582 matches
-
Lactanțiu. Ea era tradusă și îngrijită chiar de coordonatorul colecției, care însoțise textul de un studiu introductiv amplu și foarte consistent, bazat însă pe o bibliografie cam învechită (p. 5-69), de note și comentarii substanțiale (p. 240264), dar și de Addenda nefirești de ridicole (p. 271-285); traducerea suferea în puține locuri prin redarea greșită a unor termeni specifici limbajului administrativ-politic și religios, pe care-i vom aminti mai jos. Cea apărută recent în colecția Tradiția creștină a Editurii Polirom din Iași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
până astăzi singura lucrare de sinteză cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin C. Petolescu, au republicat-o păstrând intact textul și ilustrația, dar au intervenit în cadrul aparatului critic, actualizând sursele epigrafice, și au inserat addenda, în care sunt prezentate cercetările recente privitoare la istoria Daciei romane. De asemenea, au introdus o notă asupra ediției (p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai multe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index (p. 281-303) și o hartă a Daciei romane. În cadrul Introducerii, autorul prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple referințe bibliografice), atât din punct de vedere al organizării administrative, cât și al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Întregii fibre a universului. El este substituit de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și ciudatele aventuri ale lui Robinson Crusoe, romanul lui Daniel Defoe. În acest cadru, Robinson Crusoe este Înlocuit de Orjen, personaj al romanului de
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
conex pastișei, parodiei, (auto)ironiei. Complicate puneri în scenă ale comédiei literaturii pentru a le scutura de praful persistent al poncifelor și al ideilor primite. Acesta este și rostul pentru care Grigore Șoitu a decis să-și structureze volumul său, Addenda, invers: întîi (pseudo-) glosarul de termeni și parada tipurilor de interpretări - care manipulează sensul pînă la a-l face de nerecunoscut; și abia apoi "cele șapte poeme civilizatoare". Autorul prezintă într-un aide-memoire "adevărul", "intențiile", "modul în care a conceput
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
și despre volumul lui Grigore Șoitu pe care îl comentăm aici - inversînd rolurile: Angela Marinescu întreabă și Cornel Regman își definește opțiunile estetice. E reprodus și comentat un fragment dintr-un caiet de versuri din secolul XIX (evident, autentic) etc. Addenda amestecă, pe lîngă fragmente (pseudo-)critice, și definiții stranii pentru cuvinte neobișnuite: "birlic - bancnotă de 1 dolar american", "intitluit - ascuns în titlu", "revlon - puțin gudron", "tăticăreală - combinație reușită între tată și văicăreală" etc. Lumea din Șapte poeme civilizatoare se dezagregă
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
ei în căutarea singurătății drumul/ spre casă spre tine/ cu tine mergînd aerul de sub nări și puțină/ lumină din față rostuind pașii molcomi/ în același cerc însetat de liniște". Marin Ifrim - Poeme, Editura Tempus, București, 2003, 68 pag. Grigore Șoitu - Addenda, Colecția Poeții Urbei: Poeții Constanței, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 100 pag.
