193 matches
-
regimului criminal, de tristă amintire. Raportul dintre politică și artă au fost înlocuite de dispute aprige între neoconservatori și o tabără tot mai puțin numeroasă de intelectuali cu vederi liberale. Prin însăși ocupația lor, intelectualii au alcătuit întotdeauna o elită adversativă. Intelectualii de astăzi, tind să adere la ceea ce deține putere. Contracultura din timpul regimului trecut a discreditat vocația culturală. Elisabeta IOSIF: Am să revin asupra acestei idei sub un alt aspect. În secolul al XIX-lea, Ralf Waldo Emerson, cel
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
finalul acestei poezii: ”Dar e cu totul alta starea / noastră, aparte / inertă și dureroasă”. Nu cred că poetul a uitat să pună semnul grafic de încheiere a versului ultim al acestei poezii-mesaj, a ideii pe care o începe cu conjuncția adversativă ”dar” și o încheie cu adjectivul exprimativ ”dureroasă”. Această omitere am putea-o interpreta ca o dorință a lui Ruffilli de a continua, așa cum va face în celelalte poezii, mesajul său la libertatea omului. El trăiește clipele timpului încătușat al
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
tămăduitoare de moarte, într-un discurs apoteotic despre adevărata Viață, care nu știe ce înseamnă moarte, dovadă că el și Iubita sunt nedespărțiți în continuare, două suflete îngemănate. Impresia mea este confirmată de poema Viața ca o ghilotină, în care adversativa dar devine, la modul spectacular, citită/scandată corespunzător, cadou, dar făcut cuiva ! Adversitatea sorții, pare a insinua poetul, se poate metamorfoza în contrariul ei, așa cum dar poate însemna și însă, și cadou, ceva care din opreliște devine cale de acces
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
Foster, poet, eseist și critic literar american, ale cărui lucrări sunt traduse în multe limbi, a publicat volumul Febra albă. Traducerile aparțin lui Carmen Firan și Alexandrei Carides. Edward Foster impune contraste între vegetal și interiorul uman-sufletesc, întărite prin conjuncția adversativă „dar“: „Macii de pe țărmurile asiatice încep să înflorească, / dar inima mea este grea“. Contrastul este principala modalitate de creație. În poemul Îmi înfășor degetele pe încheietura mâinii tale, gestului tandru și acaparator din titlu i se opune interogația finală, menită
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339651_a_340980]
-
în dimensiunea politicului decident, prezentând, trunchiat, doar un singur palier al culpabililor postdecembriști. Iată cum, construcția meșteșugită a hiperbolei induse cu voie în structura permisivă a mentalului general (cu sau fără toți dinții existenți în patul gingival) e, fără elemente adversative și dubitative suplimentare, gata. Personal, mărturisesc cu sinceritate faptul că nu mi l-aș fi imaginat vreodată pe autorul, printre altele, al ”Apelului către lichele” și al ”Declarației de iubire” că poate concepe, într-o bună zi, un text de
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
meditație și reculegere în mintea și inima fiecărui cititor. Raportarea situațiilor relatate artistic sub formă de poezii cu tâlc, la propria atitudine de viață, ar fi principalul beneficiu adus comunității creștine. Folosirea prepoziției „dar” sau „dară”, însă nu cu sens adversativ, ci de conjuncție de legătură, necesară ca pauză între cuvinte, cu înțelesul „deci”, în poeziile: „Lucrătorul somnoros” și „Rugăciunea lui Agatonie” - este o notă de specificitate a scrisului autoarei, care se folosește de arhaisme și regionalisme în limbaj, pentru a
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
folosite de autorii anonimi în creațiile noastre populare, citind nenumărate poezii din folclorul zonei și, abia atunci, am înțeles sensul lor adevărat. Când baciul ne-a spus dar, dragii mei, cuvântul ”dar” nu era folosit cu sensul gramatical de conjuncție adversativă, ci cu sensul că acea băutură era un ”dar” al lui către noi, pe care însăși divinitatea îl înlesnise ca dăruitor către cei ce urcaseră cu iubire să-l vadă acolo, sus, în vârful munților Cibin. Vorba proverbului vechi românesc
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
mai risipea din tensiune: - Ia mai lasă-mă, Gheorghe. Că nici codri nu mai sunt... Nu muri, că n-are cine să te plângă... "Ei, e-așa..., dar nu-i așa" i-ar fi spus Profesorul Crașoveanu, cu gândirea dumnealui adversativă. Nu-i așa, dragă Doamnă Ligia, îi spun și eu, căci Magistrul, care a lăsat atâtea urme în sufletele nostre câte luminișuri în păduri, convorbind cu Eminescu, se va fi gândit tocmai la acei codri ce se leagănă "fără ploaie
