67 matches
-
permis estimarea procentului de variație fenotipică a adipozității corporale ce poate fi atribuit factorilor genetici sau de mediu, raportat la IMC, masa de țesut adipos subcutan și visceral. Efectul genetic nu a fost mai mare de 5% asupra IMC și adipozitatea subcutană. În schimb, 25% din masa adipoasă și din procentul său din greutatea corporală totală, precum și 56% din adipozitatea viscerală, după ajustare pentru vârstă, sex și masa totală adipocitară, sunt determinate genetic (45). Un procent similar de determinism genetic (48
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
la IMC, masa de țesut adipos subcutan și visceral. Efectul genetic nu a fost mai mare de 5% asupra IMC și adipozitatea subcutană. În schimb, 25% din masa adipoasă și din procentul său din greutatea corporală totală, precum și 56% din adipozitatea viscerală, după ajustare pentru vârstă, sex și masa totală adipocitară, sunt determinate genetic (45). Un procent similar de determinism genetic (48%) a fost observat de același grup de investigatori în alte familii studiate (47). Dintre factorii genetici, se pare că
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
În ceea ce privește vârsta s-a constatat o scădere a depozitului abdominal subcutan la bărbații obezi după 50 ani și o creștere la femeile de peste 60-70 ani (67). 4.1.2. Factorii de mediu S-a identificat statistic o asociere între creșterea adipozității centrale și unii factori de mediu ca sedentarismul, nivelul socio-economic scăzut și stresul psihic asociat, nivelul scăzut de educație. Inițierea fumatului este urmată de dezvoltarea obezității centrale, proces reversibil după renunțarea la fumat. Consumul moderat de alcool se corelează negativ cu
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
centrale și unii factori de mediu ca sedentarismul, nivelul socio-economic scăzut și stresul psihic asociat, nivelul scăzut de educație. Inițierea fumatului este urmată de dezvoltarea obezității centrale, proces reversibil după renunțarea la fumat. Consumul moderat de alcool se corelează negativ cu adipozitatea centrală. Unele medicamente, cum ar fi steroizii sexuali, glucocorticoizii și unele antiretrovirale, cresc masa adipocitară viscerală concomitent cu scăderea celei subcutane. Administrarea de tiazolidindione determină un exces ponderal aparent însoțit și de o redistribuție a adipozității viscerale către depozitele periferice
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
se corelează negativ cu adipozitatea centrală. Unele medicamente, cum ar fi steroizii sexuali, glucocorticoizii și unele antiretrovirale, cresc masa adipocitară viscerală concomitent cu scăderea celei subcutane. Administrarea de tiazolidindione determină un exces ponderal aparent însoțit și de o redistribuție a adipozității viscerale către depozitele periferice (59). 4.2. Caracteristici fiziologice dependente de localizare ale adipocitelor 4.2.1. Lipoliza și catecolaminele Lipoliza, cu eliberarea de acizi grași (AG) și glicerol, este modulată de sistemul nervos simpatic (SNS), catecolaminele fiind cele mai
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
3. Receptori adipocitari 1. Receptorul hormonului de creștere Este cunoscută implicarea hormonului de creștere (GH) în reglarea masei adipoase viscerale, acromegalia asociindu-se cu reducerea acestui depozit. Cercetările privind terapia de substituție cu GH recombinat au raportat o redistribuție a adipozității din regiunea viscerală în cea subcutană, însă nu s-a putut demonstra direct o reglare a receptorilor GH în adipocitele umane (61). Se pare că acțiunea GH asupra metabolismului adipocitar necesită un sinergism cu hormonii steroizi (61, 5). 2. Receptorii
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
tabelele de greutate, IMC, grosimea pliului cutanat în diferite regiuni, circumferința taliei și raportul talie/șold sunt metode economice, eficace clinic în evaluarea statusului ponderal. Dintre cele patru metode, IMC se corelează cu masa adipoasă totală, dar nu indică distribuția adipozității corporale. Circumferința taliei se corelează cu cantitatea absolută de țesut adipos visceral (12), o valoare de 103 cm la bărbați și 89 cm la femei fiind un prag de la care complicațiile metabolice sunt probabile. O circumferință a taliei ≥ 94 cm
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
structurale ce afectează apetitul sau centrii hipotalamici ai sațietății, este extrem de rară (35). Sindromul Cushing se caracterizează prin obezitate centrală și hipercortisolemie. S-a presupus că tulburări ale căilor neurale și adrenale care reglează secreția de cortizol contribuie la dezvoltarea adipozității centrale (49). Studii recente au evidențiat implicarea unei rețele complexe de căi neuroendocrine cuprinzând leptina, neuropeptidul Y, ACRH (hormonul de eliberare a corticotropinei) și a sistemul nervos simpatic (vezi adipocitul). În sindromul ovarului polichistic (PCOS) și în dismorfismul sexual acțiunea
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
acțiunea steroizilor sexuali endogeni și exogeni poate fi o explicație a modului de dispunere a țesutului adipos (49). Astfel, PCOS se definește prin creșterea testosteronului și androstendionului circulant, și scăderea proteinei de legare a hormonilor sexuali, variații însoțite de creșterea adipozității centrale și a insulinorezistenței. 5.7. Medicamente 6. Reglarea greutății corporale 6.1. Reglarea aportului alimentar Obezitatea este rezultatul unui dezechilibru între energia de aport (reprezentată de valoarea calorică a alimentelor) și cheltuiala energetică (energia consumată în activitatea fizică, procesele
