51 matches
-
stă în garnizoană în Dacia Transilvană, pe malul Prutului, adică în Iași, unde era întemeiată, sau și de Romani sporită poliție, ce mai în urmă se intitulă Municipium Iașiorum, precum din vechile documente și mai ales din harta Peutengeriană se adeverează. După datina Romanilor, legioanele erau în timp de pace întrebuințate de a lucra sau a povățui lucrările cetăților, a drumurilor publice și acele ale băilor minerale. În cursul petrecerei romanilor în aceste locuri, o ceată a legioanei Iașene s-au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
făcut o treabă serioasă , iar cel mai mare a scos de sub pat o stea din hârtie colorată. S-au așezat ei în ordine descrescătoare apoi au început să ne colinde: Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua luminează Și adeverează. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curată Preanevinovată Fecioara Maria Naște pe Mesia, EUGENIA ȘI COSTACHE BURAGA DASCALII MEI Foarte multă lume vorbește de Eugenia și Costache Buraga ca întemeietori ai muzeului care le poartă numele sau autori ai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Minesteriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura? căci un altu Ospițiu unde se sî poate trimite câtu însă pentru propunerea Epitropiei că i s-au trimisu o femeie lipsită de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimasă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciului destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21466 și s-ar fi lăsatu pe uliți acuma cu răceala de față, în o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aspectul uzului avut în vedere, dacă acesta este unul comunitar (sau majoritar) sau unul individual (sau minoritar) și aici este diferența dintre neogramatici (împreună cu Saussure), după care inovația este un fenomen al uzului comunitar, și neohegelieni (împreună cu Coșeriu), potrivit cărora adevăra-ta inovație nu poate fi decît un fenomen al uzului individual. Schimbarea se produce în mod diferit în fiecare caz în care are loc și în fiecare compartiment al limbii (fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular), dar are și trăsături generale. Prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după toată orânduiala și după pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu-se și departamentar<i>i, și așa să va ținea în seamă acele sineturi de adevărat“. Departamentul de Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deră că nunta este săvârșită jumătate, urmând cacealaltă jumătate să se săvârșească odată cu ceremonia propriu-zisă. Ea se oficiază fie în biserica din sat sau mahala, fie la casa logodnicilor unde are loc și ospățul. Prin această ceremonie religioasă logodna „să adeverează“ și „să blagoslovește de preoți cu molitve“, având puterea unei „cununii jumătate citită“. ospățul de logodnă reprezintă ultima etapă din ritualul de logodnă. El este organizat de părinții fetei, și prietenii, vecinii, rudele sunt invitați să participe. Iată și martorii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este o problemă atât de complexă, cei care încearcă să o deslușească se af lă, adeseori, în situația de a le fi pusă la îndoială competența. Unii susțin că globalizarea este un fenomen de lungă durată, care nu reprezintă, cu adevăra t, o noutate, evidențiind fap tul că, atât comerțul, cât și investițiile mond ial e sunt puțin diferite astăzi față de cum erau cu un secol în urmă. Intensitatea a ctu alei perioade de globali zare, cât și conștientizarea oamenilor în ceea ce privește
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
