123 matches
-
Ebraica (עִברִית) este o limbă semitică - parte din familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice) - vorbită de peste cinci milioane de oameni în Israel și folosită ca limbă rituală și de studii religioase în comunitățile evreiești din lume. În Israel este una din cele două limbi de stat: ebraica, majoritară și araba, minoritară. este considerată
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
de stat: ebraica, majoritară și araba, minoritară. este considerată „limba sfântă”, atât a religiei iudaice, cât și a creștinismului, ca limbă a Vechiului Testament. Ebraica este o limbă semitică și aparține unui grup mai larg, cel semitic, al familiei limbilor afro-asiatice (hamito-semitice). Etapele limbii ebraice vechi repetă dezvoltarea limbii scrise și coincide cu apariția textelor clasice. La origine a fost probabil un dialect canaanit, înrudit cu limba feniciană și aflat în uzul triburilor israelite antice. În Biblie apare sub numele de
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
bogată originară (aici trăiesc 3/4 din lemurienii de pe glob). Economia este dominată de agricultură, culturile importante sunt cele de orez și cassava, pe langă plantațiile comerciale de cafea, cuișoare și vanilie. Populația din Madagascar este în majoritate de origine afro-asiatică. Un studiu recent a lăsat să se înțeleagă că insula era nelocuită până în secolul I, când, probabil au debarcat călători de origine indoneziană. Cele 18 etnii din Madagascar sunt: Ultimele cercetări în materie de ADN arată că materialul genetic al
Madagascar () [Corola-website/Science/298121_a_299450]
-
conducător», «om liber». Pe lângă limba arabă pe care și-au însușit-o odată cu religia islamică ei vorbesc și limbile berbere. Limbile berbere formează, împreună cu limba egipteană veche (azi limbă liturgică a bisericii copte) o ramură aparte din familia de limbi afro-asiatice, ramură numită odinioară "hamitică". În antichitate au fost cunoscuți sub numele de nubieni, libieni sau mauri și au cunoscut pe rând stăpânirea romană, invaziile vandalilor și cucerirea arabă. Începând cu secolul VII, berberii acceptă treptat islamul și o dată cu acesta limba
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
Africii și în Spania între secolele al XI-lea și al XIII-lea.. Istoria triburilor berbere începe în jurul anului 3000 înainte de Cristos, ei fiind menționați în documente din Egipt, Grecia și Roma antică.Limba berberă face parte din grupul limbilor afro-asiatice și are un număr de 300 de dialecte diferite. De obicei este vorba numai de limbi vorbite, foarte puține dintre aceste dialecte dispunând și de o scriere proprie. i sau, în varianta locală a numelui, "Imazighen", sunt locuitorii originari ai
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
răspuns însă cu tancuri, blindate, proiectile care au făcut sute de victime, morți, răniți și distrugeri de bunuri. Se redeschid astfel și în această lume bazată pe vechi tradiții islamice orizonturile modernității. Războaiele din Irak, Afganistan și din alte țări afro-asiatice au împletit astfel de obiective cu alte motive, neconfirmate de inspectorii ONU, preocupați pentru depistarea instalațiilor de fabricare a armelor de distrugere în masă. Uciderea liderului organizației Al-Qaida în Pakistan, la începutul lunii mai 2011, a fost salutată ca o
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sale. Suntem primii care aflăm că biologul timișorean a înregistrat chiar câteva succese care-l încurajează să-și continue bătălia cu maladia care își cere neîndurătorul tribut: între 22 și 30 de milioane de oameni, mai cu seamă în țările afro-asiatice. De mai mulți ani a pornit și o seamă de cercetări pentru a găsi o soluție eficientă care să-i asigure biruința și în teribila încleștare cu altă boală care ucide anual milioane de oameni: cancerul. „Este ultima cruciadă pe
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
