87 matches
-
Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vasodilatatoari (nitroglicerină, nitroprusiat de sodiu, nitrați și nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Factorii genetici, de mediu, hemodinamici și factorii imunologici sunt implicați în dezvoltarea și progresia acestora. Inflamația la nivelul peretelui aortic este implicată în degradarea matricei extracelulare, existând dovezi histologice de infiltrate inflamatorii (macrofage și limfocite T) la nivelul mediei și adventicei anevrismelor. Acest proces poate să reprezinte un răspuns inflamator primar împotriva unor antigene de la nivelul peretelui aortic necunoscute; procesele infecțioase reprezintă posibili factori cauzali, identificându-se antigene virale și bacteriene. A fost pusă în evidență asocierea infecției cu Chlamydia pneumoniae
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
introdusă în 1976 clasifică tumor primară, extinderea ganglionară și metastazele la distanță (Tabel 5). T (figura 8) Figura 8: Stadializare T Tis carcinom in situ T1 tumora invadează lamina propria sau submucoasa T2 tumora invadează muscularis mucosae T3 tumora invadează adventicea T4 tumora invadează structurile adiacente N - ganglioni limfatici N0 fără metastaze ganglionare N1 metastaze ganglionare regionale Ganglioni paraesofagieni: * cervicali * toracici superiori * toracici medii * toracici inferiori Ganglioni periesofagieni (în imediata vecinătate a esofagului) * cervicali profunzi * supraclaviculari * paratraheal 36 * subcarinal * para aortici
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
La o frecvența de 7,5-12 MHz pereții esofagului prezintă o structură în 5 straturi prin alternarea straturilor luminoase (hiperecogene) și închise (hipoecogene), primele două corespund mucoasei superficiale și profunde, a treia submucoasei, a patra muscularei și a cincia seroasei/adventicei. Japonezii au folosit acest procedeu intensiv în detectarea leziunilor precoce, corespunzătoare T1, cu probabilitate redusă de metastazare, pentru a le trata endoscopic. Aceștia consideră leziunile precoce indiferent de starea ganglionară. Din contra, apusenii au utilizat EUS pentru recunoașterea cancerelor rezecabile
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vasodilatatoari (nitroglicerină, nitroprusiat de sodiu, nitrați și nitriți organici și anorganici). 14.2.2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a volumului plasmatic și cresterea corespunzătoare a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
segment de vas, fără colet, prezente în special pe arterele vertebrale și bazilară) (fig. 5.19). Anevrismul disecant constă în apariția unei dilatații a vasului în urma unei disecții arteriale (pătrunderea sângelui între două straturi ale peretelui arterial) în special între adventice și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce determină hemoragie subarahnoidiană. Într-un număr important de cazuri ruptura se asociază și cu una sau mai multe dintre următoarele localizări ale hemoragiei: hematom intraparenchimatos, hemoragie intraventriculară, hematom
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în lichidul cefalo-rahidian, nefiind înconjurate de țesuturi. b. Rezistența peretelui vascular. Structura unei artere cerebrale este compusă din următoarele straturi: intima (celule endoteliale, un strat subțire de colagen și o lamină internă elastică, bine dezvoltată), media (celule musculare netede) și adventicea. Lamina elastică externă, prezentă în arterele extracraniene este absentă (media nu are elastică), ceea ce predispune arterele intracraniene în mod particular la formarea de anevrisme. Injurii aduse endoteliului, degenerarea/ distrugerea laminei elastice interne și subțierea stratului de celule musculare la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ceea ce predispune arterele intracraniene în mod particular la formarea de anevrisme. Injurii aduse endoteliului, degenerarea/ distrugerea laminei elastice interne și subțierea stratului de celule musculare la nivelul mediei sunt semne precoce ale anevrismelor. Peretele anevrismal este format din intimă și adventice, îngroșate prin hialinizare. În anevrismele rupte (obținute la autopsie) se găsește un conținut redus în colagen și pierderea stratului endotelial luminal. Prin contrast, anevrismele nerupte au un conținut dublu de colagen față de un perete arterial normal. Celulele endoteliale formează un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și de cordoane de țesut conjunctiv cu celule turtite. Țesutul conjunctiv, foarte hiperplaziat, ajunge cu timpul să fragmenteze fasciculele musculare în insule, pentru ca până la urmă să le înlocuiască în totalitate (fleboscleroză). Procesul de fibrozare a mediei invadează progresiv intima și adventicea. Endoteliul e invadat și apoi înlocuit de fibre colagene dense pe cale de hialinizare, infiltrate cu celule fixe și amestecate cu fibre elastice hiperplaziate. Asemenea modificări de endoflebită pot evolua spre tromboză sau se pot calcifica (fleboliți). Adventicea prezintă modificări ale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
