105 matches
-
a fost însă imediat îndepărtat prin alegerea - rânduită în aprilie 1792, de către noul domnitor, Alexandru Constantin Moruzi, la insistențele Patriarhiei Ecumenice - a unui nou mitropolit al Moldovei, în persoana lui Iacob Stamati. Spre supărarea Petersburgului, Bodoni a fost trimis, sub afurisenie, la Constantinopol. Mitropolia Proilaviei avea să fie și ea reînființată sub conducerea învățatului mitropolit Partenie al II-lea (1793-1810), dar teritoriul său era acum diminuat, prin pierderea Ucrainei Hanului și a Hotinului. Totodată reședința mitropoliei revine la Brăila, la Biserica
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
fapt care provoacă în 1394 aruncarea anatemei de către Patriarhia ecumenică de la Constantinopol peste întreaga Moldovă: "domn, ierarh, boieri, preoți și credincioși." Până în 1401, întreaga populație a Moldovei mai era încă anatemizată, de la această dată încolo grecii luând decizia să păstreze afurisenia doar asupra boierilor și celor doi ierarhi moldoveni, numiți de domnitor. În anul următor, anatema va fi ridicată complet de către Patriarhul ecumenic, Iosif fiind și el recunoscut în funcția de mitropolit, însă acest gest este contestat de alți ierarhi fanarioți
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
de împăratul Teodosiu al II-lea (...) Cinci sesiuni Tema: Maternitatea divină a Mariei împotriva lui Nestorie (...) Documente: 6 canoane. A doua scrisoare a sf. Ciril adresată lui Nestorie A treia scrisoare a sf. Ciril adresată lui Nestorie Cele 12 aneteme (afurisenii) A fost convocat la cererea adresată împăratului Teodosie al II-lea de către Nestorie, care a fost nemulțumit că a fost condamnat de un sinod la Roma, în 430. Împăratul Teodosie al II-lea a convocat sinodul împreună cu Valentinian al II
Conciliul de la Efes () [Corola-website/Science/301446_a_302775]
-
datare anii 1758-1766. Biserica „Sf. Gheorghe” - Mitropolia Veche din Iași a fost construită prin strădania mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, Gavriil Callimachi, care îndeplinea pe atunci funcția
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
său, marele dragoman Ioan Teodor Callimachi, a fost numit arhidiacon al Patriarhiei Constantinopolului și apoi mitropolit al Salonicului (1745-1760). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, , care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
a (din ) este o cenzură religioasă folosită pentru a suspenda apartenența la o comunitate religioasă. Cuvântul înseamnă a scoate pe cineva din comuniune. Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, proclețenie, procleție. În unele religii, excomunicarea include o condamnare spirituală a membrului grupului. După cenzură și sancțiune uneori urmează excomunicarea; aceasta include exilul, îndepărtarea și învinuirea, depinzând de religie, de ofensa care a cauzat excomunicarea, sau de
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
primul rând de loje rezervat în cer celor umiliți din ultimele rânduri de pe pământ, sunt valabile pentru alții, nu pentru prelați... Dacă împărăția cerurilor aparține celor săraci, nu încape nicio îndoială că Vaticanul înregistrează un număr considerabil de persoane sortite afuriseniei. în ce-l privește, Willem Cornelisz trăiește printre oameni modești, țesători de felul lor. Bizuindu-se pe acest paralogism interesant - cei bogați și cei puternici de la Vatican riscă să ocupe ultimele rânduri în cer... - el susține că numai sărăcia garantează
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
femeie în afara căsătoriei și numai în scopul „bucurării” reciproce, poate primi împărtășania a doua zi. Biserica catolică apostolică și romanică răspunde formal nu: conform doctrinei, și unul și celălalt se află în situația înfăptuirii unui păcat de moarte și riscă afurisenia veșnică în caz de moarte fără pocăință. Bentivenga de Gubbio afirmă, în ce-l privește, că Dumnezeu ar putea face în așa fel ca fapta lor să nu fie considerată păcat. Altfel spus: Dumnezeu poate lua o hotărâre potrivnică Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul unui adevărat ritual 675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că este o "făgăduială" temporară și periodic "zădărnicită". Față de anul 1700, menționat