KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...35 >

857 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la încuviințarea unei adopții și a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu presupune neapărat existența relației de rudenie între aceștia. În identificarea resurselor economice disponibile părinților adoptatori am avut în vedere un indicator al resurselor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
impune raportarea la regiunea/județul de proveniență al familiilor adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatoare. Constatăm astfel că, pentru regiunea Harghita și Covasna majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
familie care, anterior a adoptat și un alt frate de-al său. Ei nu sunt însă singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69,7 2. Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica motive de adopție specifice pe care le prezentăm în rândurile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ratei recăsătoriilor 295, precum și nașterea unui număr tot mai mare de copii în afara căsniciei 296, adopția a devenit un proces benefic și din ce în ce mai solicitat pentru construcția sau reconstrucția unității familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% dintre adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital. Aceste adopții sunt înfăptuite de cele mai multe ori din preocuparea celor doi parteneri de a-l asigura pe copil, nu numai social și afectiv de dăruirea lor ci, de a-l face și din punct

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
un cămin sigur, stabil." sau "...copilul este nepotul meu. Mama lui era căsătorită cu alt bărbat când l-a născut și el s-a născut dintr-o aventură a ei cu băietul meu..." Persoanele singure reprezintă aproximativ 5,7% dintre adoptatori. Interesant de constatat este faptul că, în declarațiile lor motivele de natura altruistă, orientată spre nevoile copiilor sunt mult mai des întâlnite și mult mai evidente, coroborate cu motive care exprimă nevoi personale, majoritatea exprimând dorința de a avea pe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copiii pe care-i au în plasament reprezintă aproximativ 3,3% din totalul adoptatorilor. Aceștia invocă de cele mai multe ori formarea unei legături de atașament în relație cu copilul și dorința de a nu pierde această relație. O ultimă categorie de adoptatori este a acelora care, prin profil și motivație nu se înscriu în nici una dintre celelalte șase categorii. Această categorie cuprinde un procent de 6,6% dintre adoptatori. Declarațiile lor se plasează în sfera responsabilității sociale și a altruismului. Astfel, cel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copilul și dorința de a nu pierde această relație. O ultimă categorie de adoptatori este a acelora care, prin profil și motivație nu se înscriu în nici una dintre celelalte șase categorii. Această categorie cuprinde un procent de 6,6% dintre adoptatori. Declarațiile lor se plasează în sfera responsabilității sociale și a altruismului. Astfel, cel mai frecvent identificăm în declarațiile lor afirmații de genul: "Dorim să adoptăm pentru a oferi siguranță la doi copii, o viață mai bună și să-i creștem

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte dintre aceștia solicitând ca părinții să fie sănătoși din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată, sub 5 ani, fie cei cu experiența maritală mai îndelungată, de peste 20 de ani. De asemenea interesant de specificat este faptul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
să adopte un copil din categoria celor cu nevoi speciale nu este în interesul lor și, prin urmare, nu poate fi nici în interesul copilului. Considerăm însă necesare studii mai ample care să ofere o imagine reprezentativă asupra populației de adoptatori care a adoptat până în prezent copii din rândul celor considerați cu nevoi speciale și îndreptarea strategiilor de promovare a acestei forme de adopție și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai ample care să ofere o imagine reprezentativă asupra populației de adoptatori care a adoptat până în prezent copii din rândul celor considerați cu nevoi speciale și îndreptarea strategiilor de promovare a acestei forme de adopție și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea adopției copiilor cu nevoi speciale utilizarea unor strategii de selecție a părinților adoptatori similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru toate categoriile de copii. Potrivit autorilor, vârsta, motivația

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]