242 matches
-
-ți acorzi gratificații. * Fatalitatea e tot ce e mai străin de precaritate și, în ciuda acestei împrejurări, te simți iremediabil precar din pricina fatum-ului tău. * Evident, boala dezaprobă eul. Însă o poate face cu atîta iscusință, încît să-l flateze. * Vechiul adagiu: "există bolnavi iar nu boli" constituie lirismul funciar al medicinii. * Confortul trebuitor inteligenței pentru a-și păstra integritatea, începînd cu acea tihnă grecească a anticilor (otium graecum). * Tușa energică de care ai nevoie spre-a da expresie convingătoare pînă și
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
aveam noi să-l contracarăm pe Vadim?" într-adevăr, nici unul! Așa încât, poate e cazul să-l lăsăm în pace, să-și regleze singur socotelile cu monstrul politic pe care l-a adus la viață! Iar noi vom rămâne, după cum spune adagiul de mai sus, să tragem toate învățăturile! Ca exercițiu intelectual, poate fi o plăcută trecere a timpului! Așadar, cu Iliescu sau fără Iliescu la Cotroceni, răul a fost făcut. Am devenit, prin decizia unui electorat adus în pragul disperării, nu
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
mai vechi timpuri omul a văzut în sport principalul mijloc de fortificare a corpului, de întărire a vitalității și sănătății lui. Totodată, sportul a însemnat dintotdeauna o modalitate eficace de recreere și de cizelare a virtuților spirituale. Este arhicunoscut vechiul adagiu al poetului Juvenal : Mens sana in corpore sano. Bunătatea inimii și frumusețea trupului sunt reflexe ale bunătății și frumuseții divine și mijloace prin care ne putem înălța spre patria eternă a sufletului, spunea Platon. Idealul grecilor era „Kalokagathia”, omul frumos
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
lui Dumitru Țepeneag: „...hotărâsem să rămân la scrisul quintesențial.”[ 15] Spunem concludentă pentru că aserțiunea de mai sus, coroborată și cu multe altele, dar mai întâi de toate cu mesajul propriu întregii sale creații ilustrează intrarea în rezonanță cu un celebru adagiu heideggerian: Der Dichter nennt das Heilige! (Poetul este cel care rostește Sacrul). Ceea ce nu poate fi de mirare dacă luăm în considerație că poetul își desăvârșise formarea spirituală cu unul dintre discipolii celui care, înfruntând întrega tradiție filozofică pornită de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
potrivit preceptului formulat de Iuvenal în Satirae 10, 80 sq.: șPopulusț duas tantum res anxius optat, panem et circenses. Prin rîndurile următoare îmi propun să demonstrez, din perspectiva "pactului cu educația" (sic) - pentru a nu știu cîta oară! -, actualitatea acestui adagiu vechi de peste două milenii, accentuînd că el, totuși, fusese conceput în contextul tiraniei lui Tiberiu!... în urma unui soi de grevă personală declarată încă din anul 2000, de cînd, constatînd cum involuează lucrurile din învățămîntul de stat, am decis să nu
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
roșu e pe cale să se instaleze: "Cum ies din zări și năzuiesc spre noi / Corăbii noi, corăbii noi, corăbii noi"... Deși armonios, cu o interesantă cezură la mijloc (Corăbii noi, coră // bii noi, corăbii noi"), versul ultim are ceva "hămăit"... Adagiul latin Habent sua fata libelli ar trebui citit, în cazul de față, habent sua fata poetae: cărțile își au destinul lor, dar și poeții îl au pe al lor! La capătul acestei relecturi, de-a lungul căreia am privit înapoi
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
survine ca un sigiliu al poveștii de dragoste. Părăsind spațiul securizant al lumii asiatice cu ritualurile sale, Wong Kar-Wai a încercat să armonizeze registre diferite, lăsînd impresia unei permanente sedări liric-somnolent-melancolice a personajelor într-un cadru nocturn. Povestea vine ca adagiu al farmacopeei erotice, - și tandră este noaptea -, iar pe de altă parte, firul poveștii urzit din sedimente de tristețe contribuie la rîndul lui la atmosfera de balans oniric. Regizorul are tendința de a-și transforma filmul într-un poem-imagine numai
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
