44 matches
-
pun accent pe descoperirea naturii, sănătate și viață spirituală echilibrată. În ceea ce privește Biblia aceștia o consideră regula supremă de credință și practică și standardul prin care va fi testată orice învățătură și experiență în conformitate cu doctrina protestantă "Sola Scriptura" În sens larg, adventismul este doctrina creștină despre "Parusía" (gr. παρουσία = venire, prezentare, prezență vizibilă), al cărei corespondent teologic occidental este "Al Doilea Advent" (a doua venire a lui Iisus Christos, gr. η δεύτερα παρουσία), așa cum este exprimată ca unică speranță a creștinului, în
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
sărbătorii Primei Veniri a Domnului (Nașterea, Întruparea), însușită spiritual prin euharistie, și ca pregătire pentru a doua Sa venire, la moartea creștinului și la sfârșitul lumii. De la substantivul ”advent” folosit rar și exclusiv ca termen teologic, s-au format substantivul ”adventism” și adjectivul corespunzător: ”adventist”. Adventiștii români însă folosesc frecvent, în sens popular și uneori literar, termenul ”advent” ca adjectiv, printr-o confuzie a terminației specifice (cf. prezent, absent, tranzient), prin intermediul unor expresii traduse din engleză, cum ar fi: poporul advent
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
popular, tradițional și preferat în mediul adventist românesc, în timp ce forma corectă ”adventist” s-a substantivizat. Mișcările locale și zonale din Anglia, Europa, Australia, Asia și America -- altele decât Mișcarea Millerită -- și despre moștenirea lor actuală). Într-un sens mai restrâns, adventismul denumește un curent interconfesional, milenarist, cu puternice accente pietiste și misionare, care a influențat creștinătatea începând cu secolul al XIX-lea, producând diverse reacții și noi confesiuni creștine cu idealuri restauraționiste. Acest curent religios s-a resimțit cu precădere în
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
idealuri restauraționiste. Acest curent religios s-a resimțit cu precădere în țările anglofone, fiind cel mai specific reprezentat de mișcarea de trezire începută de predicatorul baptist William Miller în Statele Unite ale Americii, între 1831-1844. Ca teologie și stare de spirit, adventismul s-a diversificat drastic după eșecul așteptărilor Venirii lui Christos din anii 1843-1847. Din adventismul original (millerit) s-au format mai multe confesiuni și denominații, adesea contestate pe diverse motive teologice sau social-politice. Unele dintre aceste confesiuni, slab organizate și
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
mai specific reprezentat de mișcarea de trezire începută de predicatorul baptist William Miller în Statele Unite ale Americii, între 1831-1844. Ca teologie și stare de spirit, adventismul s-a diversificat drastic după eșecul așteptărilor Venirii lui Christos din anii 1843-1847. Din adventismul original (millerit) s-au format mai multe confesiuni și denominații, adesea contestate pe diverse motive teologice sau social-politice. Unele dintre aceste confesiuni, slab organizate și cu slabă distincție doctrinară, au dispărut de mult, așa cum este cazul ramurii majoritare a mișcării
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
credința în nemurirea naturală a sufletului și în chinurile veșnice ale iadului": Majoritatea confesiunilor adventiste condamnă aceste învățături ca nebiblice, înșelătoare și dăunătoare spiritualității creștine autentice. Singura excepție au fost Adventiștii Evanghelici (Asociația Milenială Americană), care formau trunchiul principal al adventismului în secolul al XIX-lea, și care între timp au dispărut. 3. "După atitudinea față de propria origine istorică și față de mesajul millerit, confesiunile adventiste se clasifică în": 4. "După atitudinea față de darurile spirituale sau harismele nou-testamentare (cf. 1 Corinteni 12
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
