100 matches
-
accesori ai lanțului respirator și care prin diferite procese precum stimularea de flavona-dehidrogenaza și de citocromoxidază duce la o directă activare a lanțului respirator și pe drumul stimulării de porfirina prin generarea de oxigen, urmată de oxidarea NADH-ului (Nicotinamida adenina dinucleotidă);astfel, prin activarea lanțului respirator, asociat reacțiilor menționate anterior anterior s-ar induce în final o sinteză a ATP-ului mai crescută decât în mod normal. Astfel, prin sinteză ATP stimulată de radiația laser și condusă de enzimă numită
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
mult . Cum ar trebui să acționeze Evoltra ? Substanța activă din Evoltra , clofarabina , este un citotoxic ( un medicament care distruge celulele care se divid , precum celulele canceroase ) . Această substanță aparține grupei de medicamente anticanceroase numite „ antimetaboliți ” . Clofarabina este un analog de adenină , care face parte din ADN , materialul genetic fundamental al celulelor . În organism , clofarabina înlocuiește adenina și interferează cu enzimele implicate în crearea materialului genetic . Aceasta oprește procesul celular de creare de ADN nou și încetinește dezvoltarea celulelor tumorale . Ce documentație
Ro_325 () [Corola-website/Science/291084_a_292413]
-
un medicament care distruge celulele care se divid , precum celulele canceroase ) . Această substanță aparține grupei de medicamente anticanceroase numite „ antimetaboliți ” . Clofarabina este un analog de adenină , care face parte din ADN , materialul genetic fundamental al celulelor . În organism , clofarabina înlocuiește adenina și interferează cu enzimele implicate în crearea materialului genetic . Aceasta oprește procesul celular de creare de ADN nou și încetinește dezvoltarea celulelor tumorale . Ce documentație a prezentat societatea în sprijinul cererii sale adresate CHMP ? Societatea a prezentat rezultatele unui studiu
Ro_325 () [Corola-website/Science/291084_a_292413]
-
organică (o N-glicozidă) compusă (prin policondensare) din: Pentozele care intră în structura ADN-ului sunt D-2-dezoxiriboza (pentru acidul nucleic tip ADN) sau D-riboza (pentru acidul nucleic tip ARN). Două dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice (adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile purinice ale celuilalt monomer „treapta” scării
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
hexafosfatului de calciu sau de magneziu). ... b) Vitamina H(1): acid para-aminobenzoic (poziția nr. 29.22), favorizând creșterea și neutralizând anumite efecte nocive ale sulfamidelor. ... c) Colina sau bilineurina (poziția nr. 29.23), regularizând metabolismul lipidelor. ... d) Vitamina B(4): adenina sau 6-aminopurina (poziția nr. 29.33), utilizată contra accidentelor hematologice post-medicamentoase sau în terapeutică antitumorala. ... e) Vitamina C(2) sau P: citrina, hesperidina, rutozida (rutină), esculina sau acidul esculinic (poziția nr. 29.38), utilizate contra hemoragiilor sau pentru dezvoltarea rezistenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
guanozinmonofosfatul), GDP (guanozindifosfatul) și GTP (guanozintrifosfatul) au o structură asemănătoare cu AMP, ADP și ATP (adenozina mono, di și trifosfat). Ele mediază procese conservatoare de energie, legăturile lor chimice macroergice fiind similare. Singura deosebire dintre ele constă în nucleozidul component: adenina și respectiv guanina. Activarea proteinelor G și, prin intermediul lor, a unor molecule specifice se realizează prin intermediul unor molecule „transmițător” al fosfatului (modelul „ping-pong”), GDP primind sau eliberând molecule de fosfat. Deși inițial s-a considerat că proteinele G acționează numai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
de vedere, tumorile pot fi clasificate în MIN+ și MIN-. Cele MIN+ prezintă alele suplimentare pentru o bună parte dintre toți markerii testați, indiferent de localizarea lor cromozomală. La bacteria Escherichia coli a fost descris sistemul Dam de metilare a Adeninei din secvența GATC, la un anumit timp după replicare. Sistemul Dam identifică catena matriță și corectează selectiv catena nou sintetizată, numai dacă Adenina nu a fost încă metilată. Sistemul enzimatic Dam recunoaște, excizează împerecherile eronate și le înlocuiește cu perechi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
