1,620 matches
-
nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru ,întărită pe margine cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația de altădată .Ele purtau mănuși de dantelă albe ,cu flori de culoarea cerului dimineata.Daca nu o cunoșteai
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
intră nestingherit prin fereastră larg deschisă. Apoi simțurile ei fură acaparate de un nou iz, si anume mirosul de plăcintă cu mere , proaspăt scos din cuptor, care urcase pe scări până în camera cea luminoasă a feței.-Știe cum să mă ademenească Radella,bombănii încă somnoroasa Karon. Și luându-și halatul alb din catifea cu puf de gașca la mâneci și păpuci de casă pufoși , coborî pe scări, luându-se după mirosul dulceag de plăcintă care inca persistă.-Karon dragă, ai idee
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru ,întărită pe margine cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația de altădată .Ele purtau mănuși de dantelă albe ,cu flori de culoarea cerului dimineata.Daca nu o cunoșteai
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
că n-au nicio datorie față de ea, i-au zis, casa aparținea statului, ce atâta tura-vura, abia aveau ce oferi oamenilor muncii, nicidecum nu se simțeau obligați față de odraslele exploatatorilor și trădătorilor de țară. Unii i-au făcut propuneri indecente, ademenind-o cu vagi promisiuni, alții o luau în derâdere și o trimiteau să-i dea Tito casă, dacă voia. Și tocmai când lucrurile se complicaseră într-atât, încât nu păreau să-și afle o soluție, a picat ca din senin
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați ai nisipului/ scuipă coji de scoici/ de safir,/ racul își sună cleștii,/ ademenindu-mă sub patrafir.” („Racul, câinele și caii” ) Deosebirea este că poeta vede lumea, spre deosebire de Arghezi, mai ales sub latura interpretării filozofice. Metaimaginarul scoate această poezie din seria prețioșilor: estetica oglinzii ne indică un dublu proces de răsfrângere a realului și
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
respectivul devenise, că nu mai era capabil să mai poată avea vreodată o relație cu altă femeie în afară de ea. Câțiva o pățiseră și vorba se dusese în sat, iar oamenii o temeau și îi întorceau spatele când căuta să-i ademenească cu farmecele sale. Acum Rădița era bătrână și singură, fiindcă nu se măritase niciodată și nu avea o familie a sa, deși fusese o femeie frumoasă la vremea sa, însă prea ,,rea de muscă” după cum se exprimau oamenii, când aduceau
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ATUNCI CÂND Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 496 din 10 mai 2012 Toate Articolele Autorului atunci când... Brațele, brațele tale, au în ele surâsul giocond cu care-ai ademenit trandafirii, Sub molcoma lor atingere aerul vibrează melopeea cântecului murmurat de izvor. De-acea mi le-am lipit de suflet și-am zburat la fântâna unde dorul pribeag mai adapă surâsul ciutelor. Când vei veni, voi fi undă cu glas
ATUNCI CÂND de LEONID IACOB în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Atunci_cand_leonid_iacob_1336665991.html [Corola-blog/BlogPost/358635_a_359964]
-
Creatorul (către Fiu): 65 Aici e locul Tău de veghe, al împlinirii Aici e locul predestinat al mântuirii De aici se va vesti în univers c-alungi oftatul Aici Ești pururea Prezentul și Așteptatul! Creatorul (către Terra): 66 -Locuitorii tăi, ademeniți spre taină și mister Vor căuta înfocați minunile din cer Cei înțelepți te vor vedea pe tine alintoasă Spre Alesul tău cum din privire nu te lasă. 67 Și asemeni nouă, în alinturi, tămăduitor Potir scânteietor, cu vin dulce, neamețitor
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Ta! Creatorul: 78 -Sărută-Mă cu "gura leului" o dată Și mușcă-Mă cum "mușcă" o mușcată Să M-amețească val parfumat de iasomie Și seara iară dor de tine-Mi vie! 79 Tu, cu iubirea Mi-ai stârnit Puterea Și mă ademenești mereu cu reînvierea Minunii tale tainice, sub cerul de azur Ești loc ales, de altar, ești gândul pur! Terra: 80 -Eu locul, Tu Altarul, Imensitate Tu Domnul, Tu Iubitul, al meu frate Pe veci Întâiul, Unul și Alesul Aici mi-