le creeze probleme, să se distreze pe seama lor, împiedecându-i să progreseze spiritual. Reușesc acest lucru când dau de oameni slab pre găt iți, cu un nivel de vibrație spirituală asemănătoare cu a lor. Nu știu dacă explicația orientală este cea adevăra tă, dar ea se potrivește foarte bine cu realitatea. Toți oamenii visează. Dar până azi știința nu a explicat clar ce este vi sul. Știm că viața pe care o trăim ne influențează visele, dar sunt și vise care nu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Mihalache Scorțescu”. -Uite că până la urmă ne-am înțeles. Deci pentru Sava, logofătul Scorțescu era badea Mihalache. Întocmai, dragă prietene. Și ca să nu ne uităm vorba ai să vezi cum își prezintă Dumitru Panagu via vândută la 13 mai 1790: “Adeverez cu această scrisoare dumisale Costandin Cațichi poroșnic precum... am vândut... o ogradă de vii, și cu livadă toată ci să cuprinde în îngrăditură, cu casă și cu toate vasăle vii, adică căzi, călcători, dejă, teascu și toate ale vii, în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
merge la obârșia adevărului, nu i se caută începutul și nu este păzit cuvântul Învățătorului ceresc”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, III, în PSB, vol. 3, p. 435-436) „Apostolul spune: Trebuie să fie și erezii între voi, ca să se adevereze între voi cei încercați (I Cor. 11, 19). Apostolul numește încercați sau pe cei care au ajuns la credință, pe cei care sunt într-un chip mai ales aproape de învățătura Domnului, ca acei zarafi încercați, care știu să facă deosebire
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Fundație, pașaportu, instrucțiunile lu Pantoja și - not least - hârtia care o zăngălise domnu dân microbuz. Le-a confruntat cu a mai mare atențe și mi-a zis că putem să rămân. După taifasu informal dă Încălzit motoru, i-am espus adevăratu mobil care-l vizitam și care nu i-a picat strâmb. Fără mangă, i-am lămurit așa cum am putut că țelu meu iera să scriu o monografie despre el ca să-l cunoască d-a lungu și d-a latu lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Neagră s-a bucuratără dă atenția lui preferată. Atâta oboseală punea În pat pe orșcine, da Cufărașu n-a lăsat-o mai moale și, când tomna Îmi chirăia stomahu, s-a dedicat total la sarcina lui specifică. A făcut, ca adevăratu Napaleon, un plan dă bătaie. A Început că io să-i dau o sârmă lu doamna de Tejerina și să-i zic că vorbeam dă la Comisia dă Cultură. Apoi a pus chiar iel mâna pă riceptor și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Comanda RECALL deselectează înregistrările marcate pentru ștergere. RECALL [Scope] [FOR <expr L 1>] [WHILE <expr L 2>] unde: • Scope - precizează domeniul în care se aplică deselectarea. • FOR <expr L 1> doar înregistrările pentru care expr L 1 este adevărată (.T.) vor fi deselectate. • WHILE <expr L 2> atâta vreme cât expr L 2 este adevăra tă, înregistrările vor fi deselectate. Comanda PACK face parte din comenzile de ștergere la nivel fizic; va șterge toate înregistrările marcate pentru șter gere din tabelul curent. PACK [MEMO] [DBF] unde: • MEMO - permite ștergerea fișierului MEMO atașat tabelului curent, dar
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
loc. ia loc. B: nu: se mai întîmplă. A: hîhîhî de fapt noi regreSĂM în copilărie in clipele acestea↓ da?# # B: îhă (IVLRA: 218) B: dar în filme problema se complică↑ ei: scenariștii o fac mai: frumoasă↑ pentru că intervine mama adevăra:tă↑ (IVLRA: 51) A: [noi n-o să mai fim bătrînii (IVLRA: 28). Sintagmele apozitive speciale de tipul noi femeile, ea mama, ei scenariștii, noi bătrânii - în care un termen nonreferențial (noi, ea etc.) precedă un termen referențial (femeile, mama etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a frantu corabia), si a scapatu elu singuru sau cu parte din echipagiulu seu, este datoru a se fnfatisa la judecătoria locului, sau, în lipsa aceștia, la ori-ce altă dregătorie civilă spre a'și face raportulu seu, a pune se'lu adevereze cati din echipagiulu seu voru fi scapatu și se voru fi aflându cu dinsulu, si apoi a lua o copia, întocmai după acelu raportu. Articolul 404 Spre a adeveri raportulu capitannlui, judecătoria supune la întrebare pe omenii echipajului , si de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