Debutează în 1949 la „Teleormanul liber”, iar prima carte, Impresii de călător, îi apare în 1962. Impresii de călător, ca și Drumuri europene (1965) revelează un scriitor cu deosebită aplecare spre eseu. Voiajând prin țări europene (Franța, Marea Britanie, Italia, Grecia), afro-asiatice (Egipt, Irak), ajuns și dincolo de Oceanul Atlantic (Cuba), P. surprinde aspecte pe cât de variate, pe atât de caracteristice ale naturii, climatelor sociale și formelor de civilizație descoperite, nu fără a opera succinte incizii istorice și a semnala (ca în descrierea luminozității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Familia celtica / 161 Bibliografie specială / 161 6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia baltica / 164 Bibliografie specială / 164 6.2.2.6. Familia slavă / 164 Bibliografie specială / 166 6.3. Marea familie afro-asiatică / 166 6.3.1. Familia semitica / 169 6.3.2. Familia egipteană / 170 6.3.3. Familia berbera / 170 6.3.4. Familia cușitică / 170 6.3.5. Familia ciadică / 171 6.3.6. Familia omotică / 171 Bibliografie specială / 171
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2013), 7106 (2014), 7102 (ultima ediție, 2015, la un numar de 6.291.192.624 de vorbitori - populația totală a planetei). În ciuda tendinței evidente de reclasificare în macro-familii a limbilor lumii, Ethnologue are în vedere 141 de familii - 6 majore (afro-asiatică - 366 de limbi, austroneziana - 1223, indo-europeană - 437, nigero-congoleză - 1524, sino-tibetană - 453, trans-Noua Guinee - 476) și alte 135 de familii, cărora li se adaugă 51 neclasificate, 75 de izolate, 93 creole, 16 pidgins, 21 de limbi mixte, una artificială, 137 de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ara = albina (N sg.), ara-ga (D sg.), ara-lar (N pl.), ara-lar-ga (D pl.) - în maghiară: kert = grădină, kert-ek = grădină + plural, kert-ben = grădină + locativ, kert-ek-ben = grădină + plural + locativ - în swahili: ki-su = singular + cuțit, vi-su = plural + cuțit Flexionara (fuzională): limbile indo-europene, afro-asiatice Tipul flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și implicit a limbilor vorbite de aceste populații: - stratul 1: proto-sapiens; - stratul 2: khoisan, limbile pigmeilor, congo-sahariene, non-africane; - stratul 3 (al limbilor non-africane): indo-pacifice (și australiene), eurasiene; - stratul 4 (al limbilor eurasiene): austrice, dene-caucaziene, eurasiamericane; - stratul 5 (au limbilor eurasiamericane): afro-asiatice, dravidiene, kartveliene, eurasiatice, amerindiene; - stratul 6 (al limbilor eurasiatice): indo-hitite, uralice, altaice, ciukoto-kamciatkiene, eschimo-aleute; - stratul 7 (ramură indo-hitită): anatoliene, non-anatoliene (indo-europene)229. În volumul Originea limbilor, Merritt Ruhlen, discipol al lui Joseph Greenberg, ajunge chiar să reconstituie cîteva rădăcini lexicale
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Africa australa) 2. Nigero-kordofaniană (în Africa) 2.1. Kordofaniană (32 de limbi în Sudan) 2.2. Nigero-congoleză (peste 1000 de limbi la sud de ecuator și în Africa de Vest) 3. Nilo-sahariană (aproximativ 145 de limbi vorbite la sud de familia afro-asiatică) 4. Australiană (aproximativ 300 de limbi în Australia) 5. Indo-pacifică (aproximativ 700 de limbi în Papua-Noua Guinee, Insulele Solomon și Andaman) 6. Austrica 6.1. Austro-asiatică (peste 150 de limbi în Asia de Sud-Est) 6.2. Miao-yao (4 limbi în Asia de Sud-Est) 6.3
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Pakistan) 7.4. Nihali (1 limba în centrul Indiei) 7.5. Chino-tibetană (peste 300 de limbi în Asia Centrală și de Sud-Est) 7.6. Eniseică (1 limba în Rusia) 7.7. Na-dené (34 de limbi în SUA și Canada) 8. Afro-asiatică (241 de limbi în Africa de Nord, Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu) 9. Kartveliană (4 limbi în Caucaz, Turcia și Iran) 10. Dravidiana (28 de limbi în sudul Indiei) 11. Eurasiatica 11.1. Indo-europeană (aproximativ 150 de limbi în Asia și Europa) 11
