38 matches
-
Herodot provin din perioade diferite; prima relatează situația din momentul prezenței acestuia la Olbia (450 ien), a doua se referă la perioada războiului scito-persan (514 î.e.n.) , ceea ce ar presupune o restrângere a ariei agatârșilor în cursul sec V î.e.n. Arheologic, agatârșii au fost identificați în grupul de morminte de pe Mureșul superior, de tipul Ciumbrud, care prezintă trăsături aparte, în contrast cu zonele înconjurătoare. Mormintele au fost datate în perioada 550-450 î.e.n., ceea ce ar corespunde textelor. Analogii cu situația arheologică din Moldova centrală ar
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
identificați în grupul de morminte de pe Mureșul superior, de tipul Ciumbrud, care prezintă trăsături aparte, în contrast cu zonele înconjurătoare. Mormintele au fost datate în perioada 550-450 î.e.n., ceea ce ar corespunde textelor. Analogii cu situația arheologică din Moldova centrală ar indică că agatârșii locuiau atât în Transilvania centrală, cât și la Est de Carpați, ceea ar fi în acord cu textele. Această accepțiune vagă ar putea fi interpretată ca reflectând existența unei puteri politice, o uniune de triburi, condusă de agatârși, în perioada
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
indică că agatârșii locuiau atât în Transilvania centrală, cât și la Est de Carpați, ceea ar fi în acord cu textele. Această accepțiune vagă ar putea fi interpretată ca reflectând existența unei puteri politice, o uniune de triburi, condusă de agatârși, în perioada 550-450 î.e.n. și care s-a opus expansionismului scitic. Herodot îi amintește pe agâtirși în conflict cu sciții ( IV; 78; 100; 119; 125), fapt ce s-ar opune ipotezei moderne care îi consideră o ramură a sciților. Legendă
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
100; 119; 125), fapt ce s-ar opune ipotezei moderne care îi consideră o ramură a sciților. Legendă transmisă de Herodot (IV; 10),după care Skytes și Agathirsos erau fii legendari ai lui Heracles, poate cel mult întări ipoteza că agatârșii erau iranieni, ca și sciții. Ei ar fi migrat spre apus sub presiunea sciților, în jurul anului 600 î.e.n. Herodot (IV, 104) îi apropie de traci, distingând totuși la agatârși unele trăsături aparte, cum ar fi gingășia, bogăția în aur și
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
fii legendari ai lui Heracles, poate cel mult întări ipoteza că agatârșii erau iranieni, ca și sciții. Ei ar fi migrat spre apus sub presiunea sciților, în jurul anului 600 î.e.n. Herodot (IV, 104) îi apropie de traci, distingând totuși la agatârși unele trăsături aparte, cum ar fi gingășia, bogăția în aur și proprietatea comună asupra femeilor. Numele s-a menținut în tradiția literară antică pînă târziu, în epoca română, cănd unele izvoare îi localizează, pe agatârși, împreună cu alte popoare dispărute la
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
de traci, distingând totuși la agatârși unele trăsături aparte, cum ar fi gingășia, bogăția în aur și proprietatea comună asupra femeilor. Numele s-a menținut în tradiția literară antică pînă târziu, în epoca română, cănd unele izvoare îi localizează, pe agatârși, împreună cu alte popoare dispărute la acea vreme (dar menționatee în texte în virtutea tradiției), undeva în spațiul eurasiatic (Dion. Perieg. 310-319; Ptol. Geogr. III, 10 și alții). Că antroponim, numele de Agathyrsos apare în unele inscripții din sec. 1-2 e.n. din
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
Numele celei mai vechi populații consemnate în Transilvania, Agathirsoi (i) înseamnă "conducătorii cu toiege" (thirsus = toiag). Ei se ocupau cu extragerea și prelucrarea metalelor. De acolo vine expresia „a conduce cu toiag de fier". Herodot menționează în scrierile sale că agatârșii care s-au stabilit pe văile Mureșului superior și a Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n., dețineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spațiu geografic ne comunica peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n., dețineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spațiu geografic ne comunica peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit și viticultura. Aristotel (Probl.XIX, 28) menționează că la agatârși legile se cântau, pentru a fi învățate pe dinafară. Poate același izvor a acreditat informația că agatârșii se tatuau, preluată și de textele târzii (Mela ÎI, 10; Servius în Verg., Aen. IV, 146). Scito-agatârșii exploatau materiile din nisipurile aluvionare și
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
geografic ne comunica peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit și viticultura. Aristotel (Probl.XIX, 28) menționează că la agatârși legile se cântau, pentru a fi învățate pe dinafară. Poate același izvor a acreditat informația că agatârșii se tatuau, preluată și de textele târzii (Mela ÎI, 10; Servius în Verg., Aen. IV, 146). Scito-agatârșii exploatau materiile din nisipurile aluvionare și zăcămintele de minereuri din zona Roșia Montană.
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
de către "părintele istoriei" Herodot, care, în lucrarea să intitulată "Istorii", pe lângă o serie de rituri și obiceiuri ale geților și sciților, menționează o serie de hidronime care sunt localizate pe teritoriul locuit de geți : Maris, "cel care izvorăște din țară agatârșilor", identificat cu Mureșul; Porata, identificat cu Prutul; Tiarantos, identificat cu Șiretul; Araros, identificat cu ; Naparis, identificat cu Ialomița; Ordessos, identificat cu Argeșul; Aluta, identificat cu Oltul, si Tibiscus, identificat cu Timișul. Despre teritoriile din stanga fluviului, Herodot scrie că nu s-
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de învățătură a tracilor". Aristotel, contemporan cu Androtion, se întreabă în "Probleme", XIX, 28 - "De ce se numesc legi unele cântece? Oare pentru că înainte de cunoașterea literelor se cântau, ca să nu se uite, precum era obiceiul la agatârși?". Această populație este localizată de Herodot la izvoarele Mureșului. Dio Cassius ("Istoria romană", LVIII, 7, 1.) ne spune că Domițian "trimisese la Roma între altele și o pretinsă scrisoare a acestuia, despre care se spune că a plăsmuit-o el
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
preot al zeiței iepe Epone și ucigașul druidului Dagda. Nemulțumit de stăpânirea lui Burebista, principele trădător Hierpus (Dan Antoci) rupe alianța cu dacii și se supune celților. Boii conduși de Boian atacă ținuturile de graniță din partea de apus, furând aurul agatârșilor, ducând fetele și femeile în robie și ucigându-l pe regele Lup (Vasile Nițulescu). Motivul înfrângerii îl constituie faptul că paznicii ținutului erau beți și au fost căsăpiți, iar Burebista poruncește tăierea viilor. Principele Țap (Iulian Necșulescu) îi ajunge din
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
apărut, Burebista îi trimite ca soli la druidul Breza și regina Hebe pe druidul Șved, trimisul regilor cerbilor, și pe marele preot Deceneu. Celții refuză să se unească cu dacii împotriva romanilor și nu vor să restituie aurul furat de la agatârși. Deși voia să-și păstreze oastea intactă pentru confruntarea viitoare cu romanii, Burebista este nevoit să-și trimită armatele în ținutul celților. Deceneu îl anunță că în curând va avea loc o eclipsă de soare, iar regele se gândește să
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]