101 matches
-
superior ultimului orizont. Pentru a ajunge la gura superioară a minei, mergeam pe un fel de drum prin pădure, care dura pe puțin o jumătate de oră. Aici se afla intrarea unei vechi mine romane numită Acra și avea un afloriment la suprafață. Galeria de intrare avea o porțiune săpată în roca dură a muntelui cu dalta și ciocanul, urmele se vedeau și acum după circa 2000 ani. Tot în roca dură exista și o încăpere unde se mai păstrau în
1961 DE LA UCENICIE LA MUNCA ÎN SUBTERAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365148_a_366477]
-
acum. Imediat după ce am absolvit cursurile școlii profesionale, am fost repartizat la mina Muncăceasca Vest care se afla în vecinătatea minei Stănija, cunoscută ca o bună producătoare de aur nativ. La mina noastră lucram la galeria Acra plasată chiar la aflorimentul filonului 25. Intrarea în această galerie se făcea printr-o galerie săpată pe vremea exploatării acestui filon de către romani. Dovada cred că mai exista și astăzi deoarece o bună lungime de galerie era săpată cu dalta și ciocanul într-o
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
estul bazinului. În urma înțelegerii încheiate între Victor Maderspach și frații Hoffman, aceștia, în cursul deceniului IV al secolului al XIX-lea trec la cumpărarea de la marii proprietari și țăranii urbariali a unor suprafețe întinse de terenuri, unde au fost descoperite aflorimente ale straturilor de cărbune, pentru a le transforma apoi în perimetre de exploatare a cărbunilor, solicitând în acest scop de la autoritățile statului autorizații de exploatare. În anul 1853 frații Karol și Rafael Hoffman, după o călătorie istovitoare, vin pentru prima
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
vechiul drum al romanilor sau drumul poștalioanelor, între Baru, peste Dealul Babii, la Vulcan, într-o zi întreagă, după cum descrie într-o notă de călătorie Rafael Hoffman. Cercetările geologice efectuate au confirmat existența unor uriașe rezerve de cărbune, ale căror aflorimente au fost descopertate pe cale naturală, în special în estul bazinului carbonifer, la Petrila. Micile cariere rudimentare de suprafață, deschise în aflorimentul stratului principal au scos la iveală un cărbune de bună calitate, studiate de Rafael Hoffman, care arată că situația
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
o notă de călătorie Rafael Hoffman. Cercetările geologice efectuate au confirmat existența unor uriașe rezerve de cărbune, ale căror aflorimente au fost descopertate pe cale naturală, în special în estul bazinului carbonifer, la Petrila. Micile cariere rudimentare de suprafață, deschise în aflorimentul stratului principal au scos la iveală un cărbune de bună calitate, studiate de Rafael Hoffman, care arată că situația periferică a bazinului carbonifer al Văii Jiului, izolat între munți, unde căruța cu roțile ferecate încă nu era cunoscută, lipsa aproape
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Astfel, teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapune din punct de vedere tectonic - structural cu pânza de Tarcău, caracterizată de o răspândire neuniformă a depozitelor cretatice și paleogene. În zonă apar în aflorimente alături de gresia de Tarcău, șisturi argiloase cu intercalații calcaroase. Din punct de vedere stratigrafic, în cadrul zonei ariei naturale protejate "ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina", deosebim: ● Oligocenul -lf-ch- ocupă cea mai mare pondere din
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
1961 locuiam în colonia de barăci Almașul Mare, undeva în apropierea capului de funicular ce transporta minereul produs de mină la Uzina de preparare a minereurilor Zlatna. Obișnuit, pentru a ajunge la mina Muncăceasca Vest, cu filonul principal 25, cu afloriment la suprafața, la mina Acra, mină veche de peste 2000 ani cu vechi inscripții romane în interior. Personalul trebuia sa traverseze galeriile de legătură de circa 3 (trei) kilometri din Almașul Mare la Muncăceasca Vest. Într-o luni seara a lunii
