de aici. Hai să mergem, doctore Freud. — Uită-te la tine cât ești de liniștit. Nici nu-ți pasă că Abelman ar fi gata să ne jupoaie de vii, dacă vor putea. Pleoapele acvamarine tremurară. Nu încerci să dai de idealist? — Altă dată. Mi-a ajuns pentru o zi. — Între timp, Abelman a pus Scotland Yardul pe urmele noastre. — Reilly nici măcar nu-i acasă. Domnul Levy nu avea chef să vorbească din nou cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu numai că nu-l găsiseră acolo, dar fuseseră tratați foarte grosolan de unul dintre directorii spitalului, care crezuse c-au venit să le joace o festă. Doamna Levy, cu părul ei alb-auriu, ochelarii de soare cu lentile albastre, fardul acvamarin care forma un cerc în jurul lentilelor, ca un nimb, putea fi luată drept cineva ce se ține de glume. Stând acolo, în fața clădirii principale a sanatoriului în mașina sport, cu cutia mare de prăjituri olandeze pe genunchi, îi trezise probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
din el un om vestit, așa cum s-a întâmplat cu Freud și cu fata aia schiloadă, sau cine o mai fi fost, de i-a crescut faima în toată lumea. În timp ce doamna Levy își acoperea ochii cu straturi succesive de fard acvamarin, ca să pornească în misiunea ei de binefacere, el scoase mașina sport din garajul monumental pentru trei automobile, construit ca pentru a fi un șopron rustic de ținut trăsurile și așteptă, privind spre apele calme, ușor încrețite ale golfului. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se agite în bătaia brizei, pe când goneau vuind pe autostrada de pe coastă. Amândoi rămaseră tăcuți cât timp traversară mlaștinile. Domnul Levy reflecta nervos la viitorul său. Doamna Levy se gândea mulțumită la al ei, în timp ce vântul îi flutura ușor genele acvamarine. În sfârșit, intrară în oraș. Domnul Levy conducea tot mai repede pe măsură ce simțea că se apropie de nebunul de Reilly. Să se înhăiteze cu cei din Cartier! Dumnezeu știe cum era viața personală a lui Reilly. Un incident demențial după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Concediată! Vei fi concediată! Domnișoara Trixie zâmbi. Femeia asta sâcâitoare își ieșise serios din fire. Gloria îi fusese întotdeauna prieten. Iar femeia asta sâcâitoare o va sfârși la azilul de săraci. Poate. Dar deocamdată se îndrepta spre ea cu unghiile acvamarine scoase ca niște gheare. Domnișoara Trixie începu să țipe. — Las-o în pace, spuse domnul Levy soției sale. Ei bine, mă întreb dacă lui Susan și Sandra le va plăcea să audă ce s-a întâmplat. Mama lor a torturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aceeași intensitate, o taină, o nălucă despre care nu mai pomenești nicicînd. Atîția ani, Încît nici el nu mai era sigur dacă Într-adevăr văzuse atunci largul mării sau fusese doar orizontul cerului, Încît singura mare adevărată rămăsese pentru el acvamarinul din hărți, abisul se colorează cu o albăstreală intensă, iar adîncimile cu o nuanță mai Închisă. Cred că ăsta era și motivul pentru care ani de zile va refuza să meargă În concediu la mare, cînd toată lumea de la noi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
auzea un șuierat ca de foale). Decora cu floricele tot felul de lăzi scorojite, porțelanul abajururilor, sticle de coniac, vaze din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sîrbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac, Șapte zile, Marșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
-și uite vechile prejudecăți. Era timpul să devină un om mai bun, dacă liniștea asta și drogul și luxul însemnau să fii un om mai bun. - Te-ai trezit? - Da, Contesă. Contesa apăru ca o zână de cleștar. Mătăsuri reci, acvamarine, pluteau pe pardoseala de marmură, ca și deasupra capului ei. Părul însuși părea acvamarin, în timp ce corpul Contesei, deși albastru și departe de privirea bărbatului, părea subțire și gol. În jurul gâtului Contesa ținea o pisică albă cu un safir la propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
asta și drogul și luxul însemnau să fii un om mai bun. - Te-ai trezit? - Da, Contesă. Contesa apăru ca o zână de cleștar. Mătăsuri reci, acvamarine, pluteau pe pardoseala de marmură, ca și deasupra capului ei. Părul însuși părea acvamarin, în timp ce corpul Contesei, deși albastru și departe de privirea bărbatului, părea subțire și gol. În jurul gâtului Contesa ținea o pisică albă cu un safir la propriul gât. Colierul colierului. - Astăzi vom învăța, spuse Contesa așezându-se pe marginea patului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
aceeași intensitate, o taină, o nălucă despre care nu mai pomenești nicicând. Atâția ani, Încât nici el nu mai era sigur dacă Într‑adevăr văzuse atunci largul mării sau fusese doar orizontul cerului, Încât singura mare adevărată rămăsese pentru el acvamarinul din hărți, abisul se colorează cu o albăstreală intensă, iar adâncimile cu o nuanță mai Închisă. Cred că ăsta era și motivul pentru care ani de zile va refuza să meargă În concediu la mare, când toată lumea de la noi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
auzea un șuierat ca de foale). Decora cu floricele tot felul de lăzi scorojite, porțelanul abajururilor, sticle de coniac, vaze din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sârbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac, Șapte zile, Marșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
urduroși mi-a făcut semn s-o urmez. Într-o grădină acoperită, printre portocali, păsări-liră și fântâni, mi-a venit în întâmpinare, înveșmântată în liliachiu, pe obraz o mică mască de mătase cu stropi de aur alb, un lanț de acvamarine pe frunte...“ Ai vrea să afli mai multe despre sultana asta; ochii tăi parcurg cu neliniște foile de hârtie subțiri, așteptându-te parcă s-o vezi apărând dintr-o clipa în alta... Marana pare și el împins de aceeași dorință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Mai sunt încă file care acoperă ani și ani. Și, spre sfârșitul cărții, mai sunt ani și ani de zile, file albe care așteaptă să fie umplute de Helen. Când ajunge la mașină, Helen vorbește la telefon. Zice: — Nu, vreau acvamarinul cu tăietură tip smarald care i-a aparținut împăratului Zog. Mona se urcă în spate, zicând: — V-a fost dor de noi? Încă un descântec a ajuns în veceu. Și Stridie își strânge picioarele, zicând în telefon: — Spuneți-mi, erupția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zicând: — V-a fost dor de noi? Încă un descântec a ajuns în veceu. Și Stridie își strânge picioarele, zicând în telefon: — Spuneți-mi, erupția sângerează? Helen pocnește din degete spre mine, ca sa-i dau agenda. Zice la telefon: — Da, acvamarinul de două sute de carate. Sunați-l pe Drescher, la Geneva. Deschide agenda și scrie un nume sub data de azi. Mona zice: — Mă gândeam... Ce credeți, zice, oare ceaslovul original o fi avut vreo vrajă pentru zburat? Mi-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
stăpâni curiozitatea, văzându-mă obligată să-i istorisesc apariția mea în ținuturile lor. Hedwig mă luă de mână și mă trase după el până într-o pivniță întunecată plină ochi de felurite oglinzi. Pe jos stătea o oglindă de culoare acvamarin. Este singura cale să te înapoiezi acasă, îmi spuse Hedwig, în timp ce fredona un cântecel pe nemțește. Haide! Ce mai aștepți? Mi-am introdus degetul arătător, sfioasă, în unul din unghiurile oglinzii, după care, precum prima oară, am fost aspirată înăuntru
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]