Bisericii interpretările lui personale. Houteff citea Biblia și scrierile Ellenei White într-o manieră diletantă, abuzivă, mistică, din perspectivă rigorist-perfecționistă și revizionistă, într-un mod asemănător cu înaintașii „reformiștilor” și cu alte grupuri asemănătoare care s-au ridicat în istoria adventismului. Între alte specialități, grupul lui Houteff crede în restabilirea împărăției lui David la Ierusalim, motiv pentru care s-au numit oficial „davidieni”. Toți liderii succesivi ai acestui grup, care a fost mereu bântuit de lupte pentru putere, au pretins darul
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
1993. Comunități davidiene există în continuare, inclusiv „The Branch”, numărând cel mult câteva mii de membri, adepți ai doctrinei lui Houteff. Aceștia condamnă fenomenul David Koresh, pe care nu-l recunosc ca davidian. Cel mai uzual sens al noțiunilor de "adventism" și "adventist" se referă la identitatea Adventiștilor de Ziua a Șaptea, ca spiritualitate, teologie, doctrină și trăire (pietate)specifică. În mod special, doctrina (învățătura) Bisericii este aceea care îi dă identitatea și viața specifică. Spre deosebire de multe confesiuni creștine, tradiționaliste sau
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
aceeași doctrină poate fi expusă mai detaliat, sau mai concentrat. Din motive practice, numărul „punctelor de credință a variat între 4 și 28 de articole, atât în sens istoric, cât și geografic. Diferența aceasta nu reprezintă o variabilitate confesională în interiorul adventismului, ci o variație de expresie a aceleiași doctrine. Cea mai rezumativă expunere doctrinală împarte aceste articole în trei categorii: 1. Articole de credință comune cu restul creștinătății: Autoritatea Bibliei; Creatorul și creația; Dumnezeirea (Trinitatea); Christos ca Dumnezeu adevărat și om
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
regulile și cărțile sfinte ale ritului vechi, s-a instaurat o perioadă de calm relativ. Distrugerea mânăstirilor de rit vechi de la mijlocul secolului al XIX-lea a dus la scindarea spirituală a cazacilor. Pe când unii dintre ei au trecut la adventism, alții devenit credincioși ortodocși. Cu toate aceste, după cum aveau să recunoască chiar și autoritățile, o bună parte a cazacilor de pe Ural a rămas credincioasă ritului vechi. După publicarea decretului din 1905 „Cu privire la începutul introducerii toleranței religioase”, după reînființarea Mitropoliei de
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
Material Faith", Online Heidelberg Journal of Religions on the Internet, 2008, pp. 116-143. Kluver, R., Cheong, P., "Technological Modernization, the Internet, and Religion in Singapore", 2007, Journal of Computer Mediated Communication. Knight, G., The Apocalyptic Vision and the Neutering of Adventism, Review and Herald, Maryland, USA, 2008. Kozinets, R. V., Netnography: Doing Ethnographic Research Online, Sage Publications Ltd, 2010. Krol, E., The Whole Internet: User's Guide și Catalog, O'Reilly și Associates Sebastopol, 1992. Krueger, R. A., Casey, M. A., Metoda
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Occidentul American (și nu numai), mormonii sunt un cult neoprotestant din ce în ce mai prezent în Europa de Est, inclusiv în România. VIII.2. Adventiștii de Ziua a Șaptea Este o mișcare religioasă protestantă cu origini în SUA, de unde s-a răspândit în toată lumea. începuturile adventismului de Ziua a Șaptea țin de predicția falsă a predicatorului baptist William Miller, referitoare la întoarcerea Mântui torului. A urmat „Marea Dezamăgire”, dar unii credincioși nu și-au pierdut speranța în iminența celui de-al doilea advent. În 1860 și-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Gourmont și altul la aniversarea lui Stéphane Mallarmé, amândoi [literații] abia cunoscuți [de] publicul nostru, cât și scrisorile unor corespondenți din Ger mania, Franța și Anglia În război - revista să tipărească Întâm pinarea „ciorăparului“ din Ploiești, Ilie Stroescu, care apăra adventismul Împotriva prigoanei popilor noștri, și asta, vă asi gur, Într-o proză de o excelentă sobrietate ironică, vrednică de Paul Louis Courier. [...] Noua Revistă Română, apărută, mai precis reapărută, În toamna lui 1908, Încetă În vara războiului nostru din 1916
