2,222 matches
-
unul nu s-a prezentat la vot. La referendumul național, au participat aproape 11 milioane de alegători, 77,3% votând „da“. În legislatura actuală, utilizând posibilitatea constituțională de revizuire a Legii fundamentale, Parlamentul a adoptat 79 de amendamente, modificări sau adăugiri, urmând ca națiunea română să se pronunțe, la 19 octombrie, prin referendum, asupra textului Constituției revizuite. Vitrina Constituțiilor Dacă este vorba despre tipărituri, mai ales despre tipărituri vechi, la Timișoara primul tezaur la care ne-am putea gândi este „Biblioteca
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
pe la 1957, curburile inimaginabile ale celebrei sale Opere din Sydney, cam la același leat cu trasarea de către „savantul“ brazilian Oscar Niemayer a aspectului noii, pe atunci, capitale sud-americane. D.EX. -ul își lasă însă o portiță de scăpare, făcând o mică adăugire: „știința sau arta“ spune definiția. Aici este clenciul, pentru că, veți recunoaște, arhitectul este un artist. La fel ca pictorul, muzicianul, sculptorul și, peste toți, poetul. Și, tot ca și ei, visează. Iar creația lui nu este câteodată decât, ca într-
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
cazul în care rămân locuri neocupate se va organiza o a doua sesiune în ultima decadă a lunii septembrie 2004. Pe toată perioada de desfășurare a concursului, candidații sunt tratați pe baza listei lor inițiale de opțiuni, orice modificare sau adăugire a acesteia fiind interzise, chiar în situația în care mai rămân locuri neocupate. Absolvenții de liceu care au obținut premii la olimpiadele internaționale și naționale pot fi admiși fără concurs. LUCIAN Ronkov
Agenda2004-12-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282213_a_283542]
-
câteodată ca răspuns la scrieri ale altor martori ai evenimentelor. Constantin Bostan avea, prin urmare, alternativa de a ne furniza o ediție stufoasă și greu de parcurs, în care scrierile confesive să fie grupate pe genuri (jurnal, memorialistică, epistole), iar adăugirile și documentele să fie relegate în note, sau de a asambla toate aceste fragmente, printr-o muncă laborioasă și devotată de cunoaștere a personalității lui G. T. Kirileanu, într-o narațiune ordonată cronologic și escortată oportun de documente. Din fericire
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
achitată doar după predarea bonurilor la casieriile Distrigaz, chiar dacă pe factura emisă, după operarea ajutorului acordat, apare la rubrica „rest de plată“ zero. Bonurile valorice vor fi preluate de către casieri doar dacă acestea nu sunt deteriorate și nu prezintă modificări, adăugiri sau ștersături. Totodată, avându-se în vedere că plata prin intermediul bonurilor valorice se poate efectua începând cu factura lunii noiembrie, abonații sunt rugați să nu se mai prezinte la casierii în vederea achitării sumei respective cu bonuri, înainte de termenul cuvenit, adică
Agenda2004-45-04-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/283021_a_284350]
-
pedepsește conform legii penale, iar actele eliberate sunt considerate nule de drept. Secretariatele școlare, precum și conducerile unităților de învățământ sunt pasibile cu închisoare între unu și trei ani, în cazul în care completează greșit formularele actelor de studii, cu ștersături, adăugiri, cu ștampila aplicată necorespunzător sau fără fotografie, parțial distruse sau pronunțat deteriorate. De asemenea, cei vinovați pot fi privați de libertate în cazul în care în foile matricole sau pe diplome sunt trecute medii calculate greșit. Distribuirea formularelor și a
Agenda2004-46-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283056_a_284385]
-
la numărul mediu de locatari din condominiu în aceeași perioadă. Desigur, aceste prevederi sunt perfectibile și, în această idee, Ligii HABITAT i-au fost înaintate mai multe propuneri (inclusiv de către F.A.L.T. ) de amendare. Se are în vedere, în primul rând, adăugirea ca perioada de nefuncționare a contorului să nu fie mai mare de 5 zile lucrătoare. Dacă furnizorul nu înlocuiește contorul defect, consumul nu se va putea factura sub nici o formă, evitându-se astfel apelarea la sistemul cu medie, dezavantajos pentru
Agenda2004-33-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282761_a_284090]
-
s-a făcut în prima parte a secolului al XIV-lea. Cert este și faptul că cetatea în forma dezvoltată a fost ridicată pe timpul lui Vlad Țepeș, fapt atestat atât de descoperirile ceramice, cât și de unele elemente de arhitectură; adăugiri s-au făcut, desigur, și mai târziu. Tradiția și o serie de consemnări în cronicile scrise de-a lungul timpului confirmă că Vlad Țepeș, pentru construirea cetății sale de la Poienari, a folosit răufăcătorii din temnițe, aduși de la Târgoviște. Să mai
