38 matches
-
Pliniu, lib. IV. 28). După o tradiție culeasă de Herodot, sciții erau înrudiți îndeaproape cu geții, iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa. La fel și Marte era numit de greci Arimanios iar Venus
Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Oarba de Mureș (sat în județul Mureș, unde s-au dus lupte grele cu armatele germane în ultima parte celui de-al Doilea Război Mondial). Herodot îl consemnează sub numele Maris, ca pe un rîu pe care este așezată populația agatîrșilor, un neam dacic. Alte atestări antice înregistrează formele Marisos, Marisia, Marisius, Morisis. Silaba finală putea combina transcrierea lui ș ca si cu adaptarea la sistemul desinențial grecesc, rostirea care transpare din aceste forme putînd fi Mariș, paralelă cu „strămoșul“ Samus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Originea a fost considerată, pe rînd, traco-dacică, scitică, ilirică, germanică sau chiar latină. Astfel, unii specialiști apreciază că numele provine din tracodacă, fără să-l pună în legătură cu vreun radical. Hasdeu, în schimb, propune la baza numelui radicalul scitic sau agatîrșic (agatîrșii erau o populație scitică tracizată) *alt, care ar însemna aur și care este întîlnit și la popoarele turanice sub forma altyn, altun, în Caucaz găsindu-se un toponim identic. Această origine este susținută de faptul că, așa cum arată V. Pîrvan
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
populație scitică tracizată) *alt, care ar însemna aur și care este întîlnit și la popoarele turanice sub forma altyn, altun, în Caucaz găsindu-se un toponim identic. Această origine este susținută de faptul că, așa cum arată V. Pîrvan, sciții și agatîrșii s au întins pînă pe valea superioară a Oltului, pe Tîrnave și pe Mureș. C. Diculescu, celebru pentru ușurința cu care găsea relicve germanice în limba romînă, presupune că Olt provine din germanicul Lot, prin metateză, care se întîlnește frecvent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Roșia Montană au fost descoperite și cele 50 de tăblițe ceruite, dintre care doar 25 se mai păstrează. În luna februarie a anului 2012, o echipă româno-canadiană de geologi urmărea rămășițele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârși în urmă cu 5.500 de ani la Roșia Montană. Atunci, echipa a făcut aparent din întâmplare o descoperire colosală, ce ar fi putut modifica istoria omenirii dacă s-ar fi făcut publică. Ceea ce șochează și mai tare este locul
SECRETUL de la Roşia Montană. De ce Securitatea a sigilat mina by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62152_a_63477]
-
tentați să explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat“ al substratului. S-a atribuit o astfel de origine mai ales unor nume de locuri. În cazul concret al limbii române, s-a vorbit despre populațiile iranice (agatârși, sciți, sarmați) care au locuit în regiunea carpato-dunăreană din cele mai vechi timpuri, tracii i-au asimilat, dar civilizația lor nu a atins strălucirea aceleia din sudul Rusiei. Numele topice puse în legătură cu substratul iranic (Dunăre, Iași, Nistru, Olt, Prut, Zărand
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Sau poate un dictator? De ce nu? Aș fi introdus lecturi obligatorii în Parlament. Aș fi făcut legi versificate, ca să fie memorate mai ușor... Dar n-aș fi prea original, recunosc. Vasile Pârvan arată în Getica, citându-l pe Aristotel, că "...agatârșii, adică dacii din munți, versificau legile lor și le cântau pentru a le ține bine minte pe de rost". Dacă ai răbdare, dragă Remus Giorgioni, am să-ți spun că ideea o găsim și la Theopomp care susține faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îmi oferea adresa unui distins realizator de programe pe calculator privind armonizarea ritmurilor biologice cu cele cosmice și guvernamentale. Onorariului insignifiant i se mai adăugau cei cincizeci de mii pentru broșura “ Mestecați rar și cu înghițituri mici. Arta supraviețuirii la agatârși”. N-are rost să vă mai plictisesc cu nenumăratele experiențe cărora le-am pătruns intimitățile și mă voi opri la cititul destinului pe talpa tălpii, o zguduitoare revelație care nu m-a costat decât o votcă și două țigări plus
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
geto-dacii și moesii, înrudiți cu ei, s-au desprins și alcătuiau ramura nordică a tracilor, constituind populația autohtonă a spațiului carpato-dunăreano-pontic. În teritoriile întinse ocupate de geto-daci au pătruns, în decursul veacurilor, și alte etnii, cum au fost sciții iranieni (agatârșii), coloniștii greci, celții, bastarnii, sarmații (iazigi și roxolani), dar acestea n-au schimbat caracterul etnic al spațiului autohton. În secolele I î. H-I. d. H., s-a închegat aici un mare regat dacic ce a dăinuit de la Burebista (82-44
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste populații și-au abandonat limba în favoarea latinei, dar au păstrat în latina populară cuvinte din limba părăsită. Pe teritoriile din nordul Dunării, situate între Nistru și Tisa, existau înainte de venirea romanilor, diverse populații: iraniene, sciți, agatârși, sarmați (iazigi și roxolani), indo-europene. Aceste populații iraniene au fost asimilate, înainte de venirea romanilor, de o altă populație indo-europeană, tracii, care s-au extins în întreaga Peninsulă Balcanică (sudul și nordul Dunării) și în regiunile învecinate, Europa centrală și Asia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ținuturile dintre Marea Mediterană și Eufrat iar pe unde și-au purtat ei hoardele prădalnice, multă jale și nenorocire a rămas în urmă, păstrate în memoria colectivă a neamurilor din acele locuri. Hero-dot ne transmite o legendă care spune că sciții, agatîrșii de pe Mureș și tracii sînt frați pentru că s-au născut din Echidna, femeie cu trup de om dar partea de la mijloc în jos era de șarpe. Tăblițele turnate de Dapisiu pe la anii 30 și după, ne spun că sciții practicau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
spune că Her -cule ar fi zăbovit cu ceva treburi serioase de amor pe la Echidna din țara arimilor, o femei jumătate om și jumătate șarpe din a cărei iubire încolăcită s-au născut Scy-thes, strămoșul sciților; Agathirsus, primul rege al agatîrșilor sau geților de pe Mu-reș și Tracus din care se trage neamul tracilor. Herodot este primul care începe pro-cesul de ,,grecizare” a istoriei antichității scoțînd mai toate popoarele din vîna, frî-na sau mîna lui Hercule. Ținutul de la nordul Dunării unde s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mințile lor criminale năimite de dușmanii românilor! Principiile fundamentale ale leges bellagines se găsesc în vechile legi ale Țărilor Române și se numeau ,,legi din bătrîni’’ iar în țările din jurul nostru se numeau ,,le-gi ale valahilor’’. Macedoneanul Aristotel spunea despre agatîrși - populația ce trăia pe malurile rîului Mureș - că aveau obiceiul să-și cînte în versuri legile pen-tru a nu le uita. În eme-gi - limba neamului carpatic pripășit pe malurile Tigrului și Eufratului care a dat civilizația emeș - balagi are sensul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]