7,838 matches
-
cultivă tăietura fermă, cum e Costa-Gavras, ci adevărul crud, esența problemei: aceea că, privitor la moartea unor oameni, în secolul XX, a existat o fracțiune de secundă în care umbra zvasticii a acoperit umbra crucii... Este și ideea grafică a afișului de scandal, semnat de Oliviero Toscani (judecat prin tribunale și absolvit): o cruce roșie, devenită "suport" pentru zvastică... Un diagnostic foarte exact al "cazului", la care aș subscrie cu amîndouă mîinile, am descoperit în articolul editorialistului de la Nouvel Observateur, Jean
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
o amîne pentru 1948, exterminarea evreilor și țiganilor, era din nou timp pentru probleme "interne", conform - Rolf Hochhuth a dorit să revină în atenția publicului cu tema așa-zisei complicități dintre Suveranul Pontif și Hitler, complicitate redată sugestiv și în afișul filmului, prin zvastica transformată printr-un braț în cruce, afiș care bineînțeles că a provocat proteste ale Bisericii catolice. Cum ar fi putut însă interveni papa, acuzat că încă din 1934, ca nunțiu apostolic la Berlin, l-a cauționat pe
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
nou timp pentru probleme "interne", conform - Rolf Hochhuth a dorit să revină în atenția publicului cu tema așa-zisei complicități dintre Suveranul Pontif și Hitler, complicitate redată sugestiv și în afișul filmului, prin zvastica transformată printr-un braț în cruce, afiș care bineînțeles că a provocat proteste ale Bisericii catolice. Cum ar fi putut însă interveni papa, acuzat că încă din 1934, ca nunțiu apostolic la Berlin, l-a cauționat pe Hitler, cînd practic Vaticanul era înconjurat de trupe nemțești?! Iar
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
Hariclea Darcle. În zilele noastre, mai precis cu un an în urmă, lansarea pariziană a filmului Tosca a stârnit un important interes public; sălile cinematografelor de artă au fost asaltate, casele de bilete făceau față unor cozi greu de imaginat, afișele cu chipul Angelei Gheorghiu erau găzduite pe marile spații publicitare, Asociația Franceză a Cinematografelor de Artă s-a ocupat în mod cu totul special de distribuția peliculei. Săptămânile trecute, la București, în seara lansării filmului, i-au fost oferite titlul
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
cartier cu ținuta demnă și cu frizura bine stăpînită, un fel de Alain Delon de piața Obor, gata oricînd să se ia la trîntă cu hidra intermediarului, și anume pe Gabriel Oprea. Prefectul telegenic, coborît în hărmălaia străzii direct de pe afișele care fac reclamă la Colgate, pasta care penetrează așa cum cerneala... etc., etc., a pornit o bătălie decisivă cu vînzătorii care nu produc și cu producătorii care nu vînd, dar, mai ales, o bătălie pe viață și pe moarte cu spectrul
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
să nu observăm că în programul lor coexistă spectacolele ale vanităților nesatisfăcute alături de impulsurile realmente novatoare. Nu e grav, cum se spunea în copilărie, urma alege. Uneori rebeliunea anilor tineri este recuperată de instituția teatrală cu majusculă și reîntâlnim pe afișul unor profesioniste alcătuiri comerciale pe foștii fanatici ai adevărului crud și dur. Cu atât mai meritorie a fost inițiativa fostului director al Teatrului Odeon, Alexandru Dabija (și ambiția actualei directoare, Dorina Lazăr, de a o continua) prin care a pus
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
Malaparte, simpatizant al fascismului în tinerețe - se întâmplă să vadă un portret și mai mare al dictatorului pe fundalul unui decor industrial gigantic. La pagina 57 a ediției italiene, scriitorul mărturisește că rupsese cu mâna lui partea de jos a afișului pe care "mârlanii" scriseseră iarăși Aiurea... Ah, Malaparte! Să confunzi cultura cu o cantitate de oțel lucrată sub amenințarea gârbaciului... Să nu fi prins finețea zeflemelei românești... O vorbă de duh, care, prin distanța ironică și bunul ei simț civil
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
fost cea mai inspirată sau cea mai nuanțată (Irina Solomon). A mai trecut o vreme și am ajuns să-l văd, a treia oară. Într-o zi de sîmbătă, de la mijlocul acestui decembrie. La intrare, citeam deodată cu alți spectatori afișul care ne anunța că nu mai sînt bilete. M-am bucurat, totuși, de favorul de a obține, de la casieră, un bilet la balcon. Sala plină ochi. Pentru că nu vedeam și pentru că tocmai detaliile mă interesau, am stat în picioare, sprijinită
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
