14,789 matches
-
deja acolo îmbrăcat în uniformă firmei, cerceta locul și mă aștepta, șeful de personal îl adusese iar apoi plecase. Era un bărbat de cinzeci și cinci de ani înalt, robust, cu un început de chelie, cu fruntea brăzdata de cute adânci, sprincenele aproape șterse, ochii verzi mari, expresivi ce de la bun început mi-au dat impresia că oglindeau multă durere și în același timp un haos sufletesc teribil, iar mai tarziu aveam să aflu că nu mă înșelasem, nașul mare croit
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai visez odată la legănarea adâncă ce-mi tremură în oase acorduri fără cer, balans de vagoneți în galerii pierdute cântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea-va uita de mine Vâlva ori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucă să-i împlinesc
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
în boată, Unchiu Niculaie parcă plutea. N-avea boată de corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post. Nu era un sfat, nu era o părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu pot defini
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
războaie mondiale, iar la ultimul s-a strecurat printre gloanțe și obuze, timp de câțiva ani, fentându-l pe Iuda de Hitler, numai Bunul Dumnezeu știe cum ?!... Și, din firea lui, bunicul, un om înalt, uscățiv, cu ochi blânzi ca verdele adânc al mării, era foarte ordonat, cu mult bun simț și cu grijă față de tot ce era în jur. Șofer de meserie, dacă întâlnea un bolovan, un cui sau un lemn pe stradă, trăgea pe dreapta și le dădea la o
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută răspunsuri, certitudini lămuritoare. Gândurile „slăbite“ sunt întrebate sub presiunea imaginarului: „cum să opresc timpul acesta /ce curge haotic? Să-ți pot strecura printre gene/o mângâiere /un cântec, /un cuvânt, /ca o lumină adâncă, / frumos să încolțească / în inima ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești,poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
de magic . Dansul stelelor pe valsul nopții atât de silențios, făcea peisajul să pară și mai ireal . Dar cel mai fascinant moment a fost acela când am întâlnit-o pe nimeni alta decât Luna, acea crăiasă ai cărei ochi curați, adânci, cuminți, plini de uitare și de nopți de salcâm, scăpărau lumințele unei speranțe apuse și a cărei față era mai albă decât un crin imperial . Această ființă tainică zămislită din visele tuturor pământenilor m-a uimit prin candoarea sufletului ei
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
siguranța îndoielii se obține numai printr-o interogare continuă. și asta durează uneori toată viața. configurația destinului se află în palma fiecăruia dintre noi. adică în mâinile noastre. atunci de ce eșuează atât de multe, majoritatea în apele cele mai puțin adânci? nimeni nu face corvoadă de plăcere și în față nu se ajunge niciodată pe ușa din dos. neînțelegând că este așezat între libertate și necesitate, omul își provoacă mai multă suferință decât toți dușmanii săi la un loc. interpretează libertatea
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
Basarabia, nr. 526 din 28.o3.1943) La două decenii de la înfăptuirea sfântului Ideal creștin românesc, altă mlădiță basarabeană, profesorul G. Rașcu, publicist însemnat al vremii mărturisea: „Unirea Basarbiei-a fost pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi. Basarabia s-a unit cu țara mamă atunci când n-avea nimic de câștigat, decât bucurie sufletească; de aceea pentru noi, aceia care trăim la granița Nistrului și ne
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Intr-o seară de decembrie 2014 mai tânărul Ionel se întorcea acasă de la muncă. Dar din cauza întunericului și a stării deplorabile a străzii Șicator din Rontău, stradă cu o mie și una de gropi adânci și cu pietre mari, tânărul s-a împiedicat de un bolovan și căzând, s-a lovit destul de tare. Supărat foc, a plecat mai departe, dar un gând nu-i dădea pace. Cum de această stradă nu e ca altele din
RĂDĂCINA ȘI IZVORUL BINELUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1420986375.html [Corola-blog/BlogPost/372797_a_374126]
-
nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sub cerul în amurg de-octombrie-n grădină, se scutură de frunze copacii de lumină și nucul își aruncă tristețea-ngălbenită; gutuile-aurii și calde tufănele scânteie printre frunze ca parfumate stele. Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur, de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă în semințe adormite, se plămădește dalba
TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_0_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355449_a_356778]
-
522 din 05 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 661 CÂND CÂNTĂ VIOARA Spune-mi când cântă vioara, Sensibilă inima se zbate tacit, În neliniște cade și parcă, Îmi spune; Tu n-ai iubit! Nota vibrațiilor înalte se pare, Că deznoadă adâncile mistere, Mă cuprinde o sumbră încântare, Și o necesitate dură de tăcere! Chefliul arcuș se zbate în note, Apasă pe coarde ca un dușman, Ce-i viața dragul meu LEONTE? Nu știi? Tu vei muri sărman! Izbucnește grav atunci o
CÂND CÂNTĂ VIOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cand_canta_vioara_mihai_leonte_1338901709.html [Corola-blog/BlogPost/353474_a_354803]
-
