103 matches
-
de peruzea pe care domnișoara Ursula Wilensdorf le aruncase pe jos. Ei pornesc pe urmele răpitorilor și descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă sub o căpiță de fân și lângă ea o mărgică de peruzea. Ei sunt urmăriți de oamenii Agiei și se luptă cu ei într-un loc numit La Măseaua Stricată. Scăpând de arnăuți, cei doi ajung la un han ținut de jupân Potoroacă și de soția sa, Maria, fosta bucătăreasă a boierului Vâlcu din "Masca de argint". Hangiul
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
civil. Prin frumusețile peisajului și posibilitatea drumețiilor, sunt un punct important de atracție turistică. Cheile se află în parcul național Samaria. Aici, pe o distanță de 13 km, se poate bea numai apă de izvor, ba chiar și în portul Agia Roumeli apa potabilă provine numai din pâraiele de munte. Abia la ieșirea sudică din parc, pe malul Mării Libiei, se află câteva chioșcuri. Pentru turiștii care nu sunt antrenați, nu este recomandată vizitarea defileului, care are o lungime de 17
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
în Principatele Dunărene, atmosfera din Peloponez a devenit tensionată, iar la mijlocul lunii martie au izbucnit incidente sporadic între greci și musulmani. Tradiția istorică elenă consideră ziua de 25 martie 1821, când mitropolitul Germanos a sfințit drapelul cu cruce în mănăstirea Agia Lavra, ziua în care a izbucnit revoluția, deși unii cercetători pun la îndoială existența istorică a evenimentului. Manioții au declarat război turcilor la Areopoli pe 17 martie 1821. În aceeași zi, aproximativ 2.000 de manioți sub comanda lui Petros
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Naxos, cu 6533 de locuitori, conform recensământului din 2001. Principalele sate sunt Filoti, Apiranthos, Vívlos, Agios Arsenie, Koronos și Glinado. Naxos este o destinație turistică populară, cu multe ruine. Ea are o serie de plaje, cum ar fi cele de la Agia Anna, Agios Prokopios, Alikos, Kastraki, Mikri Vigla, Plaka, si Agios Georgios, cele mai multe dintre ele în apropierea orașului. Naxos este insula cea mai fertila a Cicladelor. Ea are o bună aprovizionare cu apă într-o regiune în care apă este de
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
cu privire la intervenția rușilor. După sosirea veștilor aventurii lui Ipsilanti în Principatele Dunărene, atmosfera din Peloponez a devenit tensionată și, până pe la mijlocul lui martie, au avut loc incidente izolate antimusulmane. Declanșarea revoluției a fost proclamată pe 25 martie 1821 la mănăstirea Agia Lavra de către arhiepiscopul de Patras, Germanos. Lozinca „Libertate sau moarte” a devenit simbolul revoluției. În tot Peloponezul, în nordul Greciei și în numeroase insule au izbucnit revolte antiotomane. data de 25 martie a fost stabilită ca aniversare oficială a revoluției
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
în firidă și o închid în spatele tronului domnesc. Apoi, cei trei pornesc cu trăsiura către Turnu Severin dorind să părăsească Țara Românească. La două zile, la conacul boierului Vâlcu poposește Mărgelatu care-l găsește pe boier mor. Mărgelatu, dar și Agia (care aflase de uciderea boierului Vâlcu), pornesc în urmărirea lui Troianoff. Încolțit, acesta împinge trăsura într-o baltă din Valea Ielelor, apoi se întoarce cu Agatha la București. Personajul cu masca de argint apare iarăși, încercând să-l ia ostatic
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
așa-zisul bancher Troianoff era de fapt feciorul unui târgoveț de la Vaslui pripășit pe la Viena, de unde se întorsese cu o identitate falsă. Locotenentul Deivos îi încredințează aurul boierului Vâlcu lui Mărgelatu pentru a-l pune la adăpost. Când sosesc oamenii Agiei, trăsura cu aur era deja departe. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
de drepturi mai largi către populație. Ei stabilesc o serie de tratative cu bancherul Burkhardt din Sibiu, care este de acord să le dea bani pentru a cumpăra arme cu care să facă o revoluție. Ca urmare a faptului că Agia ucisese trei căuzași în temniță, membrii „Frăției” îl condamnă la moarte pe aga Villara. Căpitanul Baroncea (Ion Marinescu) și Sturzu (Remus Mărgineanu) organizează un atentat asupra agăi, îl împușcă superficial, dar arnăuții intervin și-l rănesc pe căpitan la umăr
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