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
se datorează mie. Cum să nu-mi facă plăcere asemenea recunoașteri? - Ce ați aprecia mai mult la o persoană: o cultură bogată sau un caracter onest, vertical, care nu face compromisuri ? - Întrebarea dumneavoastră nu admite sau... sau. Noțiunile nu sunt adversative și este evident că poți avea o cultură bogată dar să nu fii o persoană onestă sau invers. Este bine când ambele atribute aparțin aceleiași persoane, la care trebuie adăugat un dozaj bine determinat, cel puțin pentru cea de a
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
În ansamblu, oarecum egale. Ceea ce Înseamnă că nimeni și nimic nu poate ieși din sfera acțiunii vrăjitorești și că nu există răgaz În ceea ce privește aceste acte - ele trebuie efectuate, reluate și regenerate pentru a face față altor acte simultane (nu neapărat adversative) și pentru a asigura perpetuarea statutului individului, colectivității și naturii În ansamblul ei. Această constantă este sintetic exprimată (chiar dacă prin referire numai la sistemul relațiilor politice) de P. Stewart și A. Strathern (2004, p. 197): În termenii relațiilor de putere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care M. izolează opoziția - de esență - între eternitatea increației și veșnicia ciclică a formelor existenței. Aceeași riguroasă investigație semantică deplasează accentele de semnificație în portretele pământenilor, Cătălina reprezentând o figură textuală emblematică, un fel de dedublare contratimpică, exprimată prin relația adversativă „dar” (discursul personajului și cel naratorial abundă în recurențe ale acestei conjuncții). Demersul a fost secondat de o reeditare a tuturor variantelor și versiunilor manuscrise, într-o formă care să faciliteze nu numai consultarea lor, ci și urmărirea traseului ideilor
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
rimelor interne. Un procedeu stilistic folosit este aliterația, construită pe baza repetiției acelorași cuvinte sau a unor derivate flexionare ale acestora. Mai des întâlnite sunt situații ca „ori din pușcă să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
un bine, ți l-am făcut și eu” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele copulative, legate prin nici, nu numai, ci și: „Nu caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a ironizat îndelung pe primarul Vanghelie: „Domnul care este”. Folosirea excesivă sau nepotrivită a conjuncției care devine semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă aparte trebuie să acordăm conjuncției dar. De multe ori, nu este folosită cu valoare adversativă: „Dar cine te crezi tu?”. Sfatul nostru este să evităm această conjuncție (mai ales în textele descriptive și narative) și astfel vom fi la adăpost de greșeli de exprimare extrem de grave - anacolutul, de pildă: „Fusese la mare, dar nu se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
generale a strategiei. Teza centrală a lui Lutwak este aceea că strategia este caracterizată de o „logică paradoxală”, În contradicție cu „logica bunului-simț”, care caracterizează comportamentul uman În general. Această logică are atât o dimensiune orizontală, caracterizată de comportamentul uman adversativ, cât și o dimensiune verticală, ce se manifestă la toate nivelurile strategiei: tehnic, tactic, operațional, al teatrului de operații și al marii strategii (Luttwak, 2001, p. 69). Concluzia lui Foster este că strategia este caracterizată, În literatura de specialitate, fie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă un „dar” adversativ, ce deconspiră, în cele din urmă, întregul peisaj ca fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!” Finalul basmului valorifică din nou categoriile temporale și spațiale pentru ilustrarea ieșirii din planul ficțional, ireal, realizându-se, printro conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația binelui, descrisă prin voia bună dimprejurul meselor încărcate. Basmul cult, ca și basmul popular, reprezintă chintesența morală văzută ca
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
