93,376 matches
-
O scrisoare pierdută, cu participarea, în calitate de figuranți, a mai multor parlamentari-deputați... Sper să fie doar un început, fiindcă prinde la telespectatori, că tot nu prea au televiziunile programe (mai) reușite de divertisment... Din nefericire, Cristian Tudor Popescu, nu a știut adevărurile spuse televizat de domnul Ion Iliescu, așa că a declarat cu nonșalanță la emisiunea ,Cap și Pajură" de la ,Realitatea Tv" din seara de 22.09: - ,Parlamentul îmi pare un sediu al dracilor..." Doamne, apără-ne, Sfinte Sisoie! Cine s-ar fi
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
totuși, în panică... Fila a șasea. Ce oameni nesocotiți sunt bucureștenii! Păi, e frumos și necesar să le atragă atenția însăși doamna prefect Mantale să nu mai facă pipi la primele ore ale dimineții, că se inundă Capitala? E, într-adevăr, o concluzie logic-științifică perfectă, mai ales fiind spusă și în fața camerelor de filmat. Așa le trebuie! Fiindcă de multă vreme în țara asta fiecare face pipi când vrea, fără să țină seama de buletinul meteorologic; bine că nu a văzut
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
de ce colegii noștri vor să violeze Constituția..." Cam nimeni, dar, poate, Pithia sau nepoată-sa Mafalda...1 Fila a opta. Antena 1 iar ne-a indus în eroare sau nu s-a înțeles clar: mulți telespectatori au sperat că, într-adevăr, a venit și pentru Dan Negru ,Ziua judecății". Au sperat degeaba - e doar o nouă emisiune cu acest titlu, dar cu aceleași urlete care ne duc cu gândul că, poate, acest simpatic prezentator (și rotunjit binișor la fălci după această
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
interesul față de ceea ce se întîmplă în domeniul cultural și deci trebuie încurajate să apară. În plus, revistele literare sînt exponentele opiniilor unor grupări, mișcări, curente literare, artistice și este bine ca toată această diversitate să aibă unde să se exprime. Adevărul este că revistele literare au avut, în lumea de limbă spaniolă, un rol esențial în istoria culturii. E de ajuns să ne gîndim ce ar fi fost Spania modernă fără o revistă ca Revista de Ocidente pe care a condus
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
El se ghidează după principiul oricărei interpretări care spune că ,oricine creează ș...ț spune mai puțin decât vrea să spună și mai mult decât crede că spune. ș...ț șDe aceea, adaugă el,ț nu mai interesează dacă, într-adevăr, Caragiale a gândit întocmai tot ce vom spune despre el. Principalul este că acest lucru e spus, fie că a fost gândit sau nu" (Crase banalități..., p. 4). Dragomir subliniază aici, prudent, spațiul de joc pe care îl deschide o
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
o prioritate lui Platon dintr-un anumit tip de modestie, în sensul că n-a vrut să se scoată pe sine în prim-plan. Interpretarea lui Dragomir mi se pare așadar deghizat platoniciană, fiind în fond una pur ,dragomiriană". Într-adevăr, prin această lectură nu e ilustrat un concept filozofic propriu, dat în prealabil, ca în cazul lui Noica și al primului Heidegger. Însă, mai aproape de-al doilea Heidegger, Dragomir spune că o astfel de lectură ne permite să înțelegem
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
curajul. Acest lucru înseamnă că, de regulă, noi ne fofilăm în fața spuselor lui Caragiale, că ne ferim să auzim înțelesul vorbelor sale, că reprimăm ceea ce e acolo afirmat ca atare. Acest curaj de care vorbește Dragomir este curajul confruntării, al adevărului, al fățișului. Oricum, cu Scrisoarea pierdută, Dragomir ne surprinde prin alegerea lui, încă și mai mult decât ne poate surprinde Noica (cu basmele) sau Heidegger (cu fabula), măcar pentru că aceștia din urmă aveau de partea lor arhaicul sedimentat care, în
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
sau Heidegger (cu fabula), măcar pentru că aceștia din urmă aveau de partea lor arhaicul sedimentat care, în principiu, mustește de sensuri. Dragomir alege un text care aparent nu doar că e non-filozofic, ci e chiar anti-filozofic: o comedie. Căci, într-adevăr, ce îi este mai străin filosofiei decât râsul? (Să precizăm aici excepția lui Nietzsche!) Dragomir are însă acest curaj de a aborda cu armele filosofiei o piesă care, principial, este refractară la o astfel de interogație. Dragomir însă crede că
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