Liza îmi pregătea patul și îi admiram gesturile precise în vreme ce gesticulam febril: — Uite, fiți atenți, textul lui Heidegger începe așa: care e raportul între Kunst, Kunstwerk și Künstler? Iar răspunsul pe care-l dă el nu-i altceva decât un adagiu alchimic. Am rămas cu mâna în aer, așteptând, dar nu păreau să se pasioneze, așa că mi-am murmurat: — Originea Operei de artă și a Artistului e Arta. Hei degger a înțeles că e vorba de un proces inversat, în care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Un contabil cu minus 18 dioptrii Din numărul din august-septembrie al Bucovinei literare, revistă editată de Consiliul județean Suceava și de Societatea Scriitorilor bucovineni, Cronicarul a reținut articolul Magdei Ursache, intitulat "Cîmpul magnetic al puterii", al cărui moto cuprinde un adagiu al lui Pascal: "Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică." Articolul are drept temă figura jalnică sau, dimpotrivă, de o noblețe tragică pe care scriitori români au făcut-o sub regimul comunist. Reproducem două pasaje despre doi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
exilurile mele n-au făcut decît să mă întărească, să-mi dea ocazia de a-mi face legături atît la Iași, cît și la Timișoara. Ca să nu mai vorbim de munca la editură. Verba volant, scripta manent, după cum zice vechiul adagiu, să-i fi văzut cum veneau toți să-și scoată cărțile la mine. Aici am făcut cele mai spectaculoase recrutări, asta așa ca să-ți dai seama că fără să vrei, încercînd să mă izolezi în afara spațiului politic, mi-ai făcut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la 21 noiembrie (1948) s-a publicat «Hotărârea» Biroului Politic al CC al PMR privind începerea acțiunii de verificare a membrilor de partid, în urma căreia foarte mulți foști social-democrați, dar și comuniști au fost excluși din PMR și arestați. Vechiul adagiu, potrivit căruia «revoluția își devorează eroii», s-a dovedit a fi o realitate a societății românești. În timp ce «la vârf» se desfășura o acerbă luptă pentru putere, o parte din vechii oameni, în frunte cu Iuliu Maniu, se aflau în închisori
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
exilurile mele n-au făcut decît să mă întărească, să-mi dea ocazia de a-mi face legături atît la Iași, cît și la Timișoara. Ca să nu mai vorbim de munca la editură. Verba volant, scripta manent, după cum zice vechiul adagiu, să-i fi văzut cum veneau toți să-și scoată cărțile la mine. Aici am făcut cele mai spectaculoase recrutări, asta așa ca să-ți dai seama că fără să vrei, încercînd să mă izolezi în afara spațiului politic, mi-ai făcut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cînd, de fapt, acesteia din urmă îi preferăm pălăvrăgeala, vorbăria vacuă, taifasul, radotage-ul fără noimă, die Gerede". Deși însuși verbul atît de maleabil, apt a lua impredictibile înfățișări, posedă un fond demonic prin funcția sa disimulatoare, confirmată de un celebru adagiu: „Unul de-al nostru, Charles Maurice de Talleyrand, a spus că omului i-a fost dat cuvîntul «pour deguiser sa pensee»". Dar, atenție! Excesul de autosupraveghere, de ordonare, de refulare a oricărei particule de aleatoriu duce la o presiune lăuntrică
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
concrete. Teoreticianul lasă locul diaristului, iar ochiul liric debordează marginile conceptului. Asta nu înseamnă că detaliile se reduc la înșiruirea unor însemnări personale care se chircesc într-un nod individual lipsit de interes cultural. Întotdeauna întîmplarea e însoțită de un adagiu speculativ, întotdeauna faptul de viață, anecdota sau emoția e filtrată printr-o schemă conceptuală. Cu alte cuvinte, dacă viața fără teorie e zbatere oarbă și teoria fără viață e apoftegmă sterilă, atunci îmbinarea lor naște ipostaza filozofiei vii. Iar în
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
Ștefan Cazimir În fine, errare humanum est", exclamă prezidentul comisiei de examinare din schița Triumful talentului. Consecvent acestui adagiu, nu voi relua aici povestea jalnică a tezei cu subiect unic de la clasa a VIII-a, relatată pe larg, la timpul cuvenit, de toate ziarele și televiziunile. A fost, nu mai încape vorbă, încă o dovadă a perenității lui Caragiale
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]
-
prescripțiile prevăzute la art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020, cu consecințe grave asupra eficacității actului normativ și cu valențe negative asupra principiului de interpretare a normei juridice cu efect util, așa cum rezultă din adagiul latin actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat, ceea ce înseamnă că norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul în care să nu se aplice. Singura variantă în care se respectă scopul legii
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
