583,813 matches
-
Cei de la Apa Nova le arată, azi, edililor Bucureștiului contractul de privatizare semnat cu Lis. Lor n-ai ce le face, chipurile, dar Lis care a dat Bucureștiul pe mîna lor, chiar nu poate fi răspunzător pentru ceea ce a semnat? Aflăm acum că și dacă am vrea cu tot dinadinsul contractul cu Apa Nova nu poate fi reziliat din cauza a tot felul de clauze pe care Lis le-a acceptat. Nu mi se pare normal că, în timp ce nenumărați bucureșteni nu știu cum să
Bucureștiul trădat de primarii săi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11265_a_12590]
-
orele de singurătate. Așadar, nu o intuiție subtilă a cărei expresie seducătoare era ,sentimentul dezastrului" îi oferise ideea, ci constatarea rece că, în acea epocă, România trecea printr-o nenorocire fără precedent. În anul 1944, 38% din teritoriul țării se afla la vecini, iar perspectiva invaziei rusești împrumuta viitorului tenta unui pogrom previzibil. În sufletul tuturor se așezase deznădejdea. Ca tonus psihic, românii se aflau într-un punct dincolo de care ceva mai jos nu se putea închipui. Ei bine, în acest
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
epocă, România trecea printr-o nenorocire fără precedent. În anul 1944, 38% din teritoriul țării se afla la vecini, iar perspectiva invaziei rusești împrumuta viitorului tenta unui pogrom previzibil. În sufletul tuturor se așezase deznădejdea. Ca tonus psihic, românii se aflau într-un punct dincolo de care ceva mai jos nu se putea închipui. Ei bine, în acest context dramatic, Noica începe să scrie despre dezastru ca despre condiția obligatorie a nașterii spiritului. Cînd totul se prăbușea în jur, pentru Noica selecția
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
televizor, fiindcă de-acolo noi învățăm multe lucruri frumoase și interesante. Cu ajutorul televizorului ne îmbogățim cunoștințele despre lume și viață, despre cum trebuie să vorbim și să ne comportăm civilizat, modest și respectuos față de toată lumea. Astfel, de curând noi am aflat că a ajunge și a căsca în Parlamentul țării nu e o dorință personală, cum crede partea cârcotașă a populației patriei, ci dezideratul electoratului exprimat ,atât de simplu, după vorbă și după port" spre opoziția pesedistă de către un parlamentar liberal
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
curând. Dar, dacă în urma recorelării, pensia vi s-a majorat cu suma de 130 de lei vechi, respectiv 1 leu și 30 de bani noi, înseamnă că veți vedea în continuare căminul doar la televiziune, situație în care se mai află câteva milioane de pensionari. Dar bucurați-vă că statul se preocupă... Domnișoara Nelia Marcu. Subcetate-Mureș (Harghita). Îmi scrieți fericită că televiziunea (TVR 1) v-a ajutat să vedeți Festivalul ,Cerbul de Aur" și pe cei doi prezentatori cărora nu le-
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
în însemnările ei, în general, o încrîncenare împotriva primejdiei de ,a fi redusă la o vegetală", care o împinge și spre ,acțiuni și gesturi grotești", cum ar fi gimnastica în fiecare dimineață, ,chiar cînd te bîntuie gînduri suicidare și te afli în abisul disperării"; încrîncenarea, mai ales de a rămîne o conștiință, de a ajunge să mai spună ce are de spus. ,îmi produc cu bună știință noi experiențe, exerciții mentale ca să nu amorțesc. în felul ăsta, ceea ce ar trebui să
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
ales cu perseverența evreilor în a ține trează amintirea tragediei Holocaustului. Evreii, spune Vera Călin, au fost victime nevinovate ale unui regim care teoretiza exterminarea lor și pe care nu-l puteau, nicidecum, susține. în schimb, printre supraviețuitorii comunismului se află și azi destui oameni care, fie că au crezut în el, fie că nu, au colaborat cu regimul, ducînd adesea existențe paralele. Ei preferă să uite acest lucru și acele vremuri. În sfîrșit, merită subliniată participarea sufletească a autoarei la
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
mai departe. Asta mi s-a arătat mie în laboratorul lui Paracelsus și mă gîndeam la poet, la nobila și ipocrita lui lepădare de lume. Aproape că mi se pare ridicol tot ce vă spun cînd aici, în fața mea, se află o bună felie de literatură universală și eu fac pe deșteapta vînzînd castraveți la grădinar. Da, am ajuns să recunosc că eu ca poet nu pot exista fără cititor abia după ce mi s-a interzis vreme de 8 ani să