progresiv intima și adventicea. Endoteliul e invadat și apoi înlocuit de fibre colagene dense pe cale de hialinizare, infiltrate cu celule fixe și amestecate cu fibre elastice hiperplaziate. Asemenea modificări de endoflebită pot evolua spre tromboză sau se pot calcifica (fleboliți). Adventicea prezintă modificări ale fibrelor nervoase (nevrită difuză) și ale vasa vasorum. Ultimele se dilată mult și se anastomozează între ele. Vasa vasorum dilatate se pot dezvolta mult în exterior și înconjoară vena lezată, imprimându-i un aspect cavernos. Alteori, se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
internă, mai rar safena externă și extrem de rar ambele. În peretele venos, primele modificări morfologice microscopice au ca localizare fie partea internă, fie partea externă a mediei. Ulterior, ele se extind în interior, înspre lumenul vascular și în exterior, spre adventice și țesutul periadventicial, determinând o afectare în evoluție a vasului, cu corespondență macroscopică organizată în 4 stadii (Pop D Popa, 1994), care includ, în succesiune: (1) dilatare, (2) hipertrofie moderată și severă, (3) atrofie, (4) scleroză periflebitică. Conform investigațiilor microscopice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hipertrofie, numărul celulelor musculare netede a fost diminuat, comparativ cu structura normală, straturile musculare ale tunicii medii fiind mai subțiri decât normal. Consecutiv procesului de fibrozare a mediei, au fost înregistrate leziuni diferite determinate de invadarea progresivă a intimei și adventicei. Afectarea intimei a fost severă, fiind observată detașarea endoteliului și înlocuirea ariei corespondente intimei prin fibre colagene dense, unele în curs de hialinizare, separate prin fibre elastice hiperplaziate. Aceste modificări de endoflebită au determinat evoluția spre tromboză. La nivel adventicial
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE 7.4.1. REPERE FUNDAMENTALE În descrierea structurii histologice a venelor, elementelor care asigură vascularizația li se acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la menționarea prezenței vasa vasorum la nivelul adventicei (Lullmann-Rauch, 2008) și a rolului în asigurarea nutriției în teritoriul extern al peretelui. O informație extrem de utilă în aprofundarea microvascularizației este furnizată de un studiu anatomic (Lefebvre, Lescalie, 1996) realizat pe venele safene lungi și scurte normale și varicoase, fixate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Maurice et al., 1998), sau prin riscul de afectare a viabilității venoase în chirurgia in situ pentru grefe vasculare (Chung et al., 2007). Datele existente indică, pentru vasa vasorum din vena safenă varicoasă, creșterea numărului de vase mici localizate în adventice și în treimea externă a mediei, la care se adaugă dezvoltarea capilarelor în relație strânsă cu tunica intimă (Bigel, Taccoen, 1996, Lametschwandtner et al., 2004, Kachlik et al., 2007). Cercetarea asupra structurilor vasculare a beneficiat în mod incontestabil de dezvoltarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
aplica un scor de cuantificare. 7.4.3. REZULTATE 7.4.3.1. EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE SIMPLE- STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a evidențiat existența unei rețele vasa vasorum reduse la nivelul adventicei, cu extindere modestă în treimea externă a tunicii medii, iar la nivelul intimei s-a observat o marcare intensă a endoteliului vascular. VEGF și NOS au fost slab pozitive la nivelul vasa vasorum. Imaginile următoare sunt elocvente pentru a demonstra
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
microvascularizației, a VEGF și NOS (fig. 138 145). 7.4.3.2. EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a relevat existența unei rețele vasa vasorum puternic dezvoltate la nivelul adventicei, cu extindere marcată în interiorul tunicii medii. Intima hiperplazică a conținut numeroase elemente vasculare. În cazul venelor complicate prin tromboză, prezența elementor vasculare în trombusul recanalizat a fost evidentă. VEGF a fost puternic exprimat la nivelul vasa vasorum, al capilarelor intimale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2008), o sinteză a acestora fiind prezentată în cele ce urmează. Vasele care asigură nutriția venei safene penetrează peretele acesteia la intervale de 1,5-2 cm; ramificațiile lor mici trec inițial prin compartimentele fasciei externe și apoi pătrund în adventice, la intervale de 0,5-1,5 cm, deopotrivă în trunchiul și în ramificațiile mari ale venei safene mari. În regiunile trunchiului venei safene mari vasa vasorum arteriale și venoase au traiect comun, fără însă ca să existe venae vasorum care să
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lumen; în schimb există venae vasorum izolate care se deschid individual în segmentele terminale ale ramificațiilor mari. Peretele venos nu conține limfatice. În statusul de normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații locale mici și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]