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915 și 1927). Pe linia lui H. St. Chamberlain, profesorul universitar ieșean susținea că: "Artă nu poate să existe decît că arta națională" și că naționalitatea ar fi "puterea creatoare a culturii umane", trăgînd concluzia că marile genii ale
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Z. Ornea În 1943 filosoful Const. Rădulescu-Motru a început să țină un jurnal, care, de abia în 1991, a ajuns la Bibliotecă Academiei. L-a intitulat Revizuiri și adăugiri, avînd intenția să noteze, aici, eventualele tentative de reevaluare a unor lucrări sau opinii. Primele două volume ale acestui jurnal (pentru anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al treilea (cuprinzînd însemnările anului 1945) n-a
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
împărțea definitiv între cea de apus și cea de est, zidul despărțitor ("cortina de fier") fiind bine întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire) la lucrarea să fundamentală din 1927, Personalismul energetic, pe care a citit-o în plenul Academiei, îngrijindu-se să-i fie publicată în Analele Academiei Române. Din păcate, nimeni n-a luat în seamă această completare, cele două ediții ale cărții
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
lămuritoare foarte bune și corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă amintire. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri 1946, 1947, volume îngrijite de Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis. Comentariu de Dinu C. Giurescu. Editură Floarea darurilor, 1998.
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
nu apare în DEX, nici măcar în ultima ediție, din 1996 - și nici în alte dicționare curente (cum nu le-am putut verifica pe toate, evit aici generalizarea). Doar în dicționarul lui Tiktin, de la începutul secolului, reeditat de Paul Miron cu adăugiri (1986-1989), poate fi găsită formă lexicala, dar cu sensul etimologic "prietenie" (care se găsește în rusă, ucraineană, sîrbă), ilustrat prin citatul paremiologic "Slujba-i slujba, drujba-i drujba", din V.A.Urechiă. Cuvîntul ilustrează categoria bine cunoscută a evoluțiilor metonimice
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
Ia te uita, alături era lume, - exclamase el auzindu-ne că ieșeam: autorul veșnic pe fază care tocmai lua prînzul cu Doamna... nu spune care, nevrînd s-o compromită. E lovitură narativa... Dată ediției din 1896, (traducere personală, n.n.), cu adăugirea balzaciana Paris, noiembrie 1837. Ce mai discutau alături Bixiou și amicii lui, la cabaretul Very, se va vedea... De mult nu se mai citește Balzac. Ce as îndrăzni să propun, e ce spunea Clasicul: Ne fut-ce que pour vous donner
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
și al organizării. Câte milioane are populația României - aproape tot atâtea mistere. Omul - și misterul. Ne suntem nouă înșine, de altfel, câte un mister. Jung poate să ne mai aștepte: suntem în curs de a elabora o serioasă erată, sau adăugire - cât un volum, în care se va vedea cum sentimentul colectiv al unui mister împărtășit, care face să funcționeze orice angrenaj social într-o strictă realitate poate fi întors pe dos, ca o formulă copiată începând cu sfârșitul. Populație & societate
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
blăjean, școlilor și personalităților care, din „mica Romă”, au contribuit decisiv la afirmarea conștiinței naționale și la construcția României moderne. Antume - ca volumele Ion Axente Sever și timpul său (1931) sau Aspecte din viața Blajului (1942) - sau postume - cum sunt adăugirile la volumul din 1942, apărute de-abia în 2008 -, textele antologiei alcătuiesc, împreună, cea mai bună exegeză „din interior” a acestui capitol esențial de istorie culturală românească (în care și literatura își are locul ei, prin scriitori de primă mărime
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
la început, plutește. În el, lucrătorii vor pune materiale de construit, piatră, nisip etc. Pe măsură ce cazanul se îngreunează el se scufundă puțin câte puțin și în același timp, ca să nu intre apă în el, autorul îi tot înalță pereții prin adăugiri” (p. 100) ș.a.m.d. Semnificativ: nici măcar în cazul acesta (care ar fi putut fi amplificat în fel și chip) Vlaicu Bârna nu se prevalează de zvonuri. Reproduce, cum am spus, un document oficial. Anecdota n-are trecere.