de numeroasele imagini din spectacolele și filmele după Caragiale (printre curiozități, o reprezentație a Scrisorii pierdute la Beijing, cu actorii chinezi în costume de epocă europene), de personajele desenate (păcat că nu reiese cine sunt autorii, cu excepția lui Jiquidi), de afișe ale unor spectacole de demult, de paginile de manuscris ( printre care postumul Titircă, Sotirescu et C-ie). Un neajuns pentru orice împătimit de istorie literară e însă faptul că foarte multe din aceste fotografii, desene etc. sunt nedatate, ele nefiind
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
un instrument de măsurare a "fobiei la Vacanța Mare", rezultatele ar fi, cu siguranță, spectaculoase. În aceeași zi nefericită în care am văzut Garcea la Mall, în hol trona o motocicletă arătoasă, de ultimă generație probabil, iar deasupra ei un afiș te anunța că, dacă intri la Vlad Nemuritorul, s-ar putea ca motocicleta să fie a ta! Totul e să arunci în urnă un bilet la "Vlad"; dacă nu cîștigi motocicleta, pe locul doi se plasează un revelion la Budapesta
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
definitiv din Columbia, unde ar fi fost amenințat cu moartea. Teatrul care ne găzduiește singura reprezentație, pe 15 octombrie, se numește Teatro Mexicano del Seguro Social. Regăsim imaginea finală, cu chioșcul cald luminat și cei nouă protagoniști cehovieni, într-un afiș înalt într-o piațetă liniștită, în fața Templului Santa Cruz, la intrarea în teatru. Biletele se vând cu o oră înainte de începerea spectacolului. Oamenii au o energie debordantă, glumesc, dansează pe stradă, stau jos pe trotuar, sunt la coadă. E un
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
șmecheră și murdară. Auzisem că mulți circari se împrieteniseră cu târgoveții locali, iar o fată, femeia-șarpe, care se îndoia atingând rumegușul arenei cu palmele întoarse îndărăt și pe care o chema simplu, Maria, - deși numele ei de artistă scris pe afiș era Genoveva - căpătase un obicei urât... Nici despre ea n-aș fi crezut că era în stare să facă ce ne povesteau unii băieți mai mari și care căpătaseră o oarecare experiență bărbătească... Astfel, ajunseserăm să aflăm că fata... Genoveva
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
ignoranța lor? Habar n-am. În altă ordine de idei, cel puțin bizar mi se pare faptul că după această formidabilă experiență cu Frații, și absolut benefică pentru teatru, numele lui Alexandru Dabija nu se mai regăsește, de atunci, pe afiș. Recidiva, ca să-i spunem așa, mi s-ar fi părut obligatorie de-a lungul timpului, fie și numai pentru credința că, doar ce se repetă, semnifică. Prezența regizorilor mari, importanți, chiar dacă nu aduce neapărat și imediat succesul sau, cum se
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
de cel de la Arad, de pildă, unde lucrurile deviază spre amatorismul cel mai pur, fără ca cineva să fie conștient. Ba dimpotrivă, iar asta m-a speriat cel mai tare. Am închis paranteza, voi reveni asupra acestei povești altă dată. Pe afiș sînt titluri importante din dramaturgia universală, în distribuții apar numele sonore și de primă linie ale teatrului, cei cu experiență, dar și tineri, cu toate astea, în ultima vreme, nu am văzut ceva tulburător. Sînt încercări de tot felul, nesemnificative
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
-o în aceeași seară, pe scena mare, unul dintre pilonii music-hall-ului amintit la început și realizat de balerina și coregrafa Felicia Dalu. Tentativa mi se pare, în principiu, curajoasă, din toate punctele de vedere. Pentru repertoriul unui teatru, înscrierea pe afiș a unui spectacol muzical poate fi un cîrlig pentru publicul mai larg, care, odată prins, poate fi cîștigat și pentru alte registre. Pentru un actor, indiferent de vîrstă, este un exercițiu incitant, și pentru că drumul nu este bătătorit. Dar genul
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
sunetul de multe ori ininteligibil, cu camera pe umăr, fără lumini sau grup electrogen, fără filmări de platou, cu dialoguri cît mai "vorbite" sau mai azvîrlite... Pe lîngă regizorul (și producătorul și coscenaristul) Ovidiu Georgescu, cele mai importante nume ale afișului, din punctul de vedere al "contribuției estetice", sînt directorul de imagine Ovidiu Gyarmath, scenaristul Viorel Florean, monteusa Laura Georgescu. Iar marea revelație a filmului e interpreta principală (aflăm, din CV, că a absolvit actoria la Iași), Gabriela Crișu, o actriță
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
orice cantonare stilistică și atitudinală, prin scoaterea ei din ghetoul în care se autoexilase la un moment dat. Cine ar fi crezut, acum două, trei decenii că Boulez îi va ține companie lui Mozart, iar Xenakis va fi vecin de afiș cu Berlioz? (Nu pot uita condiția pusă de Stockhausen, în 1993, când l-am invitat la festivalul de la București: să nu mai fie cântat nici un alt compozitor în ziua în care era programată muzica lui!). Câți dintre melomani ar fi