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Canada, SUA, Groenlanda, Nord-Estul Rusiei) 12. Amerindiana (583 de limbi în America de Nord, Centrala și de Sud) Anterior, în lucrarea Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile de limbi ale lumii, în A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, California, 19912, p. 290): 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana 6. Indo-hitită 7. Uralo-yukaghiră 8. Altaica 9. Ciukoto-kamceatkiană 10. Eschimo-aleută 11. Elamo-dravidiană 12. Chino-tibetană 13. Austrica I. Miao-yao ÎI. Austro-asiatic III. Austro-tai A. Daic B. Austronezian 14. Indo-pacifică 15. Australiană 16. Na-dené 17. Amerindiana 18. Limbi izolate 19
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al III-lea, rusă A), Fonetica și morfologia comparată a limbilor slave, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1981 [curs litografiat]. Wade, Terence, A Comprehensive Russian Grammar, Revised and updated by David Gillespie, Wiley-Blackwell, Malden-Oxford, 20113. 6.3. MAREA FAMILIE AFRO-ASIATICĂ Denumirea de afro-asiatică (sau afrasiană), propusă în 1950 de Joseph Greenberg, le înlocuiește pe cea de semito-hamitică sau hamito-semitică, frecvent folosite și astăzi. Este o mare familie formată din aproximativ 240 de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rusă A), Fonetica și morfologia comparată a limbilor slave, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1981 [curs litografiat]. Wade, Terence, A Comprehensive Russian Grammar, Revised and updated by David Gillespie, Wiley-Blackwell, Malden-Oxford, 20113. 6.3. MAREA FAMILIE AFRO-ASIATICĂ Denumirea de afro-asiatică (sau afrasiană), propusă în 1950 de Joseph Greenberg, le înlocuiește pe cea de semito-hamitică sau hamito-semitică, frecvent folosite și astăzi. Este o mare familie formată din aproximativ 240 de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia indo-europeană, si întinsă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261 De la Cuș, unul din fiii lui Ham, provine termenul de cușitic, Cuș fiind și numele dat de vechii egipteni ținutului Etiopiei, aflat la sud de Egipt. Limbile afro-asiatice sînt vorbite de aproximativ 400 de milioane de oameni, iar limba arabă, a cincea ca număr de vorbitori pe glob, este limba oficială a Organizației Națiunilor Unite. Cel care a propus numele de semito-hamitică, Friedrich Müller (Grundriss der Sprachwissenschaft, 1876
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
astăzi a lui Joseph Greenberg, realizată în volumele Studies în African Linguistic Classification (1955) și The Languages of Africa (1963). El păstrează grupurile semitic, berber, egiptean și cușitic (grupul cușitic occidental a fost reclasificat că omotic), dar scoate în afara familiei afro-asiatice grupuri care înainte erau integrate familiei semito-hamitice. Astfel, fulani este reclasificat că atlantic occidental, nilo-hamitic drept nilo-saharian și hotentota în familia khoisan. Joseph Greenberg, asemeni lui Marcel Cohen, respinge existența unei grupări de limbi hamitice, propunînd și nouă denumire de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care înainte erau integrate familiei semito-hamitice. Astfel, fulani este reclasificat că atlantic occidental, nilo-hamitic drept nilo-saharian și hotentota în familia khoisan. Joseph Greenberg, asemeni lui Marcel Cohen, respinge existența unei grupări de limbi hamitice, propunînd și nouă denumire de limbi afro-asiatice. Harold Fleming (1969, 1976262) a propus ca limbile omotice să fie considerate o ramură distinctă și nu o subramura în interiorul limbilor cușite. Igor Diakonoff (1996) a propus o diviziune Afroasiatic A (berbera, cușitică, semitica) și Afroasiatic B (ciadică și egipteană
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numeroase consoane care se articulează în zona posterioara a aparatului fonator (în gît). - existența unui ansamblu de consoane numite emfatice (glotale, faringale sau implozive), realizate printr-un suflu expirator mărit. - sînt limbi flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt tigré (hasa) mwt BERBERA shilha mta kabyl əmmət tuarega əmmət zenaga
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]