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
preț redus,/ Munții Tatra, pădurile de brad și pin,/ curentul - de fiecare dată cînd deschizi ușa./ Idei tumultuoase, excese stupide; ar trebui să te tratezi,/ mai întîi de tuse și apoi de vis./ Poezia/ julește și te dă de rîpă, afli" (Balcan-expres). Evident, efectul acestei maniere nec plus ultra, în sensul că se ,prozaizează" pînă la sînge, că se pliază cu fidelitate pe înregistrarea mecanică a factorilor aleatorii, într-un fel corespondent al suprarealismului care îneca viziunea în purul hazard, sporește
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
cădea în ridicol devine imens. Cu cel de-al șaselea volum din această saga a umanității (precedentele romane ale seriei au fost Anabis, Ecce Homo, Oul de aur, Mîna albă, Vara rece), Axa lumii, atinge perioada din jurul anului 1000. Ne aflăm în zorii Evului Mediu, cînd civilizația europeană este divizată între Roma și Constantinopol, iar actualul teritoriu al României este o imensă gaură neagră. Nimeni nu știe ce se petrece pe aceste locuri. După retragrea aureliană din Dacia, referirile la acest
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
introduc în climatul fascinant și misterios al unei epoci prea puțin cunoscute, se mai poate vorbi de un personaj, Scribul, naratorul omniscient trăind în plină epocă a postmodernității. De altfel, există două zone de interes ale acestui roman. Una se află la nivelul poveștii, al întîmplărilor, intrigilor de palat, amorurilor, faptelor de vitejie și spaimelor generate de iminenta intrare în mileniul al II-lea (eveniment perceput la vremea respectivă ca un posbibil termen pentru sfîrșitul lumii) și cealaltă, la nivelul tehnicilor
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
promisiunea pe care autorul o face pentru viitorul volum al ciclului. Cel mai recent roman al lui Gheorghe Schwartz, Axa lumii, ne aduce anii de început ai Evului Mediu, în plină epocă postmodernă. Dar epopeea literară Cei O Sută se află abia la jumătate. Înainte, mult mai este. Minunata călătorie în timp a lui Gheorghe Schwartz va continua preț de multe alte volume. Cu siguranță, proza acestui scriitor ieșit din norme ne rezervă încă multe și minunate surprize.
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
și prieteni, dar cu ei există anumite limite, te simți mai în largul tău în fața psihanalistului. LVR: Vreți să ne vorbiți puțin despre romanul recent publicat la noi, Libelula? Și despre cărțile viitoare? MP: Libelula este povestea unei tinere pictorițe aflată în fața succesului. Am scris și o piesă de teatru, Vies communes (Vieți obișnuite), care e istoria unei despărțiri, iar de curând s-a publicat la Paris ultimul meu roman, la aceeași editură, Le Dilettante: On s'habitue aux fins du
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
nevoie de condiții speciale pentru a scrie? Unde scrieți, de regulă? MP: Scriu oriunde, de regulă dimineața. Hemingway zicea că: ,singurul loc în care poți scrie e capul tău". Scriu așadar în capul meu, fără să-mi pese unde mă aflu. LVR: Credeți că vocea scriitorului este auzită în societate în momentul de față? MP: Habar n-am, nu citesc articolele care se scriu despre romanele mele și acest aspect nu mă interesează. Cred totuși că vocea scriitorului poate fi uneori
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului, asupra cărora se oprește exegetul. Politicul e, bineînțeles, tema preferențială, aflată în vizor la intersecția vituperanței pamfletare cu reflecția morală. Criticul insistă la un moment dat (dar mi se pare că insuficient) asupra filogermanismului arghezian. Ar fi util de lămurit și sistematizat, atât cât se poate, convingerile argheziene în domeniile politic
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
mei, poetul Jack Spicer spunea: ,If you are a Poet, and you realise a poem comes to you and you are in a bus, then get off the bus", (dacă ești poet și simți poezia venind la tine când te afli într-un autobuz, atunci coboară din autobuz). Asta e. LVR - Credeți că poezia poate schimba oamenii? EF - Nu știu. Dacă ești un scriitor politic, răspunsul este da. E drept că unii oameni care m-au citit mi-au spus că
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