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
o vrajbă. Chiar dacă valurile lumii nu se lovesc de țărmuri ci de propriile limite ale firescului, mă voi trezi din propria admirație a luminii la umbra timpului care acoperă totul. Voalul albastru al cerului dojenește iarba și copacii care-mi ademenesc visul zbor neîntrerupt mai înalt decât înaltul trecând peste ziduri care se surpă. Referință Bibliografică: Chiar când nu privesc în sus / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CHIAR CÂND NU PRIVESC ÎN SUS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1462653105.html [Corola-blog/BlogPost/384916_a_386245]
-
vine. DOCHIA Adevărat, Zada... Un....totuși, stă greu cât un munte... Alături prăpastia deschisă...fără punte... ZADA De ce să fiu altfel? Dincolo fericirea e deplină, Sunt, însă, atâtea lucruri ce încântă viața cu lumină. DOCHIA Ba, chiar, nu așa!? Ne ademenesc unele care Nu ne așteptam fiecare? Viața e acolo, Zada, unde o simți cu propria ființă, Nu unde judecata dură condamnă la neființă! Dacă temniței i-ar fi dat mereu podoaba de acum Acolo doresc să trăiesc viața-mi cu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
suflet în organizarea evenimentelor unuia dintre cele mai apreciate cluburi din România, Control Club, vine de la capitală să impletească și să despletească sunete disco-house-groovish într-un set menit să-ți stimuleze curiozitatea și să-ți pună în mișcare creativitatea. Te ademenește negreșit prin cât mai multe forme, culori și stări muzicale. Intrare: 10 ron
Zabriskie by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/19024/zabriskie [Corola-blog/BlogPost/100650_a_101942]
-
noi Și mă întreb, de ce lumea-i atât de rea Acoperindu-și, în aparente fandosite, fata, Ce n-ar fi bine s-o arate nimănui. Noaptea-i acoperă și valul, Ce-l poartă pe străzi puștii, ălei înguste, Locuri întunecate, ademenesc oameni, ce-și fac păcate, Margini sărăcăcioase, de-orașe mari și mici, Le vezi mereu, ici, colo, în lumea asta mare. Nocturne gânduri, ce se opresc, dincolo ce pot vedea, Cu ochi-mi plini de lacrimi, Tu, le-ai primit
DINCOLO de COSTI POP în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1401743401.html [Corola-blog/BlogPost/360962_a_362291]
-
a găsit de mult propria identitate și cărțile sale se tipăresc la edituri valoroase, se lansează cu succes și se epuizează foarte repede. Pentru că, încă de la primele sale cărți, Femeia, eterna iubire...Ispita, autorul și-a educat lectorii, i-a ademenit în lumea lui atât de verosimilă din punct de vedere estetic, dar și după chipul și asemănarea celei reale încât cititorii săi fideli simt mereu nevoia s-o viziteze și, de ce nu, să încerce s-o deslușească mai bine pe
ROMANUL CARE ACUZĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanul_care_acuza.html [Corola-blog/BlogPost/341791_a_343120]
-
nopți întunecate. Și vor dura chiar multe zile Să văd iubiri împerecheate. Am sentimentul neputinței De câte ori te văd pe tine. Și apuc calea pocăinței Ca mie să îmi fie bine. Te văd în vise tot mereu Cum mă atragi, m-ademenești. Golind pe însuși Dumnezeu De sentimentele firești. Aș vrea ca să mă lecuiesc Mergând pe calea pocăinței. Dar și mai mult eu îmi doresc Să merg doar pe drumul credinței. Încerci cumva să-mi ispitești Credința-n lucrurile sfinte. Sau să
CALEA POCĂINȚEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1473583524.html [Corola-blog/BlogPost/378320_a_379649]
-
eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire, emoția care se aprinde , toate valsează în simfonia celei mai curate iubiri: „Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind/ Cum îmi țineam umbrela bucuriei/ Deschisă peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam în lumea nebuniei.// Dansam în ploaie. Te strigam râzând/ Pe numele de cântec ce zvâcnește/ În partituri de dor... S-alergi vibrând/ Spre șansa noastra de-a ne fi poveste...” (Dansam în ploaie...) Aura Popa închină unul din poemele sale
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Belean Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului stai, stai lângă mine, să vezi ce rece este rugina nopții aș putea chiar s-o îmbrac dar mi-e frică de tăcere drumul ei mă va ademeni în somn într-un jar nou născut luminii îi aștern la picioare un preș alb îi pun nume de fruct peste care așez suspinul dar ascultă nu mai pot călca pe cer singurătatea s-a încolăcit că o iederă îmi
STAI, STAI LÂNGĂ MINE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_stai_stai_langa_mine.html [Corola-blog/BlogPost/356045_a_357374]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În lăcaș străin ochii tăi vânători iscusiți se dăruiesc depărtării și zvon de cuvinte zămislesc ziduri noi gândului ademenit la aceeași veche
ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ademenit_de_vechea_lumina_valentina_becart_1366232885.html [Corola-blog/BlogPost/345845_a_347174]
-
-n taina ce-o întrevăd coborând ca un înger în firava horbotă a serii doar ochii tăi... ... două răni dezmierdate de frenezia altor buze ce-ți vor strivi strigătul - rămas între ziduri ostatic, ostatic... 12 - 13 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Ademenit de vechea lumina ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ADEMENIT DE VECHEA LUMINA ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ademenit_de_vechea_lumina_valentina_becart_1366232885.html [Corola-blog/BlogPost/345845_a_347174]
-
POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Cineva și-a uitat aripile pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444386933.html [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
oale din lut, mi-am dat seama cât te asemenei cu unul dintre vasele etalate pe rampa din ciment. Un vas îngust și înalt în care așezi o floare tăiată aproape de rădăcină. Crescută în pământul negru în care te-am ademenit. Tu ai rămas cu convingerea că am fost prinsă în roata olarului. Modelându-te. Răzbunarea mea târzie. Pulpele îmi sunt calde. Tu, cum mai ești?” (Violeta Savu, „Spectru”) Ea e o frumoasă, așa de melancolică, așa de fragedă ca o
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495700808.html [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TUBĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului TUBĂ Cu vocea sa profundă, de alamă, Care ajunge-n suflete și-n minte, Vorbește tuba fără de cuvinte, Ne-ademenește glasu-i și ne cheamă, Iar melodia-i, calmă, dar fierbinte Și-ajunge-n inimă, de bună seamă, Însă nu știm de ce privim cu teamă, Mai mult spre înapoi, decât 'nainte. Când hrana noastră-n blide ni se strică Și n-avem pâine
TUBĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1472402362.html [Corola-blog/BlogPost/375389_a_376718]
-
o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta. Mă simt prinsă în mrejele țării care, cu o ultimă sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivată cu sapa și
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_tara_controverselor_.html [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
-n albe visuri ce se nasc Și luând ca martor vântul gândurile ce-s ghidușe Îți așează la fereastra-mi umbra ta cea jucăușe. * Crini albi ascunși în sân de sub pături îți zâmbesc Buzele ce-au luat dulceața murelor te-ademenesc. Numai tu de-ai îndrăzni să pășești peste pervaz Să prinzi viață în odaie sărutându-mi un obraz. * Pleoapele ce tremurânde te-au ascuns într-o visare Gâtul alb ce de dorință tot suspină în așteptare Părul răsfirat ce-așteptă
VIS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1424811113.html [Corola-blog/BlogPost/382582_a_383911]