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
parcurse în cadrul sitului, au fost efectuate observații asupra speciei Pilemia tigrina în 24 pătrate de probă. Pătratele de probă selectate au fost considerate ca având potențial de a adăposti habitatul caracteristic speciei, respectiv zone cu substrat calcaros la vedere, aflorimente calcaroase cu pantă accesibilă, grohotișuri calcaroase sau zone ruderale și semiruderale din lunca râurilor principale și afluenților de dimensiuni relativ mari. Pilemia tigrina nu a fost identificată în niciuna din cele 24 de pătrate de probă. De asemenea, Anchusa barrelieri
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
pe care se dezvoltă întinse păduri de foioase, cu o populație mai rară (40 - 50 locuitori pe km2) și o economie predominant forestierozootehnică. De asemenea, tot pe platou, chiar în cuprinsul rezervației, apare un sol specific - redzina - format direct pe aflorimentele de calcar. 4.1.2. Climatul municipiului Iași Climatul municipiului Iași se încadrează în general în climatul regiunii geografice în care este situat orașul, o climă temperat - continentală, de nuanță excesivă, generată de poziția latitudinală, de radiația solară, de acțiunea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
În concluzie, fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata își au originea la distanțe de minimum 100 km distanță față de așezarea de la Poiana CireșuluiPiatra Neamț. Ele, fie că au fost obținute de membrii comunității epigravetiene direct dintr-un afloriment din zona de curbura a Carpaților, fie prin schimb cu alte comunități originare din regiunile unde aflorau aceste fosile. În stadiul actual al cercetărilor nu trebuie să înlăturăm întru totul originea vestică a fosilelor respective, de pe latura estică a Bazinului
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
căscată plină de stânci și tufișuri pitice. Luă o piatră de mărimea pumnului său și o aruncă. Aceasta se lovi de o margine, ricoșă și mai căzu Încă o sută cincizeci de metri Înainte de a se zdrobi de un alt afloriment aflat la trei sute de metri mai jos. Sunetul pietrei În cădere continuă să se audă mult timp după ce o pierdură din ochi. Eu voi fi sacrificiul uman În acest caz, spuse Moff. Aveți doar grijă să mă filmați astfel Încât dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să vadă bucla o dată, ca să-i memoreze punctele de reper. Drumul ăsta e o tradiție, un ritual care se modifică doar foarte puțin, transmis din generație în generație. Chiar și buclele mici - la stânga, în jos pe valea aceea, înainte peste aflorimentul ăla - se păstrează. Ceva din ochii lor trebuie să recunoască simbolurile. Dar cum o fac, asta nici un om nu știe și nici o pasăre nu poate spune. Zboară înapoi prin statele din vest. Fiecare zi le binecuvântează cu vânt din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
momente de explozie vegetală, când deșertul “înflorește” ca urmare a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de lave și conurile vulcanice - încântă privitorul și sunt tot la fel de multe
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
gândim la destinația ei anterioară. Însă noi ne aflăm aici pentru ceva cu mult mai vechi și Încă și mai puțin obișnuit. Pornim spre nord-vest, de-a curmezișul unei pârloage, ca apoi să urcăm spre un șir Îndepărtat de delușoare, aflorimente grotești ale granitului mâncat de vreme. Cu toate că este mijloc de iunie, iarba ostenită Încă n-a ieșit cu totul din somnul ei iernatic; iar cerul e și el istovit, un baldachin Înalt și cenușiu, fără vreo adiere care să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de feldspați plagioclozi este de 35-41%, piroxeni 713%, cuarț 4-8%, biotit 1 2%, limonit 3-5%, ilmenit 1-2%. În acest tuf vulcani de Tociloasa există urme de clorit, calcit, sericit. Această rocă prezintă un caracter bazic având un conținut relice. În aflorimentul Leca-Ungureni, se profilează trei patru orizonturi de tuf vulcanic grosier albăstrui, între care apar straturi de fin-grăunțos gri verzui sau gri-galben. La baza fiecărui orizont apare câte un strat de nisip de unde rezultă că depunerile de cenușă corespunzătoare paraxismelor vulcanice
