66 matches
-
afionul” sunt recomandate ca remedii distincte (158, pp. 175-177). Mai multe rețete de farmacie populară, rămase în manuscris din prima jumătate a secolului al XIX-lea (în arhiva folcloristului Artur Gorovei din Fălticeni), confirmă folosirea opiaceelor în formele lexicale discutate : „afion”, „spirt cu afion amestecat este bun de a se freca la partea cu durere”, „tiriac de Veneția” într-o „rățătă de balsăm”, „tiriac” într-o „rețită de elecsir”. Este vorba de un „elecsir” care „înmulțește viiața, face a fi foarte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca remedii distincte (158, pp. 175-177). Mai multe rețete de farmacie populară, rămase în manuscris din prima jumătate a secolului al XIX-lea (în arhiva folcloristului Artur Gorovei din Fălticeni), confirmă folosirea opiaceelor în formele lexicale discutate : „afion”, „spirt cu afion amestecat este bun de a se freca la partea cu durere”, „tiriac de Veneția” într-o „rățătă de balsăm”, „tiriac” într-o „rețită de elecsir”. Este vorba de un „elecsir” care „înmulțește viiața, face a fi foarte sânătos și slobod
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descris de Tudor Arghezi în poemul Vraciul (volumul Cuvinte potrivite, 1927) : în farmacia mea atotlecuitoare Aleanuri am la chinurile-abia simțite, Misterioase și nemaitămăduite, Pe când prin jur se naște lumea șubredă și moare (159). La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul afion era atât de înrădăcinat în lexicul limbii populare, încât era folosit pentru a descrie caracteristicile altor droguri. Într-un vechi text românesc despre Asia, De obște Gheografia, tradus la Iași (în 1795) din franceză „pe limba moldoveniască”, se spune că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lor analgezice, stimulente și afrodiziace (287). Tradu cătorul din 1795 a simțit nevoia unei note de subsol expli- cative : „Betel e o mâncare iubită la neamul indianilor și obicinuită spre cinste, ca la alte părți dulceața, care asemănare are cu afionul” (160, pp. 406, 415). Este evident vorba despre „dulceața [magiunul] de opium”. „Morfinomania, comună întregului Orient - scria Lazăr Șăineanu în 1900, referindu-se de fapt la opiomanie -, era răspândită în Turcia prin toate clasele societății.” Șăineanu adaugă, ca în treacăt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ingerării opiumului și a teriacei a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor și târgoveților români. Totuși, la 1835, starostele băcanilor (bacalbașa) din București a fost convocat de Comisia medicală pentru a i se înmâna o listă de produse periculoase, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Comisia medicală pentru a i se înmâna o listă de produse periculoase, care nu puteau fi vândute în băcănii. Printre acestea erau substanțe psihotrope (opium), afrodiziace (cantaridă), toxice (arsenic, stricnină) ș.a. (285, p. 204). Ecouri ale obiceiului de „a bea afion” se regăsesc și în literatura populară, probabil și datorită unor influențe cărturărești sau urbane (lăutărești, în cazul baladelor) : [Antofiță] paharul cu vin umplea, Cu afion l’împlinia, Și da lui tat-so de bea. Cum bea tat-so, se’mbăta (162, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afrodiziace (cantaridă), toxice (arsenic, stricnină) ș.a. (285, p. 204). Ecouri ale obiceiului de „a bea afion” se regăsesc și în literatura populară, probabil și datorită unor influențe cărturărești sau urbane (lăutărești, în cazul baladelor) : [Antofiță] paharul cu vin umplea, Cu afion l’împlinia, Și da lui tat-so de bea. Cum bea tat-so, se’mbăta (162, p. 298). Uneori, termenul „afion” (pus în vin) e înlocuit cu cel de „otravă” (pus în ciubuc) : „Atâta tatăl-său îl blestema [pe Antofiță],/ Otravă-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în literatura populară, probabil și datorită unor influențe cărturărești sau urbane (lăutărești, în cazul baladelor) : [Antofiță] paharul cu vin umplea, Cu afion l’împlinia, Și da lui tat-so de bea. Cum bea tat-so, se’mbăta (162, p. 298). Uneori, termenul „afion” (pus în vin) e înlocuit cu cel de „otravă” (pus în ciubuc) : „Atâta tatăl-său îl blestema [pe Antofiță],/ Otravă-n ciubuc punea,/ Ochii peste cap că da” (286). Imagini similare se regăsesc în basme : „L-adormi cu afion și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