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
apărea în recitaluri sau pe podiumul simfonic și dintre ei atrage atenția prezența, pentru prima oară în țară după ani de strălucită carieră internațională, a sopranei Leontina Văduva. Bineînțeles și cei mai valoroși artiști ai noștri nu vor lipsi de pe afișe. Un moment de mare interes va fi desigur noua montare a "Oedip"-ului enescian în viziunea regizorului Petrika Ionesco, venit anume de la Paris, și a dirijorului Horia Andreescu; rămâne doar ca și distribuția să răspundă exigențelor vocale și dramatice ale
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
la domiciliu cu zecile de piese într-un act, amuzantele epistole din Doresc ca micile mele rîndulețe ori "mușatismele" din Fiecare cu părerea lui vor îmbogăți și vor înfrumuseța efemeroteca literaturii române, faptul că exact la această dată mai țin afișul, vii și proaspete, Titanic vals la Nottara și ...Escu la Teatrul de Comedie este un semn că și acum, la Centenar, soarta îi face cu ochiul jovialului Tudor Mușatescu.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
un spectacol de scenografie, de instalații provenite din stilul expozițional practicat în artele vizuale, o expoziție de spații rafinate și funcționale. Greutatea și valabilitatea temei sînt date de scenograful Dragoș Buhagiar, într-o apariție completă - realizator de costume, decor, lumini, afiș - absolut tot ce intră sub aripa acestei arte a spectacolului. Ca în Occident. Aș spune că dincolo de scenografie, de amprenta puternică și foarte rafinată a lui Dragoș Buhagiar se află, din păcate, prea puțin. Montarea este susținută și revelată de
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
grevează asupra spectacolului. De aceea, în pofida tuturor eforturilor actorilor, Ivona, principesa Burgundiei, în versiunea sa orădeană, nu emoționează, dar nici nu interesează pe măsura faptelor expuse în textul lui Gombrowicz. Vacanță în Guadelupa Dacă ar fi fost să dăm crezare afișului ce îi invita în toamnă pe orădeni să contracteze abonamente pentru stagiunea ce sta să înceapă, regizorul Ion Cibotaru ar fi urmat să însceneze piesa Bufnița roșie de D.R. Popescu. Dar pentru că "viața e plină de surprize", dramaturgului român i-
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
al mileniului trei... Un frumos parc al Capitalei ce purta numele dezrobirii noastre de sub jugul fascist. Are pază plătită de Primărie. După ora 23 accesul este interzis. Cu excepția persoanelor care intră la restaurantul aflat chiar în mijlocul parcului. Pe gard, un afiș proaspăt vopsit: " Interzis accesul auto. Amenda 1-5 milioane lei HCLMB 10/2001 art. 1 lit. j". Dar cum să meargă omul la restaurant fără mașină? Gonesc Jeep-urile pe aleile parcului ca-n preerie. E, fără îndoială, vremea țoapelor îmbogățite
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
de multe ori că alungarea covoarelor din casele noastre, de pe noile parchete laminate, șterse rapid cu mopul, marchează adevărata trecere dintre Europa încă legată de Orient și Europa rațiunii, clara, "întinerita" prin distrugere Europă. Am scris, cândva, o poezie despre afișul de la intrarea blocului nostru, "orarul pentru bătutul covoarelor și pentru cântatul la instrumente muzicale". Orarele coincideau. Cântam la violă, iar alții băteau covoare. Afișul a rămas în amintirea unui vers). Berlinul lui Benjamin semăna cu Viena, muzeala Vienă seamănă și
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
de Orient și Europa rațiunii, clara, "întinerita" prin distrugere Europă. Am scris, cândva, o poezie despre afișul de la intrarea blocului nostru, "orarul pentru bătutul covoarelor și pentru cântatul la instrumente muzicale". Orarele coincideau. Cântam la violă, iar alții băteau covoare. Afișul a rămas în amintirea unui vers). Berlinul lui Benjamin semăna cu Viena, muzeala Vienă seamănă și astăzi cu Bucureștii. Benjamin ne amintește de noi înșine, de copilăriile și chiar de prezentul românesc - încă suficient de oriental. De un "timp pur
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
rînd, cine ar urma să decidă dacă o greșeală este scuzabilă sau nu? Poate un Consiliu Național al Limbii, similar cu CNA? (sper că nu i-am dat inițiatorului o idee!) Cine și cum ar monitoriza toate exprimările publice, de la afișe și firme pînă la zecile de mii de cărți, miile de publicații, sutele de posturi de radio, dar și discursurile oficialităților (de pildă, la inaugurarea unei clădiri)? în mod evident, legea ar urma să se aplice la nimereală, după bunul
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]