indiferent de localizarea lor cromozomală. La bacteria Escherichia coli a fost descris sistemul Dam de metilare a Adeninei din secvența GATC, la un anumit timp după replicare. Sistemul Dam identifică catena matriță și corectează selectiv catena nou sintetizată, numai dacă Adenina nu a fost încă metilată. Sistemul enzimatic Dam recunoaște, excizează împerecherile eronate și le înlocuiește cu perechi normale Watson-Crick de baze azotate. Mutațiile genelor care codifică sistemul Mut HLS de corectare a erorilor de împerechere, determină o creștere de 100-1000
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
regulilor Watson-Crick (A=T; T=A G≡C; C≡G), precum și erorile de includere (adițiile de nucleotide care generează o buclă extrahelicală) ce au loc in cursul sintezei replicative a ADN, intră sub incidența activității MRS. Starea de metilare a Adeninei de la nivelul leziunii (erorii) se constituie în semnal care poate amorsa acțiunea cascadei MRS. Prima componentă a cascadei este o proteină de legare la ADN monocatenar, desemnată ssb (de la Single-Strand Binding) și apoi o suită de enzime de reparare, incluzând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
într-o situație reală atunci când a intervenit o modificare profundă. Spirala dublă a moleculei ADN este alcătuită din două „coloane vertebrale” din fosfat și zahăr legate între ele ca o scară spiralată, cu treptele făcute din perechi de baze azotate (adenină, timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ADN este alcătuită din două „coloane vertebrale” din fosfat și zahăr legate între ele ca o scară spiralată, cu treptele făcute din perechi de baze azotate (adenină, timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
baze azotate (adenină, timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să fie faptul că avusese de-a face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson s-a străduit
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
adenină, timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să fie faptul că avusese de-a face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson s-a străduit multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în vegetație se produce pe măsură ce fitohormonii stimulatori ai acestui proces (giberelinele), în cantitate sporită, exercită o acțiune tot mai importantă, în comparație cu hormonii inhibitori (acidul abscisic), al căror conținut cunoaște o scădere continuă (Burton, W.G., 1982) Citokininele sunt derivați ai adeninei, care influențează biosinteza proteinelor și interacționează cu ceilalți fitohormoni în stimularea și reglarea creșterii celulare. Starea de prospețime a unor legume perisabile la temperatură normală, poate fi prelungită prin tratamente cu citokinine, care au un efect dublu, atât de stimulare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celulelor și transmiterea caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor. El este format din molecule de acizi nucleici (ADN), încatenate în unități elementare, nucleotide. Nucleotidele sunt formate dintr-o pentoză, restul fosfat, și un element variabil, baza azotată, ce poate fi adenina, guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație genetică, și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până la miliarde de nucleotide
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de fragmente suprapuse constituie harta fizică. Plecând de la această hartă se poate descoperi întreaga secvență a unui genom. Pentru a cunoaște condițiile ce duc la închiderea unui fragment de ADN, se vor citi succesiunile de baze azotate purinice și pirimidinice (adenina, timina, citozina și guanina) ale înlănțuirii. Această citire se numește secvențiere. Un fragment de ADN secvențiat este format din înlănțuiri de cel mult o sută de nucleotide într-o ordine bine definită. Secvențiind o astfel de moleculă duce la determinarea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
riguros al sexelor, a fost posibilă multiplicarea cantității de ADN din nucleu. O altă explicație pentru variațiile mari ale cantității de ADN de la o specie la alta are în vedere raportul dintre cele două tipuri de legaturi: citozina și guanina, adenina și timina. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esențiala între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice și pirimidinice. În timp ce, în macromolecula de ADN
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
uric nu este elucidat. Prin studii izotopice au fost identificați precursori ai ciclului puric: acidul formic, glicina, gintamina, acizii glutamic și aspartic. La gutoși, se constată că glicina este direct degradată în acid uric, fără a trece prin stadiile de adenină sau de acid nucleic, ceea ce amintește fenomenul observat la păsări și reptile . Tot studii izotopice au demonstrat că uricopoieza se poate efectua plecând de la resturile carbonate care provin din glucide și grăsimi și plecând de la azotul proteic. MEDICAMENTE URICO-FRENATOARE Elementele