anterior, în această adunare intervin două aspecte noi: scrisoarea de afurisenie este adusă, de această dată, de la "biserica cea mare" din Constantinopol; între reprezentanții prezenți în adunare, sunt menționați și câte șapte locuitori din fiecare ținut, mazili și ruptași, negustori și "toată țara". Este semnificativă apariția negustorilor din Iași, care indică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lua "cu aprobarea și consimțământul a toată țara", în cadrul unei solemnități ce se încheia cu o slujbă religioasă. Rostind "Amin", adunarea își exprima acordul și vota hotărârea 695. Principele depunea apoi jurământ că va respecta hotărârea, iar prelații amenințau cu afurisenia pe cei care ar fi încălcat-o. Când Constantin Duca a fost iertat pentru introducerea văcăritului 696, întregul sobor (clerul superior, "țara și boierimea") a aprobat hotărârea tot în cadrul unui ceremonial religios, strigând de trei ori "Dumnezeu să-l ierte
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
intenția polemică evidentă nu este disimulată, ci acompaniată permanent de instrumentația pamfletului ironic. Apelativul emfatic "Ilustre economist" sugerează, din start, intenția polemistului de a face din preopinentul său o țintă a deriziunii publice prin alte instrumente decât anatema, invectiva sau afurisenia, exploatate, se știe, cu predilecție de pamfletul publicistic arghezian. Aici, falia care desparte polemistul de pamfletar se îngustează mult, însă persistă grație revenirii la evenimențial, recursului la argument (altul decât cel ad hominem), grație autocontrolului când e vorba de ton
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
configurație elastic-încăpătoare, traversând grade diferite ale înverșunării: de la imaginarea unor corecții infantile, aplicate punctual (urecheatul, nuiaua, bastonul etc.), ca măsuri punitive hilare, trecând prin insultă, jignire și umilință publică, până la scenarii apocaliptice, în care agresivitatea verbală dezlănțuită (înjurătura, imprecația, anatema, afurisenia etc.) ia proporții apocaliptice. Indiferent de ipostaziere, violența argheziană este justificată de talent și artisticitate, pentru că, în viziunea poetului și pamfletarului, "cine lovește cu bulgări de aur are dreptul, în afară de orice considerații și legi fabricate într-un colț de redacție
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei finalități artistice. Mobilul disputei se estompează, până la anulare, în pamfletul polemic cultivat la "temperatura de sinceritate a violenței" ("Permis și nepermis"), iar agresivitatea descătușată devine un gest simbolic și ritualic de magie neagră (N. Balotă), o poezie a injuriei, afuriseniei și blestemului, duse până la extrem într-un text precum "Pârțotina boșoroagă": "Să nu mă facă pârțotina masculină boșoroagă să mă răpăd odată și să-i rup mustățile, căci atunci îl mușc de nas și-l scuip cu muci cu tot
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
așa o pacoste››". Chiar gestul magico-ritualic al naratorului-personaj imprimă un sens comic întregii povești, pentru că se simte amenințat de propriile-i personaje. Manipularea, cu umor, a stratului arhaic al limbii (în ce are ea mai crud ca expresie: blestemul, imprecația, afurisenia etc.) și atitudinii populare, în genere, reprezintă, la Arghezi, un gest polemic implicit, nu doar în creația lirică (unde Al. George remarcă "țărănia proclamată ostentativ", ca sfidare a prețiozității căutate și calofilismului sufocant din versificația sămănătoristă mediocră), ci și în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
planul receptării, pe satisfacția procurată de decodarea "nespusului". Prefăcătoria, masca, înscenarea ca ocurențe ale fictivizării în pamflet sunt paliere ale ludicului arghezian, care se substituie, complet sau incomplet, în discursul polemic, figurilor agresiunii, uzate cu predilecție în discursul pamfletar: injuria, afurisenia, imprecația, anatema sau atacul direct. E observabilă tentația permanentă a polemistului de a-și lua peste picior victimele, de a le ridiculiza, "înscenându-le" apucături ilare sau grotești și proiectându-le în situații comice diverse (sugerate fie prin fine ironii
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