că scopul documentelor conciliare nu poate fi redus doar la clarificarea unor probleme, ci oferă indiciul unei perspective de fond, în interiorul căreia e posibil ca problema să fie rezolvată. 1.1 Diverse soluții și interpretări Conciliul nu folosește o formulă adversativă, adică nu afirmă una ca să excludă pe cealaltă, sau nu exprimă opoziția lor inconciliabilă. În al doilea rând, exclude și formularea disjunctivă. Nu este vorba de a alege una dintre posibilități, excluzând-o în același timp pe cealaltă, sau de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
emanciparexe "„emancipare" din acest statut, grupurile marginale pot dezvolta strategii obediente față de grupurile conducătoare, dorind să fie acceptate sau incluse, sau dezvoltă strategii resentimentare (vezi naționalismul șovin, de exemplu). În aceste condiții, solidaritatea internă scade sau este una de tip adversativ. Pentru oricare dintre teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă", ieșirea din anonimatxe "„anonimat" nu înseamnă doar ieșirea în arena publică și participarea femeilor la decizie în contextul macropoliticii, ci și ieșirea din invizibilitate publică a experiențelor femeilor, aducerea lor pe agenda dezbaterii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că ne revine sau capitulăm la toate aspectele problemei. Uneori, disputanții își sacrifică nevoi foarte importante în vederea evitării conflictului sau a verificării existenței lui. Aceste opt abordări ale evitării se pot combina. b. Opoziția (împotrivirea, concurența, competiția) Este cel mai adversativ stil, deoarece se focalizează în principal pe perspectivele proprii. Acest stil poate închide/respinge atât dorința de a înțelege, dar și o atitudine de respect pentru ceilalți. El se caracterizează prin lupta activă a individului pentru propriile interese, prin lipsa
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
plină cu de ce-uri, la care așteaptă răspunsuri. În ochii ageri ai micilor școlari joacă lumini de tărie, de iscodire, de acceptare sau de respingere. Te șochează cu răspunsuri de o sinceritete directă nu pot, nu vreau sau comunică adversativ nonconvențional, prin gest. Ne privesc, pe noi, educatorii, cu reținere sau cu iubire, cu Încredere sau dezamăgire. Se știe că ființa umană este foarte complexă, că este unică și irepetabilă, și nu În ultimul rând că e de-a dreptul
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR CU C.E.S. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN MEDIUL RURAL. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2170]
-
plină cu de ce-uri, la care așteaptă răspunsuri. În ochii ageri ai micilor școlari joacă lumini de tărie, de iscodire, de acceptare sau de respingere. Te șochează cu răspunsuri de o sinceritete directă nu pot, nu vreau sau comunică adversativ nonconvențional, prin gest. Ne privesc, pe noi, educatorii, cu reținere sau cu iubire, cu Încredere sau dezamăgire. Se știe că ființa umană este foarte complexă, că este unică și irepetabilă, și nu În ultimul rând că e de-a dreptul
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR CU C.E.S. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN MEDIUL RURAL. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2169]
-
Eros; morminte - cunoaștere absolută, prin Thanatos) și pentru toate regnurile ce alcătuiesc lumea fizică (regnul vegetal și mineral, regnul viețuitoarelor și specia umană). În următoarele două secvențe, imaginarul poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evoluțiile spre extremă, favorizând un malaxor de valori, mai ales umane, care funcționează cu combustibilul numit exces al câștigului irațional. Nu este prea complicat să se constate că proiectul „piață, tot mai multă piață” este unul construit în oglindă (dar adversativ, violent nu nevinovat) al preceptului socialist „plan, tot mai mult plan”. Or, despre ce altceva este vorba în atitudinile pure, de extremă, decât despre ideologie? Un simplu exercițiu de atenție ne demonstrează acest lucru de exemplu: dacă se urmărește discursul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un subiect cu consistență socială, deci colectivă, în timp ce exercițiul cunoașterii, deși în esență, individual, sfârșește prin a fi confirmat tot în repere sociale. Chiar construcția acestei fraze trasează aliniamentele unui front încă în desfășurare, în care canonadele au substanțierea ideologică adversativă dintre individualism și colectivism în înțelegerea gestiunii puterii. Ce trebuie făcut pentru a nu zădărnici pretenția de știință a Economiei în această situație? Întrebarea nu are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]