la văzul templelor din Paestum desacralizează mitul unei Elade eterne și perfecte. În plan literar, un efect similar are lectura celui mai recent roman al lui Aris Fioretos, , o carte cu totul neobișnuită, copleșitoare, abil și inteligent structurată sub goetheanul adagiu, incomplet citat: „Fiecare să fie în felul său un grec” (fără secvența imperativă „Dar să fie!”). Romanul este mai mult decît povestea vieții lui Iannis Giorgiadis, un antierou, la antipodul predecesorilor săi din mitologie. Motivele pentru care portretul lui Iannis
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
un interviu cu Ion Zubașcu al lui Adrian Alui Gheorghe, pagini de corespondență între Gheorghe Grigurcu și Aurel Dumitrașcu, precum și articole critice sau eseuri semnate de Mircea A. Diaconu și Iordan Datcu. În editorialul său, Adrian Alui Gheorghe, comentînd un adagiu al lui Constantin Rădulescu- Motru, spune un lucru de bun-simț, care merită repetat ori de cîte ori se ivește prilejul: „Produsul culturii e educația. Cultura o vezi pe stradă, în magazine, în curte, în scara blocului. Cultura română se reflectă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5249_a_6574]
-
vastă a lui Gheorghe Șincai, nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să imprime scrisului acel caracter educativ al istoriei, postulat de istoricii antici, pe care-i citează: „Istoria iaste dascălul tuturor lucrurilor” - traducere liberă a cunoscutului adagiu:„Historia - magistra vitae”; ca filolog colaborează cu Gheorghe Șincai la Elementa linquae daco-romanae sive valachicae (1780), prima gramatică tipărită a limbii române, și editează un Dictionarium latino- valachicum. Așadar o ediție ce ne oferă o imagine cvasicompletă a operei vaste
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
pe care i-l poți cere unui scolastic e să fie mistic, întreaga sa energie mergînd în direcția analizei de limbă: distincții și aproximări, pe bază de concepte și etimologii. De aceea, analitic fiind, accentul cade pe scolii și pe adagii, adică pe comentarii făcute în marginea unor teme prestigioase. Potrivit acestei logici, o problemă este cu atît mai lămurită, cu cît e supusă unui ochi discriminator mai ascuțit. Iar cînd imboldul scolastic capătă exigența exactității, el culminează în etosul matematic
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
o convenție ne-ar putea sili să așezăm volumul în categoria memorialisticii, și asta fiindcă în paginile lui găsim un colaj de fragmente care provin dintr-o puzderie de genuri: bucăți de proză ce seamănă cu încercări de roman, apoi adagii de tip filosofic (capitolul „Chemare întru sfîrșit“ e o colecție de clișee ezotericoreligioase despre soarta sufletului după moarte), considerații mitologice alăturate unor oțioase precizări medicale (clasificarea tipurilor de inteligență de la p. 132 par scoase dintr-un manual), apoi note de
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
cuvinte, valoarea unui fragment vine din adevărul pe care îl împărtășește, numai că „adevărul e ceea ce mă însuflețește“ (p. 22), caz în care doar tomurile impregnate de o revelație spirituală au consistență propriu-zisă. Ficțiunea literară îl răstoarnă de plictiseală, între adagiile părinților Bisericii și un roman modern neexistînd comparație: primul e o apoteoză de duh, celălalt o lespede de mediocritate, criteriul de separare stînd în dispoziția pe care ți-o insuflă: entuziasm senin sau excitație trecătoare. Dar cine n-are aderență
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
obscur, să le exprime strigătele, lacrimile, liniștea, mîngîierile, sărutările, suspinele etc. și care par a voi să exprime obiectele în ceea ce au ele ca aparență de viață sau ca scop presupus“. Prin urmare a clama antropocentrismul artei e aidoma acelui adagiu potrivit căruia nu-l poți căuta pe Dumnezeu decît dacă L-ai și găsit...
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
Rodica Bin Mă sting de sete lîngă fîntînă - este vevsul de început al unei balade de François Villon. Adagiul mi-a revenit în memorie în toamna anului trecut, cînd, la Frankfurt pe Main, la standul Editurii Hanser, o aseptasem zadarnic pe Herta Müller, în speranța de a sta de vorbă despre ultimul ei roman. Spre a o proteja de
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
nu au sentimentul ușurării provocat de părăsirea lumii, nu au presimțirea că, oricît de chinuitor e traiul pămîntesc, el va lua odată sfrșit. În ochii lor, periplul existențelor se va încheia cînd judecătorii divini vor hotărî asta, și de aceea adagiul că fiecare e dator cu o moarte nu are sens în înțelegerea grecilor: ei sunt datori cu mai multe morți, ideal fiind ca întrupările să fie cît mai puține și cît mai scurte, spre a atinge cît mai repede starea
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]