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
au demonstrat o relație pozitivă între vechimea excesului ponderal și apariția T2DM (fig.1), susținând rolul diabetogen al excesului ponderal. În studiul Urziceni, relația dintre IMC / insulinorezistență și valoarea glicemică a fost directă și proporțională (fig.2) Distribuția centrală a adipozității corporale este factor major de risc pentru diabetul tip 2, independent de gradul obezității, ipoteză demonstrată de studiile prospective efectuate pe populațiile din Suedia, Japonia și indienii Pima (38, 43). Atât obezitatea cât și distribuția sa viscerală nu sunt singurii
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
acțiunea în vivo a insulinei, în condițiile unor concentrații fiziologice de insulină. La nivele maximale insulinice induse s-a înregistrat o relație negativă lineară semnificativă între acțiunea insulinei și gradul obezității. Este necesar de subliniat că la acest grup populațional adipozitatea explică aproximativ 36% și 15% din variația acțiunii insulinice la concentrații fiziologice insulinemice, și respectiv la nivele maximale stimulate ale insulinemiei. O parte din diferențele în preluarea tisulară a glucozei insulin-mediată pot fi explicate și de tipul distribuției țesutului adipos
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
că obezitatea potențează efectul genelor diabetogene asupra acțiunii insulinei. Pacienții cu obezitate centrală sunt mai insulinorezistenți decât cei cu obezitate gluteofemurală, cantitatea de glucoză preluată de țesuturile periferice corelându-se negativ cu masa adipocitelor intraabdominale. Explicația constă în particularitățile metabolice ale adipozității centrale (vezi tipurile de țesut adipos). Adițional, pacienții cu obezitate centrală au un număr crescut de fibre musculare albe cu un număr scăzut de capilare în mușchiul scheletic (21). O serie de factori au fost propuși pentru a explică relația
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
alterarea toleranței la glucoză și diabetul zaharat la persoanele vârstnice (3). Totodată, vârstnicii sunt caracterizați și de creșterea depozitelor abdominale de grăsime, ca urmare a creșterii secreției de cortizol sub acțiunea factorilor de stres (32). Deci, scăderea masei musculare, creșterea adipozității viscerale și declinul legat de vârstă în activitate fizică conduc la apariția insulinorezistenței. La aceasta se adaugă slăbiciunea musculară, mai pronunțată la vârstnicii cu DZ decât la cei fără DZ, probabil secundară neuropatiei periferice și scăderii aportului nutritiv vascular (3
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
vascular (18). Odată cu înaintarea în vârstă asistăm așadar la o reducere progresivă a masei slabe, astfel încât stabilitatea ponderală de‑a lungul vieții nu garantează și stabilitatea compoziției corporale. Mai mult, depozitele lipidice periviscerale se accentuează, ceea ce face mai dificilă estimarea adipozității totale și a compoziției corporale. Masa slabă scade cu aproxi - mativ 15% începând din a treia decadă de vârstă până la a opta decadă, dar scăderea consu - mului energetic nu este corelată cu diminuarea aportului decât la vârste extrem de înaintate. Țesutul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
în cazul populației vârstnice, evaluarea corectă antropometrică și a factorilor de risc pentru morbi-mortalitatea cardiovasculară trebuie să includă, pe lângă determinarea IMC, și măsurarea circumferinței abdominale. Argumentul este că CA reprezintă un parametru al distribuției excesului de țesut adipos, indicator al adipozității viscerale, pentru care s-a demonstrat o asociere mai mare cu mortalitatea generală sau specifică la vârstnici, indiferent de valoarea IMC (42), alături de evaluarea compoziției corporale. O altă modificare fiziologică în sistemului vascular al persoanelor vârstnice este calcifi - carea vasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
lua în considerare ideea că diabetul este mai degrabă o consecință și nu o cauză a cancerului pancreatic. Obezitatea Multe studii au arătat o creștere a riscului de cancer pancreatic printre pacienții supraponderali și obezi, mai ales la cei cu adipozitate de tip central, asocierea fiind mai evidentă la pacienții femei (o creștere în medie de 2 ori a riscului) [132-135]. Într-o analiză a WCRF din 2012 (Word Cancer Research Foundation) s-a arătat că aproximativ 19% din cazurile de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
preferențial „abdominală” în tipul android, sau „gluteo-fesieră” în cel ginoid, câteva alte diferențe sunt importante între cele două forme. Prima este celularitatea țesutului adipos. În obezitatea abdominală numărul adipocitelor este normal, dar volumul lor este mare și proporțional cu mărimea adipozității (obezitate hipertrofică). În obezitatea ginoidă, excesul ponderal se realizează pe seama creșterii numărului adipocitelor, al căror volum este însă normal (obezitate hiperplazică). A doua observație este aceea că tulburările metabolice caracteristice sindromului metabolic multiplu, se întâlnesc mai frecvent în obezitatea androidă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