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în spirtul profesorului Gh.Iancu. Mișcarea comunistă - fără activitate, pentru că elemente de stânga recrutate din evrei au fost evacuate. A fost evacuat un element puternic evreul Finkelștein Buby prin plecarea lui spiritele românilor care-i cunoșteau activitatea s-au liniștit. Adventismul se dezvoltă în Darabani. 337 Mișcarea evreiască - evrei 2000. Evreii din Dorohoi sunt epuizați și așteaptă măsurile de evacuare care nu vor întârzia. Evacuările din luna iunie 1942 au fost un eșec neprevăzut și nu și-au atins scopul. Cei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Bethel” - strada Mesteacănului nr. 8 (Poezia „Betelul nostru” - la Anexe, la sfârșitul cărții) Imobilul a fost construit în perioada 1993-1995, fiind inaugurat în primul Sabat din octombrie 1995. CAPITOLUL 2 Scurt istoric al Bisericii A.Z.Ș. Buzău În Buzău, adventismul a apărut în urmă cu 110 ani, între anii 1902 - 1903. Biserica Adventistă din Buzău a făcut parte din primele comunități adventiste cunoscute în organizarea de la 31 Decembrie 1913 din Curierul Misionar - anul I, nr.1; la acea dată era
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
vorbele ce aparțin scriitorului Dan Lungu? Autor: Cătălina Tomescu Cartea sa, "Cum să uiți o femeie", apărută acum trei ani, nu este un manual de trecere peste o despărțire. Povestea ce leagă o multitudine de subiecte și teme diverse ( dragostea, adventismul, jurnalismul pe timpul comunismului) se concentrează în jurul lui Andi, un tânăr jurnalist ce locuiește împreună cu prietena să de un an și jumătate. Lucrurile se complică în momentul în care aceasta dispare subit din viața sa, fără nicio explicație în afară de un bilețel
Cum să uiți o femeie, un manual de trecere peste o despărțire () [Corola-journal/Journalistic/22316_a_23641]
-
va tipări, între multe altele, medalioane despre Rémy de Gourmont și Mallarmé, traduceri din Whitman (primele apărute la noi) ș.a. Adversară a exclusivismului religios, nu a ezitat să publice, sub semnătura „ciorăparului” Ilie Stroiescu din Ploiești un articol în apărarea adventismului oprimat de clerul ortodox autohton. În răspăr cu tradiționalismul antisemit, a găzduit numeroși colaboratori evrei, de la F. Aderca și Tristan (Tzara) la filozoful spinozian Ion Brucăr. Cronica literară a fost ținută, cîțiva ani, de către tradiționalistul moderat Ion Trivale (Iosef Netzler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rând prin sustragerea învățământului teologic din custodia bisericii, care a fost trecut sub egida Ministerului Școlilor, unde nu rareori predau dascăl i atei. În al doilea rând a avut de suferit din cauza atacului neîntrerupt al sectelor protestante și neoprotestante, îndeosebi Adventismul pe care Paulescu îl consideră ca un element de disoluție națională. Argumentația este una de fond, pentru că adventi smul preia de la elbionism înlocuirea Duminicii cu Sâmbăta, de la iconoclaști necinstirea crucii, icoanelor și prigonirea celor ce invocă sfinții, dar cel mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Paști - de Eugen Stoian, Ouă încondeiate - de Ilie Murărașu, Iertarea o îndatorire prioritară a creștinului, de Marin C onstantin, ABC‐ul micului creștin, de Ioana Săucă; dar și: Când a apărut și Ce urmăriți domnilor așa ziși evangheliști creștin i? Adventismul - o sectă neoprotestantă în ofensivă pentru destabilizarea spiritualității românești; Destabilizarea României sub toate aspectele prin pătrunderea nestingherită a sectelor creștine și neocreștine, ori Ora de religie la ceasul evaluării; Unirea unei părți a românilor cu biserica catolică etc. Prin diversitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]