1,343 matches
-
tipar și care a și apărut un an mai târziu publicării lui Iulian Apostatul, în 1979 - „the typescript of his forthcoming annotations on the third book of Zosimus in the Collec tion Budé” (p. IV); iată traducerea: „manuscrisul dactilografiat al adnotărilor ulterioare (sic!) /în loc de „aflate sub tipar” sau „care urmează să apară” - n.n./ la cea de-a treia carte a lui Zosimus în (sic!) /pentru „din” - n.n./ Colecția Budé” (p. 13). Lăsând deoparte erorile din traducere, să menționăm că nici unul dintre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a unei mentalități dezinhibate, exemplar neconvenționale. Scriitorul ne arată astfel că nu acceptă împărțirea apriorică în „buni“ și „răi“, un maniheism uneori prea elementar, pe care-l pune în chestiune prin nuanțări și departajări de finețe. Iată o astfel de adnotare necomplezentă: „În urmă cu vreo doi ani, cînd am fost la București, l-am întîlnit pe Octavian Paler. Am băut o bere în grădina restaurantului Athénee Palace. După cîteva cuvinte de bună vedere, m-a întrebat ce fac, unde lucrez
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi deci nici propriile-mi observații critice infailibile, m-am așteptat, după apariția fiecărui articol, ca unul sau altul din cei vizați, direct sau indirect, "îngrijitor de ediție" ori manager
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
ne vorbesc despre dificultățile, reale, pe care le-au întâmpinat: "pagini ilizibile, întreruperi, cuvinte indescifrabile, fragmente pierdute. Toate au fost consemnate cu paranteze (...). Iar completările - posibile - ale editorilor cu croșete. Parantezele fără trei puncte aparțin lui Petru Comarnescu și marchează adnotări marginale". De asemenea, se precizează că diaristul însuși a introdus unele scrisori în jurnal, procedeu pe care l-au preluat și editorii. Se simțea totuși nevoia unor note, ca în cazul scrisorii lui Emil Cioran adresată lui Petru Comarnescu la
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
fiind ce prefer - pentru postul de preparator la facultate (catedra de ist. lit. române). * Nombrilismul en vogue al unor grafomani de cursă lungă, care-și recitesc și adnotează jurnalele după un număr oarecare de ani, apoi își recitesc și adnotează adnotările după alt număr de ani, apoi... tot așa, ca dervișii învîrtitori, pînă la istovirea mosorului, ar fi putut îmbrăca în banalități concentrice și nuditatea însemnărilor de mai sus: „într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureștilor, trecătorii puteau
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât acele foi albe, care l-au iritat pe cronicar, nenumerotate și prea multe - și încă nu știe totul! Alte obiecții sunt, din păcate, de rea credință. Mă refer, bunăoară, la învinuirea că adnotări și completări ale lui Șerban Cioculescu, culese în text și nu în note de subsol, tipărite cu același corp de literă, provoacă lectorului confuzii. Acesta n-ar mai putea ști cui aparțin ele. Or, respectivele adnotări sunt, cu toatele, culese cu
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
bunăoară, la învinuirea că adnotări și completări ale lui Șerban Cioculescu, culese în text și nu în note de subsol, tipărite cu același corp de literă, provoacă lectorului confuzii. Acesta n-ar mai putea ști cui aparțin ele. Or, respectivele adnotări sunt, cu toatele, culese cu corp șase, deci cu un alt corp, iar prin conținutul lor nu lasă loc nici unei îndoieli asupra provenienței. Caragiale către Zarifopol: "Scrie-mi cu ce parte sau stradă principală se învecinește Fichtestrasse, pe plan nu o
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
11, ora 18; „Domnișoara Iulia“ (premieră), 21. 11, ora 18 (Sala Studio). Expoziții Muzeul Banatului: „Trasee ale memoriei. Tinerii între anii 1933 și 1949. Amintiri după 50 de ani“ (10-17; l., închis); Muzeul de Artă: Expoziție Internațională de Gravură Experimentală; „Adnotări“ - tapiserie Rodica Banciu Regep (10-16,30); „Helios“: Pictură Cristian Sida (m. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); „Triade“: Pictură, colaj, obiect - Roman Cotoșman (l. -j. - 18-21 sau la ore stabilite prin telefon: 0256 - 482056); Casa Universitarilor: Pictură Tamara Birdean (8-21
Agenda2003-46-03-liber () [Corola-journal/Journalistic/281721_a_283050]
-