le acestora și contra unor sume de bani dau cărți de despărțire sau judecă unele pricini care nu sunt de competența lor. Mi tropolitul Grigorie intervine la 21 mai 1772, interzicându-le să se mai amestece întreburile protopopilor sub amenințarea afuriseniei și a pedepsei bisericești. II A spune și a face „dreptul“ Discursul oficial al Bisericii Ortodoxe cu privire la familie și la păzirea bunelor moravuri O asemenea politică presupune, din partea Bisericii, defi nirea atât a bunei morale creștine, cât și a „desfrâului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
până nu va mărturisi adevărul iertăciune nu va lua. Aceasta scriem, Grigore al Ungro vlahiei.“ Cei direct vizați mărturisesc de teama unei excomunicări sau a unei pedepse spirituale în cealaltă lume. Dincolo de consecințele groaznicului blestem valabil mai ales după moarte, afurisenia atrage după sine consecințe imediate, excluderea individului din comunitatea credincioșilor. Pentru o anumită perioadă de timp și chiar pentru toată viața, individul numai are acces în biserică, iar preotul refuză să-i oficieze ceremoniile religioase prezente în viața unui creștin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în viața unui creștin. Unii se arată cu adevărat prinși de implicațiile spirituale ale cărții de blestem și, deși acceptă să depună mărturie, nu vor să pri mească blestemul, ei nu vor să-și încarce sufletul cu blestemul și cu afurisenia lansată de ierarhul bisericii; alții mărturisesc strâmb fără să se teamă de ce va veni după moarte. Acest tip de document constrângător surprinde modul de funcționare al unei societăți. Prin cartea de blestem, sătenii și mahalagiii sunt obligați să spună ceea ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fost și precum ați înțeles den trecutele vremi când s-au zvonit cu Vasilache saigiul și măcar și dentr-alte părți cum să va fi înțeles ver în ce chip“. mahalagiii nu prea au de ales căci Prea Sfinția Sa îi amenință cu afurisenia și îi blestemă cum nu se poate mai rău: „să moșteniți bubele lui Ghezei și să lovească cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe de când au ars focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou, de cât a tă mâie. Pe calea de întoarcere, Artur Gorovei a povestit despre draga lui revistă „Șezătoareaʺ și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i-am luat prizonieri la mine. Acum e liniște și pace. -Acum pleacă și veghează-ordonă Grațiani. Magicianul luă două păpuși de ceară și începu să-le înțepe cu sute de ace cu vârful otrăvit, bolborosind cuvinte neînțelese, de blestem și afurisenie. După care rosti: -Ludovic și Sigismund, vă dau lovitura de grație și vă trimit în iad-spuse Grațiani, înțepând în dreptul inimii păpușile de ceară. Mefistofel sufletele sunt ale tale. Ia-le! Radu voievodul principatului de sud îl trădă pe Petru. Intră
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Botezătorul împotriva Herodiadei, dar îi cade victimă. Cuprins de remușcări, indignat, Apollonius blestemă lumea decăzută și, drept urmare, cetățenii Alexandriei încep subit să moară. Îngroziți, cei rămași în viață încearcă și prin implorări, și prin violență să-l determine să ridice afurisenia. Făcătorul de minuni rezistă, însă în cele din urmă se lasă înduplecat de Chimena, care îi declară public iubire, apoi dansează frenetic, înnebunind mulțimea. Totuși, Apollonius o lasă pe Chimena să plece cu ultimul ei iubit. „Farsă în veșmânt antic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
consideră a fi prostituatele istoriei. Vorbă grea, judecată aspră, melancolia s-a transformat, brusc, într-o stare de spirit iacobină. S-ar potrivi aici un verb folosit din ce în ce mai rar în limba română actuală: a afurisi. P. e un maestru al afuriseniei. Știe ca nimeni altul să-și afurisească dușmanii. De aceea îl iubește pe Tudor Arghezi (când îl iubește) și își alege cu grijă cuvintele care pot ucide. În astfel de momente, eseul biografic pe care îl scrie pare sufocat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
puteau auzi deseori În lumea satului. Alteori viitoarea soacră se afurisea la popa În sat că ea nu va primi În casă așa o noră. Până la urmă, dacă feciorul o ținea pe a lui, mama sa Își cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]