scepticism este aceeași. Exegetul se recunoaște ,ca un modern tulburat" (p. 446), dar nu acceptă ca această situație să fie echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum aici întreaga argumentație a eseistului, care nu acceptă nici unul din aceste adevăruri (improbabile, din punctul său de vedere) ale postmodernității. Sunt relevate elementele de continuitate, care îndreptățesc afirmația că postmodernitatea ,este
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum aici întreaga argumentație a eseistului, care nu acceptă nici unul din aceste adevăruri (improbabile, din punctul său de vedere) ale postmodernității. Sunt relevate elementele de continuitate, care îndreptățesc afirmația că postmodernitatea ,este un soi de efect post-traumatic al modernității" (p. 450), deci nu mai mult decât atât: ,postmodernitatea nu e decât o continuare
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
lui Haralampy sfâșie liniștea blocului: -Nu mai vreaaaaauuuu!... Vreau la mamaaaa! Doleanța nu e lipsită de logică, însă cam greu de pus în aplicare - maică-sa aflându-se de multă vreme în lumea celor drepți... Din nefericire, prietenul are, într-adevăr, o problemă, așa că schimb pe un alt canal de televiziune unde tocmai se retransmite un reportaj, drept că un pic retro, dar simpatic, despre începerea anului școlar... Ei, așa da! Ne relaxăm văzând burice goale, fustițe croite cu respectarea prevederilor
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Daniel Cristea-Enache Bădiliță, encore une fois ntr-un număr trecut din mensualul Idei în dialog, Dan C. Mihăilescu, observator atent al spațiului nostru cultural, întâmpina cu patos schimbarea de orientare de la săptămânalul Adevărul literar și artistic, produsă prin plecarea lui Cristian Tudor Popescu, C. Stănescu, Cristina Modreanu & co. Revista cu pricina îi satisfăcea acum ,scriitorincului" exigențele spirituale și îl făcea să viseze, cu ochii larg deschiși, la o reconectare cu bunele tradiții interbelice
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Eroul pozitiv fiind Paul Goma, eroul negativ e Nicolae Manolescu. Între ei - crede Bădiliță - ,nu încape absolut nici o comparație: nici de calibru scriitoricesc, nici de renume internațional, nici de calibru moral. Goma a trăit toată viața hăituit de stafia unui Adevăr românesc în care și-a întrupat opera și exilul. (...) Manolescu face parte din tagma cuminciorilor ajunși mereu în față, a vedetelor semidocte, fricoase, Ťdiplomateť, de care sunt pline tarabele culturii române. Goma e un scriitor cunoscut și recunoscut în Franța
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
lumina dreptului natural, cît și în aceea a drepturilor omului". Nu trebuie uitată etapa de tinerețe a lui Vintilă Horia, petrecută în atmosfera revistei Gândirea și în preajma lui Nichifor Crainic, socotit un ,maestru" al său, de unde își trage resursele ,un adevăr de tip tradițional" la care aderă cu ardoare și anume acela că ,un stat românesc liber nu e posibil dincolo de o structură spirituală creștină".
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
părinții), și nu ignoră sărăcia pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru și armata sa un traseu de 32.000 de kilometri, nu de a reproduce ,adevărul istoric" , oricum, o ficțiune, fapt de care creatorii documentarului sunt perfect conștienți. Ca să îl citez pe Michael Wood: ,e greu să fixezi personaje în istorie pentru că ele sunt, ca și noi, mereu pe fugă tocmai pentru că le reinventăm tot timpul
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
inversată a situației: televiziunile gem de personaje despre care ți se spune că sunt corupte, dar nimeni nu poate demonstra cu precizie de ce se fac vinovate. Într-un veritabil delir, ne plasăm în eterna ecuație: , Realitatea e că se fură, adevărul e că se bea!" M-am săturat să văd figurile ironice ale lui Iacubov, Sechelariu și ale celorlalți baroni mai mult sau mai puțin nevinovați intrând surâzând pe ușa Parchetului și ieșind de acolo râzând în hohote. Ce se întâmplă
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
perioadă a regimului Ceaușescu - e potrivită atît formei clădirilor - asemănătoare unor cupole de circ - cît și conținutului lor (mai exact: lipsei de conținut) din acele vremuri. Formula denominativă a rămas în circulație: ,ŤCircul Foameiť Lujerului se transformă în Plaza Romania" (Adevărul, 454, 2003), producînd chiar, pentru unii vorbitori, pierderea distincției dintre colocvial și oficial; un anunț publicitar recent o include ca pe un reper indispensabil, chiar în varianta engleză a textului: ,Directions: Right across from the PLAZA ROMANIA (former ,Circul foamei