termenul „afion” (pus în vin) e înlocuit cu cel de „otravă” (pus în ciubuc) : „Atâta tatăl-său îl blestema [pe Antofiță],/ Otravă-n ciubuc punea,/ Ochii peste cap că da” (286). Imagini similare se regăsesc în basme : „L-adormi cu afion și nu s-a mai trezi până dimineață” (163) ; sau : „Nu trecu mult și toți păzitorii fură coprinși de un somn sor[ă] cu moartea [...]. Pasămite rachiul din butoi era cu afion” (basmul Hoțu împărat, cules de Petre Ispirescu, 1882
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
similare se regăsesc în basme : „L-adormi cu afion și nu s-a mai trezi până dimineață” (163) ; sau : „Nu trecu mult și toți păzitorii fură coprinși de un somn sor[ă] cu moartea [...]. Pasămite rachiul din butoi era cu afion” (basmul Hoțu împărat, cules de Petre Ispirescu, 1882) (164). Pus în vreo băutură sau în vreo țigară, afionul a ajuns să fie somniferul cu care se adoarme adversarul. Așa apare și într-o nuvelă „ceferistă” a lui I.L. Caragiale : Unul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau : „Nu trecu mult și toți păzitorii fură coprinși de un somn sor[ă] cu moartea [...]. Pasămite rachiul din butoi era cu afion” (basmul Hoțu împărat, cules de Petre Ispirescu, 1882) (164). Pus în vreo băutură sau în vreo țigară, afionul a ajuns să fie somniferul cu care se adoarme adversarul. Așa apare și într-o nuvelă „ceferistă” a lui I.L. Caragiale : Unul i-a tot dat să bea niște vin dulce cu dresuri, și altul i-a dat să fumeze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie somniferul cu care se adoarme adversarul. Așa apare și într-o nuvelă „ceferistă” a lui I.L. Caragiale : Unul i-a tot dat să bea niște vin dulce cu dresuri, și altul i-a dat să fumeze o țigară, cu afion, cu dracu știe ce... A adormit omul buștean... Când s-a trezit la București cu capul buimac, era singur în vagon, și tot, blană, geamantan, bani, ceas, tot îi luaseră (Accelerat No. 17, 1899) (165). La începutul secolului XX, termenul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu dracu știe ce... A adormit omul buștean... Când s-a trezit la București cu capul buimac, era singur în vagon, și tot, blană, geamantan, bani, ceas, tot îi luaseră (Accelerat No. 17, 1899) (165). La începutul secolului XX, termenul „afion” suna ca „o vorbă magică”, pentru că, în „șpițeria bunicei” lui Ionel Teodoreanu, de pildă, „spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal (250). Nu toți doctorii contemporani cu farmacistul brașovean J.M. Honigberger credeau în miraculoasele virtuți terapeutice ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era singur în vagon, și tot, blană, geamantan, bani, ceas, tot îi luaseră (Accelerat No. 17, 1899) (165). La începutul secolului XX, termenul „afion” suna ca „o vorbă magică”, pentru că, în „șpițeria bunicei” lui Ionel Teodoreanu, de pildă, „spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal (250). Nu toți doctorii contemporani cu farmacistul brașovean J.M. Honigberger credeau în miraculoasele virtuți terapeutice ale opiumului. Dimpotrivă, în Țara Românească existau „dohtori” care considerau că „afionul” este o „otravă grozavă” care „te
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ionel Teodoreanu, de pildă, „spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal (250). Nu toți doctorii contemporani cu farmacistul brașovean J.M. Honigberger credeau în miraculoasele virtuți terapeutice ale opiumului. Dimpotrivă, în Țara Românească existau „dohtori” care considerau că „afionul” este o „otravă grozavă” care „te dă gropii cu zile multe”. Într-un manuscris din 1837 (mss. BAR nr. 4308), un oarecare Vasilache Slăvulescu, „profesor vocal” la Episcopia Buzăului, notează că, fiindcă s-a „bolnăvit rău de tuse”, și-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grozavă” care „te dă gropii cu zile multe”. Într-un manuscris din 1837 (mss. BAR nr. 4308), un oarecare Vasilache Slăvulescu, „profesor vocal” la Episcopia Buzăului, notează că, fiindcă s-a „bolnăvit rău de tuse”, și-a „ușurat” suferințele cu afion. Și azi, pentru calmarea tusei, se folosesc medicamente pe bază de codeină - un alcaloid extras din opium. Până la urmă, „vlădica” l-a trimis pe Slăvulescu la București, să se caute la „dohtori de boala tusii”. Când le-am spus dohtorilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
om ai fost, de nu ferească Dumnezeu nu ai murit, apoi ai mâncat otravă grozavă, mare e mila lui Dumnezeu și ne mirăm cum poți umbla pă picioare. Toată neputința de slăbiciune ce o ai până acum este din otrava afionului făcută. [...] Să nu mai îndrăznești a mai lua așa otravă, căci apoi te dai gropii cu zile multe. Noi am eșit din păcat, ți- am spus să nu mai îndrăznești la el, și cine din norod te vede așa slab
