35 matches
-
pustie; instantaneu/instantanee Observații: Adjectivul roșu, din tipul II de flexiune, prezintă la feminin forma neregulată roșie, iar adjectivul nou, forma nouă. • -i(ultrascurt)/-e; adjective din tipurile V și VII de flexiune, cu rădăcina terminată în consoană palatală sau africată: vechi, veche, stângaci/stângace • -u/-Ø; adjectivul greu/grea Observații: Poate fi considerat ca având aceeași opoziție de gen adjectivul rău: rău/rea. Concomitent cu dezvoltarea opozițiilor dezinențiale - și cauzate de natura fonetică a acestora -, între formele de masculin și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imperativ - persoana a II-a indicativ este condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele n sau r: rămâ-I!, răsar-I!, apar-I! etc. Compușii acelorași verbe, însă, păstrează prima omonimie, cu persoana a III-a a indicativului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul vocalelor succesive
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
libertății", capacitatea lui expresivă fiind "determinată de o asociere rară de sunete care produc o anumită senzație de nimicnicie, uscăciune și neputință", iar cel de al doilea semnalând "sonoritatea aspră, de geamăt surd, produsă de asocierea grupului consonantic mn cu africata ț, efect întărit de accentul pus pe prima silabă, creează impresia unui icnet dureros, născut într-un trup înțepenit". Asemenea observații și comentarii sunt continuate în amplul glosar (p. 1059-1124), în care figurează expresii specifice, termeni denumind persoane cu însărcinări
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
mă țîn ș-într-un chișor"), ghini; palatalizarea labiodentalelor f și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui"), jină ("lăcata n-are nici o jină"); reducerea africatelor transcrise prin ce, ci, ge, gi la fricativele ș, j (aișea, șine, "focu' fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav; • Discriminarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a acestor consoane). Acestora li se adaugă: consoanele lichide (vibranta r și laterala l), consoanele siflante s z, consoanele șuierătoare ș j și consoanele nazale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iar, prin preluarea desinenței -i de la declinarea a II-a , devenită specifică pentru substantivele masculine, a rezultat pluralul frați, cu t trecut la ț cînd este urmat de i semivocalic. La nivelul limbii populare, în multe zone, pluralul este fraț, africata ț, un rezultat al schimbării fonetice, preluînd funcția gramaticală de a marca pluralul (masculin). În cazul diacroniei, se vorbește de lege atunci cînd un ansamblu de fapte urmează aceeași regulă, dar Saussure subliniază că oricare ar fi numărul de cazuri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea siflantelor, șuierătoarelor și africatelor), iar dacă copilul nu pronunța corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie de logopați, am observat că cel mai des afectate sunt sunetele r, s-z, s-j, ț, ce ci, ge-gi, c-g. La
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
limbajul constituie baza învățării școlare și este imposibil de separat de aceasta. Trecând în revistă tulburările de limbaj propriu zise întâlnite la elevii integrați, o proporție însemnată o reprezintă dislaliile simple sau polimorfe, afectate fiind sunetele din grupa siflantelor, șuierătoarelor, africatelor și vibrantei r, adică sunetele care necesită o diferențiere mai fină. Stereotipiile de pronunție defectuoasă se asociază adesea cu tulburări ale citit-scrisului. De altfel, la clasele II-IV, frecvență cea mai mare este dată de tulburările limbajului scris. Dislexiiledisgrafiile întâlnite se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]