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
altul dintre termeni: ,}eapa și cartoful" (...), cunoscută oficial ca Monumentul Revoluției Române" (RL = România liberă, 6.09.2005), ,țeapa și cartoful lui Iliescu" (FG 2005), ,ridicarea Ť}epei cu cartofť din Piața Revoluției" (Gândul 108, 2005), ,un cartof în țeapă" (Adevărul 6.06.2005); ,Cartoful tras în țeapă" (Gândul 108, 2005). (Indicarea surselor pentru exemplele de mai sus e orientativă, pentru că formulele sînt deja preluate de la o publicație la alta, trec din articole în forumurile cititorilor și invers). E greu de
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
țeapă pe vremea lui Vlad }epeș. Turcul însă a plecat puțin la plimbare, că e liber la trecut granița", FG) - și mai mult sensului argotic al cuvîntului ("înșelătorie, păcăleală"): ,Cartoful din Piața Revoluției - o țeapă de 56 miliarde de lei" (Adevărul 6.06.2005). Explicațiile de natură antifrastică - transformînd un elogiu în deriziune - sînt o garanție a fixării formulei: ,monumentul este cît se poate de reprezentativ: ați luat țeapă în '89 pentru un cartof la care nu veți ajunge niciodată" (FG
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
chiftea în vârf"; ,oferă o măslină într-un băț" (FG 2005); ,măslina-n scobitoare", ,scobitoarea cu măslină", ,nuca-n țeapă", ,nuca în băț", ,gogoașa în țeapă" ,gogoașa pe frigăruie" (oldforum.acvariu.ro); ,fleica-n frigăruie","un sâmbure înfipt în piramidă" (Adevărul 6.06.2005), ,creieru' tras în țeapă", ,un creier pe băț" etc. Evident, unele metafore ajung și în zona indecentului, prin aluzii obscene sau cuvinte explicite. În genere, comparațiile sînt extrem de inventive și de variate: ,de departe arată ori ca
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
de război. Ceea ce înseamnă, în termeni neacademici, pentru viitorul nostru, "Dumnezeu cu milă!" Problema ucraineană. În unul din discursurile sale, Vladimir Puțin a spus că rușii și ucrainenii sunt, de fapt, acelasi popor. Desigur, toată lumea știe că nu acesta-i adevărul, dar afirmația, spusă de un lider de talia președintelui Rusiei, are semnificația să extrem de îngrijorătoare. Rusia s-a așteptat că Ucraina să fie, în continuare, în eșalonul întâi strategic al marelui Est, adică al Federației Ruse, în apărarea împotriva expansiunii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vestului, a dus, în cele din urmă, la redeschiderea faliei strategice de care vorbeam mai sus și la crearea unui mare pericol de război. Lumea s-a reîmpărțit din nou în două tabere - unii cu Estul, alții cu Vestul - iar adevărul a rămas, ca de fiecare dată, undeva, la mijloc. Prețul este însă imens: un război fratricid în Ucraina, repoziționarea, față în față, a forțelor NATO și a forțelor Rusiei și, mai ales, reînarmarea și situarea din nou pe poziții de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dumei de Stat din Federația Rusă. "Democrația corturilor" la Chișinău Toamnă politică s-a dovedit a fi una fierbinte în Moldova. PMAN s-a transformat în piață protestelor împotriva guvernării megacorupte de la Chișinău. Din primavara-toamna 2015, Platfrma Civică "Dreptate și Adevăr" (DA) a organizat șase mitinguri de amploare, la care au fost revendicate demisia Președintelui RM, Președintelui Parlamentului, șefului CNA și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. Circa 100.000 de mii de susținători au participat la mitingul de protest din 6 septembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numit simbolic Orașul Victoriei sunt instalate în fața Parlamentului Republicii Moldova. Capitala Moldovei este împânzita de corturi. Acestea rămân deocamdată un simbol al luptei cetățenilor împotriva corupției la nivel foarte înalt, care identifică, actualmente, autoritățile de la Chișinău. Liderii Platformei Civice "Demnitate și Adevăr" cer judecătorilor de la Curtea Constituțională să recunoască uzurparea puterii în stat de către actuala guvernare. La 15 octombrie, este convocată ședința plenară a legislativului. Procurorul general, Corneliu Gurin, vine la ședința Parlamentului cu solicitarea de a ridica imunitatea liderului PLDM, Vlad
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]