36 matches
-
parii, strașnicii și înțelepții Ftoma lui Culbeci și mărinimosul Toader Zurgalău. Și pe cine mai zărește ochiul meu în strălucitele șiruri? Oare nu-i acela teribilul Damian Cușmălungă? Și oare cine te întrece în fapte strălucite pre tine, de berbeci adunătorule Curcă? Și v-am văzut și pe voi pe calea mărirei, pre tine, între toți isteții mai cu cap Văsălie Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea unui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spuse Sadedin ienicerului. De aici se va răspândi peste^tot. Îți place? - Îhâm, făcu ienicerul. Îți pune sângele în mișcare. Poetul mai trase o dușcă. Pătrunseră într-un grup pestriț de civili, care se târguiau ca la iarmaroc. - Ăștia sunt adunătorii sau colecționarii, cum li se mai spune acum, zise Sadedin. Începu să-i explice ienicerului că în anul acela apăruseră fel de fel de colecționari: de dinți, de degete, de păr, de urechi, de unghii, de sprâncene. După lupte se
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bate stăzile În pantă ale Istanbulului cu căruța și calul ei, adunând tot felul de lucruri. Ar strânge din toată inima cele mai neatrăgătoare artefacte ale existenței umane, culegând gunoaiele ce putrezeau sub suprafața ei lustruită. Asya bănuia că un adunător de gunoaie din Istanbul ducea probabil o viață mai puțin stresantă decât ea și prietenii ei de la Café Kundera. Dacă se făcea gunoier, avea să cutreiere prin oraș fluierând cântecele lui Johnny Cash În timp ce o briză ușoară avea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe draci la lumina zilei, și stăpânul laș al casei. Fiți cu Mine acum: cine nu este cu Mine este împotriva Mea, pentru că numai prin Mine, dacă doriți aceasta, puteți birui răul și boala spirituală. Cine nu adună cu Mine, Adunătorul, Împăciuitorul sufletelor, opusul lui diabolos, „cel care separă și scindează” sufletele, comunitățile, inima, lumea, acela risipește și se risipește pe sine. „De aceea” - concluzie logică, așteptată, necesară - „vă spun: orice păcat și chiar blasfemia vor fi iertate oamenilor, dar hulirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bărbații din Salem sunt de acord cu asta, nimeni nu va mai putea spune că fiica noastră a fost nedreptățită. Dacă bărbații orașului fac un asemenea sacrificiu pentru zeul tatăui meu, o să fim ținuți minte ca mântuitori de suflete, ca adunători de oameni. Ca stelele de pe cer, așa cum i s-a spus tatălui nostru Avraam. Ca nisipul mării, așa cum a proorocit mama mea Rebecca. Iar acum eu o să duc la îndeplinire profeția. O să fac așa cum spune Iosif, pentru că a lui este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe cea de sub Psalmii aduc liniștea sufletelor, răsplata păcii, potolirea văpăii patimilor și a valurilor gândurilor. Ei fac să slăbească mânia sufletului și înfrânează pornirile către patimi. Iar Efrem Sirul zice: psalmul este alinarea sufletului, dăruitor al păcii, psalmul este adunător al prieteniei, unirea celor despărțiți, al celor învrăjbiți împăcător. Psalmul este aducătorul de ajutor în vreme de necaz, odihnă celor osteniți și împovărați de grijile zilei și mângâiere bătrânețelor. Căci, cine, oare, mai poate fi socotit vrăjmaș al altuia, atunci când
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
clasicilor francezi, studiului cărora se consacră sarcastic. Renan? Un mistificator a cărui Rugăciune pe Acropole nu poate fi luată în serios, fiind scrisă după o călătorie în Norvegia. Maupassant e "sentimentalul Maupassant" plin de idei "burgheze", La Bruyère un onest adunător de nume grecești, La Rochefoucauld un fabricant de maxime. Molière e indecent și încărcat de "ziceri nobile", al său domn Jourdain fiind și el un "burgez". Ironia e totală în contra "literaților francezi de fabricație pur națională" și nu scapă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se par revendicări fundamentale"7. Istoria "zonei" non aedificandi mai ilustrează un lucru, și anume apetența claselor populare pentru spațiile lipsite de orice reglementare. Zona înconjurată de fortificațiile construite de Thiers între 1841-1843 a fost recucerită progresiv de diferiții marginali (adunători de zdrențe, hoți, țigani). Aceștia au creat "centura neagră", care a devenit în scurt timp o sursă de neliniște pentru burghezi. Dar fortificațiile orașelor au fost dărâmate după Primul Război Mondial, iar populația din această zonă neagră a fost iar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]