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
păcat, ți- am spus să nu mai îndrăznești la el, și cine din norod te vede așa slab și că pătimești din tuse, ei pă loc te socotesc că ești ofticos. Dar nu e așe, căci te-au dărăpănat otrava afionului și pentru că ai luat mai mult ca o jumătate de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice că ți-ai scurtat din viață cu 20 de ani” (166). S-ar putea zice că percepția opiumului în epocă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din norod te vede așa slab și că pătimești din tuse, ei pă loc te socotesc că ești ofticos. Dar nu e așe, căci te-au dărăpănat otrava afionului și pentru că ai luat mai mult ca o jumătate de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice că ți-ai scurtat din viață cu 20 de ani” (166). S-ar putea zice că percepția opiumului în epocă acoperea o plajă uriașă, de la „leac miraculos” la „otravă grozavă”. Este totuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin simpla rostire - poate exorciza demonul bolii din „corpul pătimaș”. Inițial, năravul de a consuma opium a pătruns în Țările Române mai ales prin filieră turcească. Mai multe argumente pledează în favoarea acestei afirmații. În primul rând, chiar proveniența terme- nului afion : din turc. afyon, preluat la rândul lui din gr. opion (diminutiv al lui opos = „suc”). Tot prin filieră turcească ne vin cuvântul tiriac și derivatul tiriachiu (din turc. tiriaki = „consumator de opium”), cuvinte preluate de turci tot din greacă. Dimitrie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XVIII-lea (Mémoires du Baron de Tott sur les Turcs et les Tartares, 1784), Baronul de Tott descrie cartierul Teriaky Cearcify din Istanbul unde se adunau opiomanii (61, p. 21). Pentru felul în care erau folosiți acești termeni (tiriac, tiriachiu, afion) în limba română pe la jumătatea secolului al XIX-lea, vezi la Anton Pann : „La dânsele mă uitam tiriachiu, în cap cu fumul”. Sau în discursul pârcălabului „Strugur mustosul” către „Crăiasa poamelor”, în capitolul „Despre beție” al lui Anton Pann : Eu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mă veninează cu spirtosul duh, Și pe loc m-apucă tusea cu năduh (Povestea vorbii, 1852) (174, p. 89). Sau la scriitori moldoveni contemporani cu Anton Pann : Costache Stamati („Satana intră în sală tiriachiu și mormăie sudălmi”) și Dimitrie Ralet („Afionul cu care se îmbată teriachii”). Și un per- sonaj al lui B.P. Hasdeu, din nuvela Duduca Mamuca (1863), este drogat de un doctor cu „afion” (175). „Cuvântul tiriachiu - scrie I.G. Ionescu-Gion în 1899 - a trecut de mult în popor, și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Anton Pann : Costache Stamati („Satana intră în sală tiriachiu și mormăie sudălmi”) și Dimitrie Ralet („Afionul cu care se îmbată teriachii”). Și un per- sonaj al lui B.P. Hasdeu, din nuvela Duduca Mamuca (1863), este drogat de un doctor cu „afion” (175). „Cuvântul tiriachiu - scrie I.G. Ionescu-Gion în 1899 - a trecut de mult în popor, și se zice om tiriachiu, omului care se scoală după somn mahmur, adică indispus, întocmai ca morfinomanul, după ce se deșteaptă din scumpa lui beție” (176, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Henri Michaux amintește de amok-ul malaiezianului opioman (Un barbare en Asie, 1933) (249). În limba română termenul a intrat ca un neologism din limba franceză. Un alt argument în sprijinul ipotezei formulate, și anume că în spațiul românesc „a bea afion” este un nărav turcesc, ar fi larga răspândire a viciului opiomaniei în rândul turcilor. Un viciu puternic favorizat de prohibiția religioasă a consumului de alcool (o „abominabilă lucrare a diavolului”, conform Coran, V, 92) și din belșug alimentat de întinsele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a consumului de alcool (o „abominabilă lucrare a diavolului”, conform Coran, V, 92) și din belșug alimentat de întinsele culturi de mac din podișul Anatoliei (existente și astăzi). Una dintre regiunile Anatoliei se numea chiar Afyon-karahisar. Turcii obișnuiau să numească afionul, tutunul, cafeaua și vinul „cele patru coloane ale cortului voluptății”. „Musulmanii - spune Lazăr Șăineanu - au o mare pasiune” pentru afion, care se bea dizolvat în vin, rachiu sau cafea „spre a provoca pretinse [sic !] sensațiuni voluptoase și visiuni nălucitoare” (123
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]