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
fiind amestecate cu cele din anii ’60, apărute în Aventuri lirice și Nevoia de cercuri, cele mai recente datând din anii ’70 și unul singur din 2002 (excelenta Romanță, la adio, publicată pentru prima oară chiar în România literară). În Addenda se află atât poeme din anii 1939-1941, cât și din anii ’60. Deși Daniel Cristea-Enache vorbește în prefață despre "puternica contextualizare" pe care o cere poezia lui Geo Dumitrescu (opinie totuși discutabilă măcar la nivel de nuanțe), această formulă de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
Ion Vinea și de apariția unei noi ediții postrevoluționare (după cea de acum 10 ani, de la Fundația Culturală Română) a romanului lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași, apariția Exercițiilor pentru mîna dreaptă (cuprinzînd și Don Quichotte și o addendă cu texte din periodice, printre care Cu prilejul unei cărți: Ernest Renan de N. Davidescu) e un gest de asumare a istoriei literare interbelice. Exerciții pentru mîna stîngă Castaneda și bătrînul mexican... Le dădea mîna s-o facă pe nebunii
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
răstimp, cartea a fost interzisă spre publicare în România - și Mircea Iorgulescu are bunăvoința de a menționa această interzicere precum și explicația ei. Tot el observă că, mai sus menționata Scrisoare, deși nu figurează în bibliografie, este pe larg citată în Addenda cărții, unde este menționată exact și data apariției. Mai adaugă, pe bună dreptate, că același titlu este omis și din bibliografia finală a variantei în limba franceză a cărții, apărută la Karl Winter Verlag din Heidelberg, în 1989, dar că
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
molozurile seismului din 4 martie 1977, care mi-au ucis o viață, toate cărțile și mai toate însemnările adunate de-a lungul anilor m-au convins că singurul adevăr este cel al Ecleziastului: Vanitas vanitatum... G. PIENESCU 18 mai 2006 ADDENDA DECLARAȚIA LUI TUDOR ARGHEZI Domnilor magistrați, Dacă procesul nostru de les-majestate s-ar fi înfățișat înaintea unei Curți cu jurați, acolo, în fața justiției populare, ne-am fi făcut datoria să luminăm pe judecătorii noștri, să ne apărăm pas cu pas
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
chiar Nicolae Manolescu, în „Orizont“. Instituția Paul-Eugen Banciu este subînțeleasă, greu de înțeles: deopotrivă pesimistă și eternă, crudă și tandră. „Eternul uman există“, spune marele romancier în „Grădina lui Epicur“. Carte pe care o va lansa la aniversare, ca o addenda sublimă la proiectul său de șapte romane ce reconstruiesc sensul uman(ității). S. P. Concurs l În afara U.S.R. Cea de-a XXIII-a ediție a Concursului național de proză „Alexandru Odobescu“ își va desemna laureații în 29-30 noiembrie, la Călărași
Agenda2003-47-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281733_a_283062]
-
vedea, ca, vrând să scriu, prin ^82, o replică la cele 7 priveliști levantine proprii, care datau din ^68, l-am recitit în prealabil, cu gîndul că antrenamentul acesta e o întremare. Și, pasămite, a și fost (cf., în Areal, Addenda corrige). Thank you! - Nu sînteți de părere că idiomul poetic marca Șerban Foartă are un precedent în limbajul argotic al lui François Villon? Recunoașteți o afinitate a poeziei dvs. cu cea a marelui brigand? - Intr-un poem de circumstanță al
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
M. Vulcănescu, G.E.Palade, Petru Rareș, pionierii aviației românești. Cu siguranta, Lucian Boia, de la Centrul de Istorie a Imaginarului, ar putea să realizeze un studiu incitant pornind de la această anchetă care, la o adică, și-ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-au părut, însă, nu opțiunile previzibile ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități mulate pe portretul psihic al celui solicitat la anchetă.Astfel, pe lîngă cei aleși
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
fiind apropiată Istoriei contimporane a României de Titu Maiorescu. Dl. Valeriu Râpeanu, editorul specializat al operei lui N. Iorga, are dreptate cînd, în prefață, îi acordă meritul ce i se cuvine, elogiind-o pe bună dreptate. Îi adaugă, într-o addenda, cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