ora 19 (Palatul Cultural). Teatrul de Stat Arad: „Anonimul venețian“, 22. 11, ora 18; „Mătrăguna“, 23. 11, ora 18, „Domnișoara Iulia“, 28. 11, ora 18. Expoziții Muzeul Banatului: „Câmpurile de urne funerare în Banat“ (10-17; l., închis); Muzeul de Artă: „Adnotări“ - tapiserie Rodica Banciu Regep; „Helios“: Pictură Cristian Sida (ma. -s. , 12-20; l., 10-15; d. închis); „Triade“: Pictură, colaj, obiect - Roman Cotoșman (l. -j. - 18-21 sau la ore stabilite în prealabil prin telefon: 0256 - 482 056); Banca HVB: „Oare parfumurile, toamna
Agenda2003-47-03-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281753_a_283082]
-
Concert festiv. 30. 11, ora 19; Concert simfonic, 4. 12, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Câmpurile de urne funerare în Banat“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Pictură Maria Bana Jichița (10-16,30; l., închis); Muzeul de Artă: „Adnotări“ - tapiserie Rodica Banciu Regep (10-17); „Helios“: Sculptură Delia Corban (m. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); „Triade“: Pictură, colaj, obiect - Roman Cotoșman (l-j - 18-21 sau la ore stabilite prealabil prin telefon: 0256 - 482056); Biblioteca Județeană: Pictură Lucia Buzac (9-18
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
trece de la o fază hagiografică și sentimental-imitativă la una a maturității critice depline, extrem de importantă întru devenirea spiritului cultural în urgisita Basarabie. Eugen Lungu: Poeti de pe vremea lui Eminescu, editia a II-a, revăzută siadăugită. Antologie, prefată, comentarii critice si adnotări de Eugen Lungu, Ed. Cartier, Bucuresti-Chisinău, 1999, 616 pag.
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
a lansa ipoteza că nici autorul n-ar fi izbutit să-și scrie mai bine memoriile, în românește. O traducere care s-a supus integral originalului, până acolo în a determina și sursa unor citate - numeroase - îmbrăcate în text fără adnotare. Autoportretul moral al memorialistului iese neștirbit din trăsături lirice: "Hotărârea mea de a părăsi liceul militar a căzut ca un trăznet asupra tatălui meu. A rămas în fața mea fără cuvinte, cu ochii ațintiți asupra mea, fără ură, fără mânie. Stupefiat
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
în fața manuscrisului, care era, de fapt, tot o dactilograma, s-a îngrozit. Prob, s-a dat la o parte, îngrijitoare a ediției apărînd Puia Rebreanu (cu mențiunea, care semnala o intervenție, "text ales și stabilit"), el rezervîndu-si doar oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de Opere, faptul apare limpede. Textul jurnalului rebrenian a
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
urmă se publică separat (într-un volum distinct) și nu, ca în ediția din 1984, amestecate, primejduind întreg acest corpus jurnalier. Aparatul critic e, ca în întreaga ediție a d-lui Niculae Gheran, bogat și amănunțit, cu note minuțioase și adnotări. Și tot că de obicei, acest aparat critic devine, adesea, excesiv (ce căuta aici notă ediției din 1984 a Puiei Rebreanu și altele de atunci?) și, de aceea, greoi și greu de consultat (205 pagini, cu corp 8, la volumul
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția a ritului, ca element complementar al oricărui mit, este, în opinia lui Silviu Angelescu, un factor de clarificare. Nu este ocolita nici controversată problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
flăcări livrești. Părând a-și ănsusi maximă lui Amiel, conform căreia "orice ficțiune se plătește, căci adevărul se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al adnotărilor lui Livius Ciocârlie al alcătuiește cel an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol. Și anume
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
ediția engleză, cu retraducerea în franceză a biografiei lui Dimitrie Cantemir, în versiunea lui N. Tindal, t.II, p. 318-324, resp. ț. IV, p. 468-488) . Tot astfel, cărturarul german Johann Lothar Schmidt a tipărit în 1745, la Hamburg, cu bogate adnotări și preluând ilustrația din ediția princeps, traducerea germană a operei cantemiriene împreună cu biografia autorului: Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschrieben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten în Moldau... Aus dem Englischen übersetzt (64 + 854 p. + plânse; biografia
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