nici mai mult, nici mai puțin decât sfârșitul lumii civilizate... Sinuciderile păreau inevitabile. Și totuși... Când internauții insomniaci nu mai avură la ce să caște ochii toată noaptea ca să aibă motive de a dormi toată ziua, căzură într-un somn adânc. Peste câteva zile când îi trezi foamea începură să caute de lucru că era jale. Hackerii deveniră inutili și intrară în povești pentru haimanale, iar instituțiile statelor nu mai cheltuiră bani cu nemiluita pentru a securiza afacerile și documentele secrete
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
cărei spectacol inaugural a fost prezentă în calitate de prezentatoare și recitatoare, împreună cu profesoara de muzică de la Liceul „Dragoș Vodă”. Totuși, ușoare inflexiuni ale vocii, în timpul citirii a două poezii patriotice aparținând poetului Ioan Grămadă, au demonstrat că Lăcrămioara are trăiri sufletești adânci și curate, așa cum le-a și exprimat, în cuvinte de sinceră apreciere, la adresa doamnei Rodica Rodean, sufletul Asociației „Universul Prieteniei”. O foarte bună impresie mi-a făcut domnul Vasile Sfarghiu, scriitor local iubitor și păstrător atent al istoriei municipiului Câmpulung
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
în subsolul istoriei lor. Ce găsim acolo? O fărâmă din identitatea noastră care ne determină să facem la rândul nostru istorie. Căci, vorba lui Pamfil Șeicaru, presa este plămânul prin care respiră istoria, iar noi suntem datori să facem o adâncă reverență celor ce, acum 140 de ani, au pus piatră de temelie presei în Argeș, respectiv celor ce au fondat „Argeșul”. Nu știu dacă doar acesta ne-a fost gândul când, înnodând firul presei argeșene de sorginte democratică, am botezat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu gândul la frumusețea pădurii. Într-un târziu, când
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
o știau prietenele ei. Le dădea dreptate să o judece cunoscând-o, dar tot atât de bine își dădea seama că nu mai este studenta care își făcea de cap și care nu refuza niciodată o barcă de salvare. Timpul lăsase urme adânci, sechele care cu greu își vor afla leac, fiind vorba de un suflet aflat în continuu zbucium, în război cu sine și cu lumea, chinuit de frustrări și neîmpliniri. Mezalianța pe care o acceptase la căsătorie se răzbuna acum amarnic
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
ce o frământau. Pe nesimțite o fură somnul. La un moment dat, se trezi speriată de schimbarea tonalității televizorului și înainte de a-l opri, se schimbă în pijama, lăsă numai o pernă sub cap și se cufundă într-un somn adânc. Referință Bibliografică: Lucia (Capitolul II) / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
său candid.” Replica i-o dădea Caragiale :...sărăcia lui n-a fost o legendă; a fost o nenorocită realitate și ea îl afecta foarte.” Gheorghe Panu, evocând lecturile poetului la „Junimea” ieșeană remarcă de asemenea că : „Eminescu punea acea melancolie adâncă în glas, care ridica valoarea- chiar mediocră- a lucrărei pe care o cetea”. răsărea niciodată în sufletul său candid.” Maiorescu, pentru a justifica detașarea și dezinteresul poetului pentru propria operă zice: „El citea poeziile ca și când ar fi fost a altuia
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era fascinat și mândru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre. „Scrierile sale, mărturisește scriitoarea noastră româncă din Canada-Elena Buică, adevărate străfulgerări de idei cu înțelesuri adânci în care binele este înfrățit cu frumosul, impresionează și prin demnitatea mesajului. A fost un om profund religios. Religia a fost axa scrierilor și a vieții sale”. (ibid. p. 208) Eseista și poeta Maia Cristea-Vieru ne îndeamnă să-l îmbrățișam
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a rodi pe calea credinței și dragostei, inseamna creație. Faptă în înțeles de colaborare a omului la operă lui Dumnezeu este legată de sensul adânc și permanent al trecerii omului prin lumea aceasta. Omului nu-i este îndeajuns să cunoască cuvântul lui Dumnezeu, nu-i este îndeajuns să aibă credință și să de-a ascultare înnoirii, ci trebuie să lucreze neobosit, să fie <>”. (Ernest Bernea
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
nu va veni pe urmă, se va întâmpla acum. De nu se va întâmpla acum, totuși va veni pe urmă. Totul e să fii pregătit.” William Shakespeare Știi, dragule, nu-mi venea să cred că vei intra în acel somn adânc, din care nu te vei mai putea trezi. A MURI, ce înseamnă a muri? Nu văzusem nici o persoană dându-și sufletul și cu-atât mai tare mă înspăimântam ... Zărisem până atunci, pe străzi, trecând câte un cortegiu de înmormântare și
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
aceste lucruri, în măduva noastră, n-ar ființa decât teluricul. EU ȘI EL Te-am judecat, Te-am răstignit, Și spini pe frunte Ți-am înfipt. Te-am bătut, scuipat, înfrânt, O cruce grea Ți-am dat urcând, Și răni adânci de bice. Oțet și fiere eu Ți-am dat, Să mori în chinuri, condamnat. Trupul sfânt Ți l-am străpuns Dar sângele, care Ți-a curs, De la moarte m-a salvat. Tu ai răbdat calvarul greu. Isus, Mărețul Dumnezeu! Tu
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
bine ochii că și începu să-i turuie: v-a căutat o doamnă, era o doamnă distinsă, nu ca fetele-astea cu care vă zbenguiți voi, studenții! -Ce doamnă, cum arăta? - sări Eminescu, intrigat că-l trezise din somnul lui adânc și-l mai și dojenea cu fetele alea cu care se zbenguiau ei, studenții ... -O doamnă tânără, făcu ea cu mâna prin aer, desenându-i parcă chipul, zicea că-i din Ieși, din Moldavia dumneavoastră! -Din Ieși ? Cine să mă
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]