la ultimul milimetru în ce direcție merge originalul... am fost foarte, foarte surprinsă. Nu am văzut cum s-au petrecut lucrurile în celelalte limbi. Poate în engleză, m-am uitat și acolo cam cum s-a tradus, ce soluții a aflat traducătorul ... R.B.: Credeți că o experiență comună de viață, spațiul lingvistic comun al traducătorilor și al unor autori emigrați - poate determina calitatea traducerii? H.M.: Nu neapărat. De exemplu știu că traducătoarea în limba finlandeză a primit de nenumărate ori premii
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
amintirile lui de brăilean care-a tras pe uscat, autorul unei duioase istorii despre orașul care nu mai e la fel. Apoi Ion Alexandru Bassarabescu, despre bucuriile ucenicilor de prăvălie și despre paradele ofițerești. Șerban Cioculescu, emoționat cum nu-l aflăm în critică, exersîndu-și exegezele pe poezioarele de stradă, banale, dar atît de catchy: ,am citit de atunci prea multe cărți, m-au emoționat nenumărate figuri, întîmplări și cuvinte, dar cele mai multe s-au șters fără urmă, ca pașii de pe țărmul mării
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Confruntarea cu Mario Vargas Llosa ar fi avut și rolul de a percepe cu propriile simțuri cum gândește, cum respiră, cum se mișcă un mare artist. Probabil că ar fi rezultat și niscaiva concluzii deprimante pentru scriitorul român: că ne aflăm departe de principalele drumuri culturale ale lumii, că n-avem o concepție clară despre lumea în care trăim, că suntem complet dezinformați în ce privește ideile artistice ale momentului, că suntem incapabili de-a propune un model simplu, eficient, convingător de exprimare
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
pe vremuri o piesă de mobilier, alcătuită din mai multe părți rabatabile, pe care o puteai împături sau despături după voie, atunci cînd aveai nevoie să ridici un perete despărțitor într-o cameră. Paravanul ascundea ochiului gesturile sau goliciunea persoanei aflate în spatele lui. Cu toate acestea, ciudățenia paravanului stătea într-un detaliu de alcătuire: pînza sau hîrtia care acopereau panourile paravanului erau suficient de opace spre a nu lăsa să se distingă detaliile trupului, dar și destul de subțiri pentru ca măcar conturul
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
Mircea Berindei, m-a apucat dorul după stațiunea interbelică a artiștilor români. Nu m-am așezat niciodată pe scaun avînd grijă ca șezutul să nu acopere decît jumătate din suprafața lui și spatele să nu-mi atingă deloc spătarul, dar, aflînd educația subînțeleasă de care aveai parte în perioada interbelică, m-a apucat regretul că nu am trăit-o. Nu am văzut niciodată o femeie prinsă într-un corset înalt și țeapăn, menit a-i da siluetei o alură sobră și
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
fie incluși pe liste (limitate, fatal, din considerente financiare!). Cu ocazia aceasta, m-am convins o dată mai mult că ne place mai degrabă să fim ascultați decît să ascultăm. N-am băgat de seamă nici că între românii și străinii aflați la Neptun ar fi fost o comunicare permanentă. Am schimbat anul acesta hotelul unde au fost găzduiți oaspeții de peste hotare din ideea ca el să fie cît mai aproape de Casa Scriitorilor, unde se aflau scriitorii români, și de a le
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
nici că între românii și străinii aflați la Neptun ar fi fost o comunicare permanentă. Am schimbat anul acesta hotelul unde au fost găzduiți oaspeții de peste hotare din ideea ca el să fie cît mai aproape de Casa Scriitorilor, unde se aflau scriitorii români, și de a le permite să continue a fi împreună și după încheierea sesiunilor de comunicări ori a serilor de poezie. Urmarea este că voi condiționa anul viitor, mai în glumă, mai în serios, participarea românilor de cunoașterea
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
părut plicticoase intervențiile din sesiunile de conferință. Toate? Acest fel de a generaliza e riscant. Mai ales cînd cei care riscă stau mai mult în foaier, vînînd interviuri, decît în sală, ca să asculte cu adevărat ce se discută. Ar fi aflat și că nu toți scriitorii s-au lamentat că nu-i citește nimeni, cum, cu infinită dragoste de scriitori, notează Cristina Modreanu. Ici și colo au apărut păreri, cum să le zic?, picante, culese de la scriitori care au fost ori
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în zona teatrului. Piesa în două acte Comandantul închisorii și deținutul ar fi putut fi foarte bine un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]