C. Rogozanu În 1970 apărea cartea lui I. Negoițescu despre E. Lovinescu, una din monografiile importante dedicate marelui critic. După aproape treizeci de ani Editura Paralela 45 ne oferă o binevenită reeditare. Pe lângă textul propriu-zis apar două addende în care sunt incluse pagini despre Lovinescu din alte cărți ale lui I. Negoițescu (Ora oglinzilor, Istoria literaturii române etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Școlii de la Sibiu scris de nimeni altul decât însuși Lovinescu
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
violent de autor: "După o școlarizare universitară obnubilată de reforma învățămîntului din 1948, în anticamera culturii, cu punerea în paranteză a talentului și personalității, urmează de la sine în epocă poliloghia conformistă, în formă ilizibilă". După care urmează o trimitere la Addenda volumului, foarte (chiar prea) bogată, în care aflăm că personajul cu pricina e nimeni altcineva decît... Valerian Sava, într-un atac la propria persoană! Anii '50 inaugurează și infernul "îmbunătățirii" scenariului inițial de o mașinărie cu cenzori (plus, pe atunci
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
în manuscrisul lui Golescu, patru dintre istorioare ("Țăranul ministru", "Câinele credincios", "Trei tovarăși" și "Mulțimea doftorita") fiind destinate de Eminescu proiectatei sale "Cărți de lectură". În stil oarecum romantic reverențios, textele alese de Mihaela Constantinescu-Podocea însăși sunt grupate într-o addenda la selecția poetului. Istorioarele sunt savuroase în primul rând pentru că mizează pe apetitul cititorului de totdeauna pentru zicerile cu talc. Găsim aici "poante" de început de secol XIX, iar moralizările finale, de care Golescu însuși se temea că ar lovi
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
Paris? E aici efectiv (mă bucură că mă întîlnesc în opinie cu dl Alexandru Săndulescu), o bucată din "momente". De aceea, tocmai, dl Ion Vartic a inclus-o în ediția sa de proza Caragiale din 1998, în sumar, la capitolul Addenda. Scrisorile marelui dramaturg (cu deosebire cele din perioada berlineza) sînt compuse într-adevăr că adevărate opere de artă, rămînînd nemuritoare, că întreaga să opera. Studiul despre Duiliu Zamfirescu (mie personaj dezagreabil, ceea ce nu înseamnă că depreciez opera literară) e, negreșit
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
și ludic, între elegie și sarcasm, dar, mai ales, apetitul de reflecție, de scris și de joc al lui Genette (Gérard, Fréderic, Tristam) care contrazice atît de revigorant titlul de Epilog. Sperăm și dorim să ii urmeze vreun Appendix, vreo Addenda sau vreun Post-Scriptum, dar, cum bine spune autorul în ultima frază a cărții, cu o poantă ce deturnează un dicton cunoscut, „nu mai e timp să anticipăm imprevizibilul, fiindcă, după cum știm, viitorul nu aparține nimănui.” (204). 1 Entretien avec Antoine
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
la ora actuală în materia Cercului literar de la Sibiu, l-am numit pe poetul Dan Damaschin, ne înfățișează de data aceasta un volum în care predomină o serie de așa-zicînd marginalii ale moștenirii acestuia. Ne referim la secțiunile intitulate Restituiri, Addenda, Corespondențe, bizuite pe texte din arhiva încredințată lui Dan Damaschin de către I. Negoițescu, în septembrie 1980, pe dosarul consacrat Cercului de către profesorul Henri Jacquier, pe un manuscris oferit de Ștefăniță Regman, fiul criticului Cornel Regman, ca și pe scrisorile primite
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
deocamdată ca niciodată, rubricii din România literară, iar Jurnalul de la Dolhasca, primul în ordine cronologică, încheie culegerea. Menționez și un interviu realizat de Emilia Chiscop - despre care ediția nu ne furnizează nici un indiciu în privința datei și locului apariției -, oferit ca addenda la primul capitol. Această relativă indiferență față de criteriile editoriale ar trebui să sublinieze, cumva, caracterul secundar, „poetic”, al publicisticii lui Emil Brumaru, pe care, de altfel, Ioana Pârvulescu îl și explorează pe text, argumentându-l imbatabil. Totuși, fără a contesta
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
-se la Stratford - 1877. punem în cestiune interesele sau upon - Avon, fără să apeleze la vreo Și abia când seria de Opere a ale unuia sau ale altuia. Dovedind hartă topografică, a ajuns la casa lui consemnat vol. IX-XIII și addenda XV, însă, prin toată atitudinea noastră, Shakespeare. Sec, autorul notează iluminările textelor din publicații s-au că, în mijlocul acestei lupte ca un documentarist: „M-am luat după răspândit până departe. Pentru cei ascunse, noi nu urmărim decât pur mulțime și
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]