566 matches
-
de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în revistă lucrări bibligrafice, studii teoretice, culegeri (monolingve sau bilingve), comentarii despre prezența paremiologiei în operele literare, tipuri de frazeologisme definite formal și funcțional (adverbiale, nominale, verbale; sloganuri, clișee, locuri comune) sau semantic și tematic; lucrări despre anumite expresii sau proverbe particulare; abordări istorice (grupate pe secole) și dialectale; cercetări contrastive și utilizări didactice. Autorul a folosit și bibliografii mai vechi, pe care le-a
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
pe care o trezește formula vagă, înșelătoare și nefirească: "De câte ori aud la televizor expresia Ťpe surseť, îmi vine să mă urc pe pereți" (alseresblog.romblog.ro, 11.03.2008). Pe de altă parte, se confirmă răspîndirea ei, chiar în folosire adverbială, pe lîngă cele mai neașteptate verbe (a afla, a veni, a da etc.): "informațiile în acest sens au venit Ťpe surseť, pentru că era vorba de publicarea unei corespondențe private" (Timpolis, 6-8.08.2007), "se vorbește Ťpe surseť despre intenții clare
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
rar" pare mai curînd o indicație normativă: la I.A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească" (1931), tocmai substantivele maxim și minim ocupau locul principal și primeau definiții detaliate. Una dintre utilizările frecvente ale celor două cuvinte este cea adverbială, cu sens restrictiv ("cel mult", "cel puțin"), cînd sînt plasate în vecinătatea unei indicații cantitative: maximum doi metri, trei minute minimum. Dicționarele mai consemnează și substantivele feminine maximă și minimă (cu sensuri specializate). Locutorii au deci de operat cu adjectivele
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
maxim și minim, maximă și minimă și cu adverbele maximum și minimum, toate înregistrate ca atare în DOOM2. Dicționarul normativ fixează, mai clar decît dicționarele explicative care l-au precedat, specializarea gramaticală și semantică a formelor, indicând și pentru locuțiunea adverbială singura variantă corectă (la maximum). Un ansamblu de factori etimologici și care țin de tradiția limbii literare au condus așadar la situația actuală, în care tendința de simplificare a formelor în -um nu este acceptată de norme, devenind chiar un
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
tehnice: "moneda americană a atins și luni un maxim al ultimelor șase luni" (EZ 16.08.2008), "reprezintă un maxim istoric" (EZ 14.08.2008), "nivelul Prutului a atins ieri un nou maxim istoric" (EZ 14.08.2008). Și locuțiunea adverbială apare în forma literară - "să profit la maximum de fiecare minut" (EZ 17.08.2008); "vreo 3-4 motocicliști cu motoarele turate la maximum" (EZ 16.08.2008) - , dar și în cea substandard (foarte frecventă în oralitatea mai puțin supravegheată): "dansează
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
08.2008), dar în comentariile cititorilor apare la maxim ("tocmai acuma răsună la maxim, peste întregul oraș, muzica țigănească", ibid.). Să recapitulăm: maxim și minim sînt forme mai scurte, mai comode, foarte frecvente; generalizarea lor (și la adverbe și locuțiuni adverbiale, după modelul formelor adjectivale și a variantelor substantivale) nu ar fi total nejustificată. Sînt totuși stigmatizate ca forme inculte, ca mai toate cele produse de tendința de simplificare a neologismelor, într-o perioadă în care formele etimologice sînt în genere
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
grup(ă) desemnează o multitudine, sugerează acumularea și poate fi simțit ca un sinonim parțial pentru mulțime, grămadă. În ultima vreme, remotivarea a mai avansat cu un pas, grupă primind un adjectiv care îi atribuie mai mult sens ca intensificator adverbial, și anume mare: "înghesuială grupa mare!" (iorga.eu); "în concluzie, supărări minore, liniște grupa mare..." (douamaini.ro); "la Acvarium, continuă să se fure grupa mare" (arenavalceana.ro, 3.10.2006); "sus era frig grupa mare" (jamaykdesign.ro, 18.01.2009
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
cetățeanul turmentat ori "catindatul" magnetizat). Unele dintre expresiile mai vechi s-au păstrat (a trage la măsea), altele au ieșit din uz (a lua luleaua neamțului). O serie lexicală bogată este alcătuită din adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc.