deoarece i se dă șansa de a-și practica meseria (de călău) pe doi oameni. Primul este un slujitor al lui Vodalus, revoluționar și trădător al Commonwealth-ului. În timp ce omul este târât de mulțime afară din casă, Severian o zărește pe Agia, o femeie pe al cărei frate l-a executat. Căutând-o, Severian ajunge să discute cu un om a cărui piele este verde, care e ținut prizonier într-un cort ca atracție pentru un spectacol. Omul verde îi spune torționarului
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
pentru un spectacol. Omul verde îi spune torționarului că vine din viitor, iar acesta îl ajută să evadeze, dintr-un sentiment de milă care amintește de gestul său față de alt prizonier, Thecla, din prima carte. Deoarece nu o găsește pe Agia, revine în oraș, unde execută o femeie acuzată de vrăjitorie. În seara aceea, în timp ce ia cina cu prietenul său, Jonas (întâlnit la poarta din Nessus), primește o scrisoare de la Thecla, care îl roagă să o întâlnească într-o peșteră din
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
ajunsă accidental în posesia lui, fiind proprietatea unui ordin religios) și vindecă rana. Severian are prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze acest miracol, deoarece trebuie să scape de o creatură necunoscută și de un grup de asasini conduși de Agia, care îl așteaptă afară din peșteră. Severian îi înfrânge și o lasă pe Agia să plece, în timp ce el revine în Saltus, unde este capturat de Vodalus, împreună cu Jonas. Vodalus își amintește că Severian i-a salvat viața și îi permite
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
are prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze acest miracol, deoarece trebuie să scape de o creatură necunoscută și de un grup de asasini conduși de Agia, care îl așteaptă afară din peșteră. Severian îi înfrânge și o lasă pe Agia să plece, în timp ce el revine în Saltus, unde este capturat de Vodalus, împreună cu Jonas. Vodalus își amintește că Severian i-a salvat viața și îi permite să intre în slujba lui. Împreună cu Jonas, torționarul participă la cină alături de Vodalus, unde
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Cu banii obținuți pe odoarele lăsate de domnul Tudor Vladimirescu în grija boierului Stroe Grădișteanu, pe care Mărgelatu le-a protejat cu greu de hoți și de oamenii Agiei, sunt cumpărate arme pe care conjurații le transportă de la Viena în Țara Românească. Cu ajutorul acelor arme, organizația conspiraționistă „Frăția” vrea să declanșeze o revoluție. La o nuntă la care participă protipendada Bucureștiului o caretă din care cad morți patru boieri
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au bonjuriștii, aga Mavrodineanu o trimite pe Agatha Slătineanu (Marga Barbu) la băi. Agatha intră în relație cu locotenentul artilerist Corlătescu (Vistrian Roman). Între timp, C.A. Rosetti (Constantin
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
Tala'at (Dinu Ianculescu). Pe drum, pe șlepul cu marmură este adăpostit Buză de Iepure (Szabolcs Cseh), fugit din închisoare. Acesta îi spune lui Mărgelatu că uciderea celor patru boieri de la începutul filmului fusese ordonată de Marțolea, un om al Agiei. Scopul uciderii era ca Mărgelatu să fie scos vinovat și arestat. Șlepul ajunge la Giurgiu și este descărcat, dar această operațiune este observată de pe vasul de pasageri de către Agatha. Imediat, doctorul Ghiulamila (Ion Marinescu) a afirmat că camerista Marițicăi Ghica
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
un șiretlic. El conduce un convoi cu coșciuge în care pretinde că se află morții de holeră. La intrarea în București se dau lupte, dar oamenii Frăției reușesc să introducă armele în oraș. Mărgelatu este urmărit din nou de oamenii Agiei, dar scapă dintr-o cafenea incendiată, cu ajutorul lui Buză de Iepure. În film, Agia face următoarea descriere a lui Mărgelatu: în jur de 40 de ani, fost militar, vorbește grecește, nemțește și turcește, trage bine cu pistoalele și mânuiește bine
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
morții de holeră. La intrarea în București se dau lupte, dar oamenii Frăției reușesc să introducă armele în oraș. Mărgelatu este urmărit din nou de oamenii Agiei, dar scapă dintr-o cafenea incendiată, cu ajutorul lui Buză de Iepure. În film, Agia face următoarea descriere a lui Mărgelatu: în jur de 40 de ani, fost militar, vorbește grecește, nemțește și turcește, trage bine cu pistoalele și mânuiește bine sabia. Pe la începutul filmului se afirmă că aga Villara fusese omorât de oamenii „Frăției
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
