35 matches
-
destinul, Dumnezeu. Lupta între materie și spirit, dacă trebuiește omul să fie sau ba, care e scopul lui? Își creează unul. Un ce fără soarte, Un cap fără zenit. Eu și cu tine un singur eu. 17 {EminescuOpXV 18} ["ANTITEZE ADÎNCE DINTR-UN SUFLET MARE"] 2259 Sărmană viță albită nainte de vreme! Ea reprezintă împăcarea acelor contradicțiuni, acelor antiteze adînce* dintr-un suflet mare. Lumi de cugetare se luptau una contra alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
creează unul. Un ce fără soarte, Un cap fără zenit. Eu și cu tine un singur eu. 17 {EminescuOpXV 18} ["ANTITEZE ADÎNCE DINTR-UN SUFLET MARE"] 2259 Sărmană viță albită nainte de vreme! Ea reprezintă împăcarea acelor contradicțiuni, acelor antiteze adînce* dintr-un suflet mare. Lumi de cugetare se luptau una contra alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna și [în această] viță albă. ["URSIREA UNUI SUFLET ESTE CORPUL"] 2262 Ursirea unui suflet este corpul. Datoria lui de-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sensul științific al cuvântului, ar trebui să facă cu elevii cel mult esegeza scrierilor recunoscute de bune ale anticității și a vremei moderne, să se abție de la crearea de teorii ieftene, când nu este în stare de-a ajunge spiritele adânce pe acest teren, căci lucruri pozitive ș-așa nu are de predat. Pentru această treabă se potrivește însă mai bine un filolog, care să cunoască bine sanscrita (pentru imnele vedelor), grecește pentru filozofia greacă și latinește pentru filozofia evului mediu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tine însuți te-nchide înăuntrul tău. Adio, dragoste! Nu ești destul de nobil căci, singura bijuterie ce-o porți e umilința.” Zilele trec și disperarea se transformă. Se înmoaie și se schimbă încet în amărăciune. Îmi dau seama că oricît de adînci mi-ar fi rănile, am fost clădit astfel încît ele să se închidă. Sîngerările mele se opresc. Povara de neînlăturat, stînca ce mă strivește, nu dispare ci, se preschimbă straniu într-o imensă cruce. E grosolan cioplită, murdară de pămînt
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
au fărâmă de transfigurare în ele: Nu mult după aceea veni și tată-meu, care auzise de la fată că venisem acasă. El mă strânse în brațele sale. Capul său era mai alb, creții de pe frunte și brazdele din față mai adânce, iată toată schimbarea ce-o băgai de seamă la el. Om bun de suflet așa cum apare în proza La curtea cuconului Vasile Creangă era un bătrân bun și prietinos, vesel și glumeț la petreceri, îngăduitor cu supușii lui și, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin aceleași corelații dezinențiale din flexiunea substantivului: • -ă/-e: albă/albe, neagră/negre. Observații: Din cauza structurii fonetice a adjectivului, mai multe adjective cu dezinența de singular -ă nu au la plural dezinența specifică -e, ci dezinența -i: studențească/studențești, adâncă/adânci, lungă/lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în întinderea pustie.” (M. Eminescu) Verbele admit opoziția de număr, în funcție de situația morfologică a subiectului; când acesta este interior propoziției: „Om de pădure sunt și-mi place frunza.” (L. Blaga) „De-atunci în haina morții el și-a-mbrăcat viața, „Îi plac adânce cânturi, ca glasuri de furtună.” (M. Eminescu) Când subiectul este exterior propoziției sau este un infinitiv, verbul rămâne invariabil, în forma de singular: „În genere îmi place a reprezenta pe femeia agresivă.” (M. Eminescu) Un grup de verbe de acest
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici plecări. Există numai peronul și așteptarea.” (O. Paler) • „obiectul” căruia i se atribuie sau relevă anumite însușiri, o anumită identitate sau în care își are originea o anumită stare: „De-atunci în haina morții el și-a-mbrăcat viața - Îi plac adânce cânturi, ca glasuri de furtună.” (M. Eminescu) „A fost cândva pământul străveziu / Ca apele de munte-n toate ale sale.” (L. Blaga) „În defintiv, valoarea e incomodă căci concurează, imediat ce se naște, o seamă de false valori și le ridiculizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amenințată în permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat catastrofa întâlnirii cu limbajul comun: "toată fapta ce-mi scapă mie din mână, toată ideea ce am voit să pui într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează un creț pe fruntea mea, căci o văz nesigură, ideea dintr-însa s-a desfigurat, s-a slăbit, abia licurește și mai că nu mai seamănă cu tipul ei"94. Remarcabilă rămâne insistența de a vedea aici acțiunea forțelor corozive
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sânt, în general, mai propice la specile acvatice ; este deci probabil că exoplanetele cu adâncimea medie slabă sânt mai adaptate la viață. Cu cât o planetă este mai masivă, cu atâta gravitatea este mai mare și mai puțin bazinele sânt adânce ; sânt deci mai primitoare pentru viață. Tectonica plăcilor, așa că prezența de corpuri mari de apă pe o planetă, trebuie să mențină un nivel constant de dioxid de carbon (CO) în atmosferă. Acest procesus pare să fie frecvent pe planete active
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]