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
O evoluție oarecum asemănătoare înregistrează, în româna actuală, termenul automat. și în acest caz, dicționarele suferă de inerție: în DEX, automat nici măcar nu este înregistrat ca adverb; în cadrul valorii sale de adjectiv se precizează doar că există și o utilizare adverbială, cu sensul "care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau voinței". Într-un registru al românei vorbite mai puțin cultivate, automat funcționează însă ca adverb modalizator, cu sensul "obligatoriu", "inevitabil", "sigur": "acum, sinceri să fim, faptul că
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
realizare a ceea ce s-a numit "dezagreabilul ca mijloc de întărire" (J. Byck), fenomen ușor de regăsit și în folosirea unor adverbe ca grozav (al cărui sens negativ s-a atenuat în timp), teribil sau groaznic, parțial și în uzul adverbial al substantivelor foc, trăsnet etc. (frumoasă foc, deșteaptă trăsnet), în argotismele mortal, criminal, de comă etc. Sensul negativ al intensificatorului sporește forța expresiei, chiar dacă (sau mai ales dacă) se aplică unui adjectiv cu semantism pozitiv: grozav de bun, teribil de
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
silabică, secvența sonoră finală) și mai ales prin sens ("bun, frumos"). Din punct de vedere gramatical, ca și mișto, e un adjectiv invariabil care își poate crea în română și un feminin analogic (caștoacă - vezi miștoacă); poate fi folosit și adverbial, deși în această ipostază apare mai rar. În limbajul tinerilor, prin anii 1970-1980, nu a fost un cuvînt la modă, ci doar o apariție pasageră, legată mai mult de preferințe individuale ale unor vorbitori. De altfel, cuvîntul nu e înregistrat
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
o motocicletă, cu care se transportă obiecte sau persoane" (DEX); de aceea sînt folosite adesea cu o anume autoironie. Cel mai normal mijloc de echivalare terminologică rămîne în acest caz verbul a atașa și participiul său atașat (folosit adjectival sau adverbial, dezambiguizat de context). În formulele care anunță prezența unui document atașat, mulți utilizatori ai poștei electronice recurg la traducerea cuvînt cu cuvînt, la calchierea mecanică a unor structuri sintactice din engleză. Așa au luat naștere cîteva variante de mesaj-tip
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
fie o problemă. Lucrul acesta trebuie subliniat: în viața unui om problema infinitului nu se pune niciodată ca atare. De amănuntul acesta îți dai seama cînd realizezi că infinitul nu ajunge pînă la mintea noastră decît în formă adjectivală sau adverbială. Nici un om normal nu stă să priceapă infinitul, dar în schimb se întreabă dacă o durere va dura la infinit sau dacă, bunăoară, universul e infinit. Seara, cînd stăm în pat și medităm la nemărginirea lumii sau la posibilitatea ca
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
la posibilitatea ca sufletul să fie nemuritor (și aceasta tot o variantă de infinit este), ceea ce ne frămîntă cu adevărat e gradul de intervenție a infinitului în viața noastră, de aici și înclinația de a resimți infinitul în forma lui adverbială sau adjectivală. Nu teoria infinitului ne preocupă, ci consecințele ei asupra ființei noastre. A doua idee ce reiese din Cartea infinitului este că tocmai disciplina în care te-ai fi așteptat ca infinitul să joace un rol hotărîtor - este vorba
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
doua cerință: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte și al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părți de vorbire diferite. La numărul 3 - locuțiune verbală "a pune umărul" sau locuțiunea adverbială "umăr la umăr". La numărul 4 - perspectiva narativă era obiectivă, pentru că se nara la persoana a III-a, cu viziune și focalizare zero, viziune auctorială, din spate. La cerința numărul 5 - două motive literare: motivul străzii și motivul vestimentației. La
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
numere indicate de zaruri au denumiri proprii (3 : 3 = "limbă de șarpe"). Din toate aceste formule, o evoluție specială a cunoscut para-ndărăt, probabil prin reinterpretare, prin remotivarea elementelor care o alcătuiesc. Conform sursei 123urban.ro, para-ndărăt (și forma adverbială suplimentar marcată parandărătălea) e un "termen folosit la jocul de barbut, cu sensul de Ťzarul prost câștigăť"; dar înseamnă și, pur și simplu, "invers, pe dos; de la coadă la cap". Oricum, termenul pare să fie folosit tot mai mult, în
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]
-
aburesc" (Academia Cațavencu, 21, 1992); "nu mai vorbește nici unul de chestii concrete, ci o aburește cât poate", anutza.wordpress.com). Într-un sens mai larg, a o aburi nici nu se mai referă la vorbe, ci - mai ales cu completarea adverbială aiurea - la acțiuni neconcludente, lipsite de consistență: "tot meciul au aburit-o aiurea" (blogsport.ro/andries, 4.10.2007); sensul extins apare și la substantivul abureală. Un sens mai vechi al verbului - în forma reflexivă a se aburi - este "a
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
la langue des cigains, Berlin, 1837) îl transcrie cu ț sonorizat, devenit d - mischdo - și îl definește că "bon", cu precizarea că se referă la inanimate (spre deosebire de ladscho, care s-ar referi la persoane); diferențierea este desigur legată de natură adverbiala a cuvîntului, prin care sînt calificate acțiuni, situații, în genere abstracte. La J.-A.Vaillant (în Grammaire, dialogues et vocabulaire de la langue rommane des sigans, Paris, 1861), cuvîntul apare înregistrat în formă mișto, cu explicația "bien". Cam în aceeași perioadă
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
unui eveniment ulterior care determină o modificare a competenței), să dispună declinarea de competență. Aceasta rezultă din folosirea de către legiuitor, pe de o parte, a verbului „dispune“, iar nu „poate dispune“, iar, pe de altă parte, din utilizarea locuțiunii adverbiale „de îndată“, cu sensul de imediat, numaidecât. Curtea reține că, în ipoteza în care organul de urmărire penală nu se conformează obligației stabilite de dispozițiile art. 58 alin. (2) din Codul de procedură penală de a dispune de îndată declinarea
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
măsurii de conducere la sediul poliției, activitatea de verificare a situației de fapt și, după caz, de luare a măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează „de îndată“. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că locuțiunea adverbială „de îndată“ are sensul de imediat, numaidecât (a se vedea Decizia nr. 665 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 4 aprilie 2022). Astfel, Curtea constată că stabilirea unei exigențe de ordin
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere). Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente). Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente) Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul nominal Subiectul Atributul Complementul Construcţii sintactice: construcţii active/ construcţii pasive cu verbul a fi construcţii impersonale construcţii cu pronume
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: Domeniul de conținut: Elemente de construcție a comunicării • exprimarea coordonatelor acțiunii - locuțiunea adverbială; • exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură - aplicativ: interjecția pradicativă, MATEMATICA Pentru simularea probelor Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]