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul este reprezentat prin “Nisipurile de BahluiSirețel”,“Oolitul de Hârlău”,“Nisipurile de Sticlăria Sângeap”,“Microruditele de Dealul Mare”(Petru Șt., 1989). Nisipurile de Bahlui-Sirețel , apar pe o grosime de 10-15 m, cele mai reprezentative aflorimente se găsesc în valea Bahluiului-Pârcovaci, cu faună de Mactra, Cardium, Tapes, Pirenela . Oolitul de Hârlău prezintă o grosime de 4-5 m, dezvoltat în Dealul Sângeap, Dealul Recea Cotnari, Dealul Deleni, format din litoclaste și bioclaste bine cimentate. Nisipurile de Sticlăria-Sângeap
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o grosime de 4-5 m, dezvoltat în Dealul Sângeap, Dealul Recea Cotnari, Dealul Deleni, format din litoclaste și bioclaste bine cimentate. Nisipurile de Sticlăria-Sângeap sunt dispuse peste oolitul de Hârlău, cu o grosime de 30 40 m . Cele mai importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și conțin nisipuri cuarțolitice. Microruditele de Dealul Mare se află situate la partea superioară a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cantității resurselor minerale și a rezervelor de substanțe minerale utile și adâncirea gradului de cunoaștere a acestora. B. Anexe la text Anexele la text vor cuprinde materialele necesare pentru justificarea, completarea și detalierea datelor prezentate în textul documentațiilor, astfel: - descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, șanțurilor, puțurilor, galeriilor, planurilor înclinate, nișelor, carotelor obținute în foraje etc. în zonele în care au traversat corpurile de substanță minerală utilă; - rezultatele măsurătorilor hidrogeologice; - tabele cu calculul devierii forajelor; - tabel cu coordonatele topogeodezice ale lucrărilor de cercetare și
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
de lucrări necesare. Articolul 29 Prospecțiunea consta în executarea de cercetări prin cartare geologica, metode geochimice, geofizice (magnetometrie, radiometrie, electrometrie, seismometrie, teledetecție), foraje de la suprafața, lucrări miniere, studii și determinări de laborator pe probe recoltate din lucrările executate sau din aflorimente. Articolul 30 În cadrul prospecțiunii se executa și încercări tehnologice de preparare și prelucrare în faza de laborator. Articolul 31 Pe baza datelor obținute din lucrările de prospecțiune se verifica resursele de prognoza și se evaluează resursele posibile. III/ 1.3
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
repartiza iarăși pe sate, Nepos foamea de spațiu mai mare decît cea alimentară, interpretarea locului în goală mișcare, Feldru tinerețea bisericii culoare și înălțime în straturile piatră și sat, troița marcînd biserica de cîmp cu bucate, Ilva Mică biserică alb afloriment, duhul materiei în adîncul ei, națiunea Sfinții Petru și Pavel în tindă hramul de dom geologic, zăpada la malul Someșului spre Măgura Ilvei, inscripție, Leșu Ilvei nașul locvace și el, să prezentați biletele! nu e de la mine, vine supracontrolul, pix
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
subiecte nimerite necontenit, lumea așa de singură în ele nu mai avea ce povesti, soare din raze cu sutura urmelor, cerb vegetal malul în Mureș, cenușiul oglinzii limbile albe curg sloiuri, expunerea în sfîrșit convenabilă studenților, am adormit cu toții! defileul aflorimente la stratul de locuire Lunca Bradului, mușchi precipitat de stînca umbrei, scăzut în foioase și lăstărișuri Răstolița, fuga verde a înfundat despicături în văi, crînguri, apucă și pe șes, ieșim, respiră și fac semne în numele arborelui loc, puterile înmulțite ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]