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
-ului, în care să uzeze de strategiile de captatio ale genului, de fapt, el scrie o meta-istorie a acestei instituții, pe alocuri redundantă, deoarece demersul nu privilegiază un fir epic și cronologic, ci o reflecție in progress, cu reluări și adăugiri. În cadrul acesteia, apar studiile de caz, focalizate pe câteva emisiuni cu tematică socială (precum Reflector, Transfocator), pe o producție de marcă în entertainment-ul vremii, Festivalul de muzică ușoară „Cerbul de Aur”, pe anchete sociologice (datorate Oficiului de Studii și Sondaje
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
cărți (dicționare, biografii, poezii, traduceri din literatura universală), Dan Brudașcu revine, de curând, cu aceeași pasiune, dar la fel de bine documentat, cu trei apariții editoriale, în ciuda dificultăților financiare ale vremurilor de azi. Două dintre acestea sunt reeditări cu substanțiale completări și adăugiri față de primele ediții. Consecvent preocupărilor sale lexicografice, el se angajează probându-și indubitabil competența, la un nou proiect: reeditarea unui extrem de incitant și util Dicționar <footnote BRUDAȘCU, Dan, Dicționar englez-român pentru personalul medical, Ed. Sedan, 2010. Menționăm că prima apariție
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
Z. Ornea Am comentat fiecare volum (din cele cinci cîte au apărut) din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, intitulate Revizuiri și adăugiri. De-abia acum am găsit cel de-al șaselea volum, apărut anul trecut, care încheie ciclul. Inițial, în 1943, cînd s-a apucat să redacteze aceste însemnări ele voiau să fie și memorii sau jurnal și ținteau să amendeze sau
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
1943, cînd s-a apucat să redacteze aceste însemnări ele voiau să fie și memorii sau jurnal și ținteau să amendeze sau să completeze mai vechi scrieri. Pînă la urmă, a biruit, în aceste însemnări, partea jurnalieră, puține revizuiri și adăugiri urmărind să fortifice dimensiunea conservator tradiționalistă a operei sale, începută, în 1904, cu Cultura română și politicianismul (un junimism mult întîrziat) și Românismul, catehismul unei noi spiritualități (1936), un țărănism care polemiza cu ideologiile totalitare, de aceea fiind aspru întîmpinat
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
pe deasupra neinteresante cu totul. La 14 februarie 1948, făcînd referiri la scopul acestor însemnări, mărturisea: "Mîine, 15 februarie, se împlinesc cinci ani de cînd am început însemnările de față. Ele au fost începute cu gîndul să servească la revizuirea și adăugirea celor publicate de mine și de oamenii timpului meu. Fără voia mea însă ele au devenit o cronică a evenimentelor petrecute în ultimii cinci ani în legătură cu persoana mea și neamul meu. În cursul acestor cinci ani am crezut că evenimentele
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
Rodica Bichis, experimentată editoare, a vegheat impecabil (ca și la unele dintre volumele precedente) publicarea acestei foarte bune ediții, insolită și de un bogat, foarte util aparat de note și comentarii. I se cuvin respectuoase omagii. Constantin Rădulescu-Motru - Revizuiri și adăugiri. 1948. Volum îngrijit de Rodica Bichis, București, Editura Floarea Darurilor, 2000.
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
din urmă în toate variantele sale, au fost consacrate în sculptură ca materiale asupra cărora nu se poate interveni decît prin tehnica cioplirii, ca materiale supuse, cu alte cuvinte, principiului eliminării, lutul și gipsul se supun, în aceeași perspectivă, principiului adăugirii și, evident, din punct de vedere tehnic, procedeului modelării. însă atît lutul, cît și lemnul, osul și piatra, împreună cu tehnicile derivate nu sînt, propriu-zis, doar componente majore ale sculpturii (și, de multe ori, chiar sinonime ale acesteia ), ci și, - iar
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
ca nepotrivite determinări unui, de fapt, inexistent tip rasial. Și, totuși, în ciuda acestei concluzii la care ajunsese antropologia modernă, Motru continua să investească încrederea toată în antropometrie pînă tîrziu, la sfîrșitul vieții. În 1942, în memoriile sale intitulate Revizuiri și adăugiri (au apărut, desigur, postum, acum în anii nouăzeci ai secolului pe care tocmai l-am încheiat) Motru îl elogia pe mareșalul Ion Antonescu pentru că a dispus continuarea măsurătorilor antropometrice printre soldați, pe care le efectua continuatorul său în ale psihologiei
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]