începutul activității lor, acțiune pusă în legătură cu activitatea culturală desfașurată de românii de o parte și de alta a Carpaților în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Din documentele vremii precum Catagrafia supușilor străini din anul 1841-Arhivele statului București, fondul Agie, reiese că Iosif Romanov, librarul, venise în capitala Țării Românești de la Sibiu și că era supus cezaro-crăiesc, adică austriac, având actul de suditare 46, statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau și își desfășurau comerțul în
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
rus al țărilor române în acea perioadă, generalul Pavel Kiseliov. De asemenea, i s-au oferit privilegii în comerțul cu Rusia, de care, însă, nu a profitat. În anul 1836 Bally a fost numit trezorier (cămăraș), fără salariu, al poliției (agiei) Țării Românești. funcție pe care a ocupat-o vreme de zece ani. În 1840 a luat în arendă moșii ale familiei boierești Manu.. După 1850, Bally a participat la mai multe inițiative de modernizare a capitalei, între care înființarea unei
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
Thera), constituind centre de conduită al comerțului cretan. În perioada următoare, care a acoperit prima jumătate a mileniului III, numită perioadă Mijlocie a Cicladelor (2000-1550 î.en.), s-au dezvoltat noi așezări coastale că Melos (Filakopi ÎI), Păros (Paroikia), Kea ( Agia Irini), Thera, Therasia, Delos, Tinos, Syros, Sifnos și Amorgos, influențând comerțul dintre Cretă și restul Greciei. Cicladicii erau navigatori activi. Bărcile lor erau conduse de peste 50 de vâslași și le utilizau pentru apărare și comerț. În perioada târzie a Cicladelor
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
o fantastică genealogie a propriei sale familii, pretinzând că: Lecca a găsit câțiva membri ai familiei sale și în Imperiul bizantin, pe care îi leagă de aga Lecca, boierul lui Mihai Viteazul. Pe aga Lecca (agă=rang boieresc, șef al Agiei; echivalent al șefului poliției) îl consideră strămoșul său direct, ceea ce este , se pare, o eroare genealogică. Cercetarea ulterioară a demonstrat că aga Lecca este, de fapt, strămoșul colateral al familiei Racottă. Nu se știe dacă O.-G.Lecca credea într-
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
eliberând-o. Drept urmare, fuge din oraș, pentru a scăpa de pedeapsa Arhontelui. În călătoria sa, ajunge la o familie terorizată de un alzabo (animal de origine extraterestră care împrumută personalitatea prăzii pe care o devorează). Aici o găsește și pe Agia (pe al cărei frate l-a executat în prima carte), de al cărei atac scapă cu greu. Familia fuge din casă, dar este atacată de zoantropi (oameni cărora li s-a înlăturat lobul frontal, devenind niște fiare) și de alzabo
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
le forma inima": istoria cum un grecotei cinic ajunge prin minciuni, trădări și crime cel întîi om în România; istoria cum un alt străin ajunge din pisăr cu 2 galbeni leafă pe lună la regimentul de mușchetari, din scriitor la Agia din Iași și din corector la "Pseudo - românul ", cu patru clase primare și o coarda de violoncel, răscumpărătorul unui drum de fier de 250 milioane, milionar, director de bancă, fondator de institute de credit; istoria cum un bulgar mărginit și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
domnitorul Grigore Dimitrie Ghica primește o slujbă mai însemnată la Departamentul Episcopiei Obștirilor (1825-1827) și rangul de serdar (septembrie 1827). În timpul Regulamentului Organic veghea la respectarea legilor, fiind membru în Sfatul Orășenesc al Bucureștiului (1831-1832, 1836-1837) și Președinte al Tribunalului Agiei (1831-1836). Rămas fără funcții (în 1847 se plângea lui Gheorghe Bibescu că era „horopsit”), se ocupă, la fel de zelos, de afacerile familiei, numeroase după trei căsnicii. Dintre copiii săi, mai cunoscuți au fost Ioan (Iancu) Fănuță, autor de versuri și traducător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
de lege, marele spătar și marele agă primesc competența de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află și adulterul, cu obligativitatea de a nota totul în condicile numitelor departamente, în speță spătăria și agia. În ce măsură acești doi dregători au pus în aplicare prerogativele ce le reveneau prin lege, în materie de adulter, nu știm deoarece con dicile nu s-au păstrat. Ei capătă, mai degrabă, dreptul de a-i amenda și a-i pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]