a fost apreciată, pe drept cuvânt, de istoricii secolului al XVIII-lea, între care Edward Gibbon și traducătorul german J.L. Schmidt, care a făcut în prefață să "o remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale lui Cantemir și Tindal" (p. XLIV). Alături de opiniile acestora, Paul Cernovodeanu selectează într-un capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui Voltaire, abatelui Ottavio Guasco, cel care a continuat traducerea
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
tres: primele 5 capitole din Liber I au devenit cartea I, celelalte 4 - cartea a II-a, iar Liber ÎI și III au devenit cărțile a III-a și a IV-a. Mai mult, "pentru comoditatea lecturii, el a deplasat adnotările din a doua parte a manuscrisului la sfarsitul capitolelor, procedeu fără îndoială practic, dar care arată libertățile cu care traducătorul a intervenit în original" (p. LVI; în ediția germană și în cea românească ele sunt plasate chiar în josul paginilor). În
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
să am dreptate". DC News: Ce pasiuni aveți? Lucian Bolcaș: Îmi este greu să vorbesc despre pasiuni. Ascult muzică împreună cu soția mea cu deosebită plăcere. Îmi plac cărțile tipărite pe hârtie, îmi place să subliniez pe ele și să fac adnotări. Este o posibilitate de a mă regăsi sau de a mă confrunta cu ideile altor oameni. Ce deosebire este să te confrunți cu ideile unui volum față de confruntarea ideilor de pe Facebook? DC News: Ce sfat aveți pentru tinerii avocați care
INTERVIU. Lucian Bolcaș, la 50 de ani de activitate. Lucruri neștiute despre celebrul avocat Lucian Bolcaș by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21805_a_23130]
-
aș ruga să dați dispoziții ca răspunsul să mi se dea mie de-a dreptul, întrucît anume indiscreții interesate și puțin binevoitoare din umbră elementelor de valoare ar putea să dăuneze evoluției normale chiar și ale hotărîrilor categorice". Scrisoarea poartă adnotarea "se păstrează la cabinet pentru rezolvare". * Din aceeași categorie dezgustătoare de lingușeli interesate face parte și felicitarea cu dar pe care Marcela Rusu și Aurel Baranga i-o trimit lui Ceaușescu de ziua lui, în ianuarie 1972: "Adînc respectate, mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
examina/ controla și a interzice informații, produse intelectuale și artistice, integral ori parțial, ca formă și/sau conținut, pentru perioade de timp determinate sau nu, sub diferite sancțiuni." Numai că o definiție bună este una care nu are nevoie de adnotări...) În același prim capitol se fac referiri demne de reținut la originea fenomenului ("Cenzura pare să fi apărut chiar înainte de a fi primit un nume, odată cu primele forme de exprimare scrisă, după cum o atestă chiar textele biblice. O primă mărturie
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
sînt state libere, unde rușii nu au nici un amestec. Același Ford se cramponează de scaunul de președinte într-atît încît a refuzat să îl primească la Casa Albă pe Soljenițîn, fapt mai mult decît grăitor pentru "curajul" său politic". Însă cele mai multe adnotări privesc, firește, situația din țară. Starea de spirit e decepția, care face uz frecvent de un verb vitriolant: Nimic îmbucurător nu se anunță sub semnul sumbru al "revoluției culturale". Maimuțărim acum maoismul. Ieri concesii degradante rușilor, azi concesii chinezilor, nu
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
aplecat asupra cărții lui se aude tăcerea, se aude viața lui interioară intensă. Alături de el se află - nu întîmplător - o pană; un cititor serios trebuie să răspundă unei cărți, să fie în dialog continuu cu ea, să poată face sublinieri, adnotări și observații în marginea ei. Un amănunt interesant: pe una din paginile volumului din tabloul lui Chardin se află o monedă de bronz. Pe vremea pictorului, se obișnuia să se pună cîteva monede grele peste paginile unui in folio ca să
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
împrumută "o anumită concepție pozitivistă, socotind această continuă desfășurare ca o evoluție", așa cum remarcă Mircea Eliade. În ochii lui Hasdeu, filosofia lui Spencer la care a aderat are meritul de-a armoniza ""cunnoscutulu cu necunnoscutulu recunnoscibilu" (Istoria critică a Româniloru)". Adnotarea satisfăcută a lui Noica: "Aproape ca agnosticismul înțelegător al țăranului român!". În cazul lui Conta, materialismul nu e discordant cu factura gîndirii românești: "Și motivul apare abia acum lămurit: pentru că materialismul aduce și el, într-un fel ori altul, prelungirea
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]