irit are. El era sărbătoritul și părea mânios de această festivitate. Nici vioara lui Bălănuț nu l descrețise, nici Cotnarul cu miros amărui, ca parfumul frunzei de nuc.” ......................................................................... „... Lu reveni încăpățânată, la apărarea ei: - Ceea ce spune Costăchel și e foarte adevăra t, doved ește încă odată cât sunteți de vanitoși. Chiar gelozia bărbatului e pornită numai din vanitate. Noi când suntem g eloase, suntem fiindcă strigă carnea din noi. - Nici nu sunteți altceva decât carne. Carne și inst incte! - enunță scârbit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și-ntărâtat./ Oi leroi, da leroi Doamne!/ Multe drumuri a contenat,/ Multe-orașe-a pustiit,/ Multe sate-a sărăcit,/ Cocoane a văduvit,/ Coconași a orfănit./ Veste-n țară că mi-ș da/ Cine-n țară s-o afla,/ S-o afla, s-o adevăra,/ Că pe șarpe să-l o-moare?/ Nimeni în țară nu s-afla,/ Nu s-afla, nu se-adevăra,/ Numai Ion bun voinic” (Proieni) Șarpele este aici mai aproape de arhetipul balaurului ca simbol demonic, decât de motivul înghițirii. Tiparul inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Coconași a orfănit./ Veste-n țară că mi-ș da/ Cine-n țară s-o afla,/ S-o afla, s-o adevăra,/ Că pe șarpe să-l o-moare?/ Nimeni în țară nu s-afla,/ Nu s-afla, nu se-adevăra,/ Numai Ion bun voinic” (Proieni) Șarpele este aici mai aproape de arhetipul balaurului ca simbol demonic, decât de motivul înghițirii. Tiparul inițiatic este asemănător înfruntării dintre bine și rău din imaginarul creștin, flăcăul apărând ca un „substitut” al Sfântului Gheorghe sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Sentențios ți-oi susura: Omul, că de aia îi ciolovec, ratează și, ratând, îi confirmă lui Nae Ionescu doctrina privitoare la rață, care, ea, nu pățește așa ceva, după cum și albina se adeverează, ca arhitectă, cu multe clase deasupra lui zoon politikon. Până aici e clar. Dar Țepeneag, părintele fondator, nerecunoscut, al textualismelor valahicești (bravat, la ocazie, până și de Iova), ce crede el... în chestiunea ratării? Credincios dogmei autonomiei semnificantului (care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Țepeș, l'Empaleur, l'Enculeur, nu ar fi în stare, spre a ne scoate din căcat, să rezolve acest paradox: nous extraire de l'inextricable. I-ar trebui măcar un milion de necumetriali. Și nu i-ar găsi. Mit se adeverează Salvatorul Mundan, Omul de Fier. Ciolovecul bricolează ciorănește în incurabil. Trage injecții în picioare de lemn și minune! lemnul scârțâie, tresare, țipă (de durere? de bucurie?). Ciolovecul meșterește în nevindecabil când îi viața o maladie a spiritului, iar Vadimii se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ministeriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura căci un altu Ospițiu unde se și poată trimite câtu însă pentru propunerea Epitropiei că i s-au trimisu o femeie lipsă de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimisă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciul destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21366 și s-ar fi lăsat pe uliți acum cu răceala de față, în o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
așa de multe prezervative, fiindcă începusem să folosesc din ele cînd mă iubeam pe mine însumi - era o senzație faină să o faci cu zgîrciul pe puță, mai ales că te gîndeai cum trebuie să fie cînd o faci de-adevăra telea. În sacoul de elev, în căptușeală, loc la care ajungeai prin spărtura buzunarului, aveam de multă vreme un prezervativ Protex, „pentru orice eventua litate“, al cărui ambalaj ajunsese să se tocească rău de tot. Oricum, eram foarte prevăzător. Cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu, de pildă, scrie recent - În stilu-i jucăuș - despre „comerțul holocaustic” și despre „vânătoarea de «fascisme»”, practicate În România și Europa, care „se adeverează activități Încă rentabile la Început de veac, și mileniu, nou” <endnote id="(788, p. 6)"/>. Este vorba și de regretabila preluare a unor teorii și sintagme de tipul „the Holocaust industry” (Norman Finkelstein) sau „the Shoah business”, dublate de parafrazări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a hotărî, ci tăcând genia și plecarea cea mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind și cântând o adeverează", în V. Aaron et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că ""Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]