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
pentru identitatea fiecărui organism. ARN (acid ribonucleic) - compus organic complex (acid nucleic) prezent În celulele vii, implicat În sinteza proteinelor. Molecula de ARN este formată dintr-un lanț lung de nucleotide, În care glucidul este riboza iar bazele azotate sunt: adenina, citozina, guanina și uracilul; ARN mesager (ARN-m) - copiază informația genetică din ADN și o transportă la situsurile specializate din interiorul celulei (numite ribozomi) unde informația este tradusă În compoziția proteinei (transcripție, translație); ARN-ribozomal (ARN-r) - prezent În ribozomi, este monocatenar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
istoria biomedicinei ca descifrare a unei legi universale. Din combinarea a trei structuri - o pentoză, o bază nucleică și un fosfat - a luat naștere o treaptă a moleculei de ADN. Pentoza este un carbohidrat, baza nucleică este fie o purină (adenină, guanină), fie o pirimidină (citozină, timină, uracil) și fosfatul este o sare a acidului fosforic. Bazele nucleice au predilecții spre combinare (adenina se poate asocia numai cu timina, iar guanina numai cu citozina). Baze nucleice Trei trepte ale ADN-ului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
luat naștere o treaptă a moleculei de ADN. Pentoza este un carbohidrat, baza nucleică este fie o purină (adenină, guanină), fie o pirimidină (citozină, timină, uracil) și fosfatul este o sare a acidului fosforic. Bazele nucleice au predilecții spre combinare (adenina se poate asocia numai cu timina, iar guanina numai cu citozina). Baze nucleice Trei trepte ale ADN-ului formează un codon, iar fiecare codon reprezintă matrița unui aminoacid. ADN-ul are 2,9 miliarde trepte, cu o lungime de 1
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
30% Eliminare renală ~ 70%ACID URIC (forma keto) XANTINA ACID URIC (forma enol) xantinoxidaza INOZINA GUANINA xantinoxidaza PROTEINE (din dietă, catabolism tisular, sinteza de novo din precursori nonpurinici) GMP (guanin monofosfat) hipoxantin guanine fosforibos-l transferaza (HGPRT) guanină AMP (adenozin monofosfat) adenine fosforibos-l transferaza (APRT) adenozină D. Hiperfosfaturia Mai bine de jumătate din cantitatea de fosfat din dietă (800-1500mg/zi) este absorbit la nivelul duodenului și jejunului. În funcție de necesități, rinichiul resoarbe 80-95% din fosfatul filtrat glomerular iar restul se elimină prin urină
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
valori de graniță care impun efectuarea testului de Încărcare la purine. Acest test se desfășoară după următoarea schemă: Ziua I - ora 8 - măsurarea uricemiei - ora 20Încărcarea cu purine - adică se Înghit 1960 mg purine bază (7capsule ce conțin fiecare 140mg adenină + 140mg guanină) echivalentul a 2g purine bază. Ziua II - ora 8 - măsurarea uricemiei și interpretarea rezultatelor: - ac uric < 380µmol/ lABSENȚA HIPERURICEMIEI - ac uric >380µmol/lsuspiciune de HIPERURICEMIE LATENTĂ Ziua III - ora 8 - măsurarea uricemiei și interpretarea rezultatelor: - ac uric < 380µmol
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
oxalat de calciu. Se poate anticipa o scădere a excreției de citrat, În timpul nopții și spre dimineață, ca rezultat al ritmului circadian. Asocierea unui pH urinar scăzut sporește riscul apariției litiazei. Dacă aceste măsuri se dovedesc insuficiente vom folosi fie: ADENINA OXIPURINOL XANTINOXIDAZA ALLOPURINOL HIPOXANTINA ACID URICXANTINA GUANINA a) Citrat alcalin 9-12g pe zi (BLEMAREN, URAL-T U, KALINOR, POL-CITRAK, FONCITRIL 4000) - vezi mai sus; sau b) Bicarbonat de sodiu 5-10 g pe zi (vezi mai sus). Dacă oxaluria este >0
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
organismelor vii pentru efectuarea de lucru biochimic este procurată din mediul înconjurător. Înainte de a fi utilizată, această energie este depozitată în molecule transportoare de energie liberă. Este vorba de moleculele de adenozintrifosfat (ATP), formate din trei unități: o bază purinică adenina, o pentoză riboza și trei grupări fosfat (ADP-ul are două grupări fosfat, iar AMP-ul are o singură grupare fosfat). ATP-ul este un donor de grupări fosfat și de energie, în reacțiile de fosforilare, catalizate de enzime specifice
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]