38 matches
-
vioi, vesel, afabil, voluptos, inconstant, îndrăzneț la nevoie și mărinimos. Natură optimistă, conciliantă, generoasă, expansivă, dar iritabilă, impulsivă, cu accese foarte violente de mânie, rapid trecătoare însă și neurmate de ranchiună. Foarte supus instinctelor, gurmand, voluptos, înfocat și schimbător în afecții. Memorie normală, ușoară, inteligență vie, dar superficială. Capabil de energie, dar cu voință de scurtă durată. Predispoziții morbide (Diateza sanguină) Stări congestive acute: hemoragii, pletoră, congestie pulmonară, anevrisme, afecțiuni cardiace, palpitații, cefalalgii, insomnie, insolație. Inflamații violente: tuberculoză pulmonară, reumatism articular
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Vrăbiescu și fostul administrator al Operei, N. Vămășescu (?). Cu toată dragostea și multă sănătate D-nei. Al. Alger 7 (București), 21.12.1981 (ștampila poștei) Dragă și neuitat prieten Dimitriu, Emoționat, nu găsesc cuvinte pentru a-mi putea exprima atașamentul, cu afecție și mulțumiri pentru cele primite ca dar, de 356 E vorba de îmbolnăvirea mea, cu anumită periodicitate, din cauza efortului vreme de 13 ani la traduceri științifice, ca traducător, dar și datorită stressului la care am fost supus. 357 Emil Satco
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
simplu de complex și capacităților de comunicare a profesorului care trebuie să atragă elevii. Obiectivele afective vizează sentimentele, valorile și trăsăturile de caracter, formarea unor atitudini morale și aptitudini, stimularea curiozității științifice ca și dorința de a găsi răspunsuri. Obiectivele afecție își propun modelarea personalității elevului, fac apel la afectivitatea acestuia, la sensibilitatea lui, căutând resorturile interne ale mobilizării spre învățare, spre cunoaștere. Rolul profesorului că persoană umană în realizarea acestor obiective este esențial. Obiectivele psihomotorii au în vedere formarea unor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
un salut și un zâmbet de introducere, cercând, fără succes, În preajma lui, acel schimb sau mutații de valori de la om la om salutare, când și când, caracterelor noastre moleșite și depravate de civilizație; sau cutezând a-mi trece mâna, cu afecția mea cea mai fricoasă, pe blana Încurcată de ciulini a acestui bătrân dulău neîn cre zător și vrednic păzitor al stânei; sau Îndru gând vreun mijloc de Înțelegere, pe limba lui cea aspră, cu acest barbar colțuros și cu mustățile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor să ne spună că mititica i-a mărturisit, la culcare, că-i place „glasul domnului Beldie“ când l-aude vorbind. Tinerețea și frumusețea nu-s chiar atât de mare lipsă pentru ca o femeie să adune Încă În jurul ei atenția, afecția și admirația noastră. A venit iarăși la noi În casă, deunăzi, vechea noastră prietenă de acum cincizeci de ani, ea Înșăși numărând astăzi șapte zeci și trei de primăveri. Eram copii, eu și nevastă-mea, când Olga, frumusețe durdu lie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din franceză: acablantă (copleșitoare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
copiii Smaranda și Dan. Au vorbit de tine cu entuziasm și cu convingerea: Va izbuti! Nu uita, cât poți și atât cât crezi că nu ți ai face rău, să fii sprijin lui Cinci , care are, cred, atâta nevoie de afecție sigură și energică. Aștept întăia ta scrisoare; nu știu cum ai trecut la Curtici, cum ai călătorit, cine ți-a venit în întâmpinare la gară. Azi, mă năpădesc toate întrebările pe care nu am vrut să mi le pun până acum. Uneori
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să te vedem; o să ținem locul Monicăi“. Desigur e în mine un nejustificat resentiment. Ași fi voit să mă trateze ca pe o convalescentă capricioasă, căreia îi trebuia îngrijire afectivă și să-i dea supa de întremare, cu abnegație și afecție. Nu aveam dreptul să cer, știu; dar nici să stea zile întregi, fără să mă vadă decât cinci minute, seara, în pripă, nu a fost caritabil... nu. Și mai ales ce m’a indignat e că pretindea că o sufocă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ghica, Dimitrie și Leonaș? Ce impresie caldă de familie regăsită și adevărată am avut. Tot așa a fost și acum. S’a prelungit masa până la 4½; ai fost tot timpul cu noi și mi-am dat seama de ce calitate e afecția și interesul ce-ți poartă. Sâmbăta viitoare dejunez la ei. Fetița lor e adorabilă; seamănă mult cu Dora Moscuna, vioaie, frumoasă și inteligentă. Iubita mea, e ora cinci, o jumătate de oră mă mai desparte de supliciul ședinței; azi e
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tine, în povestirea de lucruri mărunte, așa cum e viața. Pe hârtie mereu aș fi vrut să văd profilul tău de Nefertites (!); uneori nici nu vreau să mă gândesc cât de mult mă simt singură de când ai plecat. De obicei, în afecțiile și sfâșierile vieței, durerile se estompează cu vremea; [însă] acum fiecare zi amplifică singurătatea și vaerul ei, dezolarea crește și mă cuprinde toată, mai puternic, mai mult. Acum i se adaogă grija de frigul de acolo. Ce vei fi făcând
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ani, iubita mea. Am ciocnit cu tine, pahar lângă pahar, acum! și încă o dată la 11: au fost aici Gaby, Pauline și Maria cu o primavera și un mic tort de ciocolată: am vorbit de tine, Gaby cu humour și afecție, Pauline cu sagacitate, cu maturitate și ușoară melancolie. [...] 1 ianuarie 1948 [...] N’am plâns, Monica, n’am plâns. Și nici nu am blestemat; am strâns pumnii de singurătatea și tristețea ce mă zguduie ca fiorii de friguri. Eri după masă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de la munte, cu skii la spinare, cu glasul răgușit, nu a răsturnat toată casa, ci îmbrăcată orășenește, cu poșeta în care vârâse o cămașe de noapte, peria de dinți și pieptenul. Biata luminiță anemică, dar cu efuzii de bucurie și afecție. [...] Azi am stat cu Sabina toată ziua în casă, ea eșind numai pentru o oră dimineața. După masă, cum stam în babouches și sans rouge sur les lèvres, mama lui Mircică, cu o fotografie a lui și cu o scri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
e un număr nesfârșit mai mare de Dinu Păturică și Tănase Scatiu decât de Dan și Neculai Manea; de pretutindeni se ridică oameni noi, aprigi la luptă, harnici, ambițioși, ce vor să ajungă cu orice preț, călcând totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se îmbogăți și de a fi puternici. Adevăratul erou reprezentativ al societății noastre e, așadar, Tănase Scatiu”. (Eugen Lovinescu, "Cinquantenarul romanului românesc, Critice", vol. IV, Ed. „Ancora”, București, 1928.) Arivistul este reprezentat în
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]