insulina plasmatică per se.Un stimulator al producției PAI-1 poate fi reprezentat de trigliceridele plasmatice. Corelația lui cu obezitatea viscerală sugerează importanța insulinorezistenței în explicarea modificărilor de fibrinoliză, celulele viscerale fiind o importantă sursă de PAI-1. De altfel, între PAI-1, adipozitatea viscerală, insulinorezistență și hiperinsulinism există o bună corelație. Deși originea creșterii concentrației plasmatice a factorului VII, în relație cu obezitatea, trigliceridele, colesterolul și toleranța la glucoză este mai puțin clară, prezența ei alături de creșterea PAI-1 și în asociere cu ceilalți
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
fie mai patogenă decât insulinorezistența primară. În orice caz, dintre toate componentele sindromului dismetabolic, obezitatea ocupă fără îndoială una din primele două poziții. O problemă care necesită o clarificare urgentă este aceea a rolului patogen pe care îl poate juca adipozitatea abdominală (numită uneori și „viscerală”) față de cea periferică (subcutanată). Grupul European pentru Studiul Insulinorezistenței subliniind relația dintre captarea periferică de glucoză și excesul ponderal apreciat prin BMI și circumferința abdominală la 1100 persoane, a constatat absența unei diferențe între insulinorezistența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
din marea disponibilitate de medicamente hipolipemiante, studiile cu simvastatin, pravastatin sau atorvastatin indicând beneficii pe termen lung, care urmează a fi confirmate și în practica medicală de zi cu zi. În fine, IMC25 (indicator al unui grad „normal” de adipozitate) poate fi și el o limită prea înaltă, care oricum este depășită de jumătate din populația adultă. Din rațiuni nemedicale sau sociale (de „imagine”), termenul de obezitate nu se aplică decât la un IMC≥30. Importanța majoră a limitelor de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92261_a_92756]
-
distrofiilor musculare este deficitul motor. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcție de forma clinico-genetică, dar, indiferent dacă debutul este distal sau proximal, generalizarea prin afectarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipozitatea mai mult sau mai puțin evidentă a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice și nu există un paralelism între gradul amiotrofiei și intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleților în
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Masa corporală adipoasă și masa corporală non-adipoasă, estimate prin măsurarea pliurilor cutanate, sunt indicatori valizi, utili clinic ai stării de nutriție în Boala cronică de rinichi.[Grad C] Comentarii Prin măsurarea pliurilor cutanate se estimează țesutul celular subcutanat și, implicit, adipozitatea din teritoriul investigat. Scăzând circumferința (suprafața) adipoasă din cea totală a membrului investigat, se obțin informații despre circumferința (suprafața) musculară. Deoarece 60% din proteinele organismului sunt cantonate în mușchii scheletici, măsurătorile antropometrice permit evaluarea indirectă a cantității de proteine din
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru evaluare şi intervenţie nutriţională în boala cronica de rinichi - Anexa 3*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]
-
adulți (≥ 18 ani) cu boală Cushing activă, în oricare din următoarele situații: - Persistența sau recidiva bolii după intervenția chirurgicală (hipofizectomie) - Intervenția chirurgicală nu constituie o opțiune terapeutică. II. Boala Cushing activă este documentată prin: - Simptomatologia clinică specifică (redistribuție centripetă a adipozității, hipertensiune arterială, facies pletoric, striuri violacei, hirsutism, sindrom hemoragipar, depresie, tulburări menstruale la femei, disfuncție erectilă la bărbați, infertilitate, miopatie proximală, osteoporoză și risc de fracturi de fragilitate, modificări ale homeostatului glicemic, litiaza renala, etc). - Valori crescute ale cortisolului plasmatic
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242280_a_243609]
-
adulți (≥ 18 ani) cu boală Cushing activă, în oricare din următoarele situații: - Persistența sau recidiva bolii după intervenția chirurgicală (hipofizectomie) - Intervenția chirurgicală nu constituie o opțiune terapeutică. II. Boala Cushing activă este documentată prin: - Simptomatologia clinică specifică (redistribuție centripetă a adipozității, hipertensiune arterială, facies pletoric, striuri violacei, hirsutism, sindrom hemoragipar, depresie, tulburări menstruale la femei, disfuncție erectilă la bărbați, infertilitate, miopatie proximală, osteoporoză și risc de fracturi de fragilitate, modificări ale homeostatului glicemic, litiaza renala, etc). - Valori crescute ale cortisolului plasmatic
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242279_a_243608]
-
distrofiilor musculare este deficitul motor. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcție de forma clinico-genetică, dar, indiferent dacă debutul este distal sau proximal, generalizarea prin afectarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipozitatea mai mult sau mai puțin evidentă a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice și nu există un paralelism între gradul amiotrofiei și intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleților în
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]