39 matches
-
religia trebuia să se ducă în altă direcție și se duce în direcție inversă! Ce-i cu catarismul? Eliade XE "Eliade, Mircea" a refuzat să reflecteze despre asta. Iar Scholem XE "Scholem, Gershom" a avut o explicație gnostică, pentru mine agnostică. Iată alte aspecte pe care vreau să le tratez; în versiunea lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
i-a păstrat neizbutitul bust în chip de Nefertiti, vreme de patruzeci de ani. Ca părintele Brătan care prin harul ei, a reușit s-o determine să-i spună la despărțire lui Bujor Nedelcovici, un "Doamne ajută", neverosimil în rostirea agnosticei care a fost, cu regret, întreaga viață. Ca Ion Barbu, care i-a lăsat în prag un tricou cu un poem al lui Virgil Ierunca în chiar dimineața când acesta pleca spre a nu se mai întoarce vreodată acasă. Și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
se manifeste în majoritatea societăților occidentale, zece sau cincisprezece ani mai târziu. De fapt, Les formes élémentaires pregăteau cititorul occidental să înțeleagă evenimentele primului război mondial, creșterea naționalismului și apariția fascismului și a comunismului. Într-o Franță anticlericală, individualistă și agnostică, Durkheim insista asupra naturii religioase a intereselor și entuziasmelor colective. Își pregătea astfel cititorii să înțeleagă cum Statul, Clasa sau Națiunea pot deveni hierofanii în cel mai înalt grad” - cf. Les religions australiennes, Payot, Paris, 1972, p. 33, nota 1
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-mi pun hârtiile și cărțile în ordine. și am întocmit un program de lucru care va intra în vigoare de luni 7 iulie. Nu pot începe până când toate lucrurile nu vor fi în ordine. Seara - vizită „gnostică“, sau mai curând „agnostică“, la Ariadna [Luscalov]... 6 iulie 1952 Noapte agitată sau mai bine zis - întreruptă... La douăsprezece și jumătate, iacătă-l pe Aranjuez, care mă făcu să-i ascult lamentațiile până pe la orele două trecute. Am încercat să-l liniștesc cum am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și sentimentalism, și nici o împătimire închisă și înverșunată. De vreme ce implică de la sine virtualitatea sacrificiului, are implicația sacră pe care acesta o presupune. Principiul dragostei e unul singur și este divin - indiferent dacă „filozofia” celor în cauză este sau nu una „agnostică”. Eugen Ionescu a pus în fruntea primului său volum de teatru următoarea dedicație : „À ma femme, à ma fille, tout ce théâtre”. Asta, să zicem, nu înseamnă încă mare lucru, e ceva firesc și foarte obișnuit, - mai ales că volumele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
catolic deloc dispus la toleranță acomodantă, avea mare admirație atât pentru Crainic, cât și pentru părintele Stăniloae ca teologi. Am făcut această digresiune introductivă pentru a-mi lămuri mie însumi interesul simpatetic pe care mi-l inspirau, în tinerețea mea „agnostică” și individualistă, atât Gândirea, cât și cei doi corifei ai ei, Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae. Crainic era ca persoană foarte integrat în „lumesc”. Ar fi incorect a pleca de la acest fapt pentru a-i contesta credința și autenticitatea intelectuală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
corodarea cărora au contribuit, nu fără a plăti ei înșiși un preț de imagine. Protagoras, care recunoștea limitele rațiunii umane, nega posibilitatea de cunoaștere a divinului și seculariza acțiunea politică după criterii accesibile înțelegerii cetățenilor atenieni, enunțând într-o formulă agnostică: "omul e măsura tuturor lucrurilor". Consecințele unei astfel de gândiri s-au văzut, într-o măsură parțială, în convenționalismul etic și în pozitivismul juridic: "justețea" devine "ceea ce e legal", iar legalitatea este dată de opinia cetății (care e adevărată, pentru că
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
delectare malițioasă în a lua tot ce e înalt și nobil drept găunos și fără valoare. În „"Sartor Resartus"” naratorul ajunge de la eternul „nu” la eternul „da”, dar numai trecând prin „Centrul de Indiferență”, care este o postură nu doar agnostică, ci și de detașare. Numai după reducerea dorințelor și a securității, tinzând către o indiferență „buddhică”, poate naratorul să ajungă la o afirmare. Această trecere este cumva asemănătoare cu „saltul de credință” al filozofului danez Søren Kierkegaard, contemporan cu Carlyle
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
director al Institutului de Arte Plastice (Beux-Arts), al Bibliotecii Naționale și al muzeelor naționale. Încă din copilărie, se familiarizează cu atmosfera unei tradiții protestante (Calvin, Zwingli) și cu spiritualitatea unui iudaism laicizat dinspre mamă, Laure Meyer, precum și cu o tradiție agnostică pe linie paternă. Până la sfârșitul vieții sale, Gabriel Marcel păstrează relații foarte strânse - implicat fiind și familial - cu vârfurile Bisericii Reformate din Franța, ceea ce, alături de conversiunea sa, din 1929, la catolicism, contribuie la închegarea unei atitudini spirituale ecumenice. Această sinteză
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
său se bazează pe cel al lui Immanuel Kant, fapt indicat și termenul pe care l-a ales, „néo-criticisme”; dar acest sistem este mai degrabă o transformare decât o continuare a kantianismului. Friedrich Nietzsche susține că Kant comite o tautologie agnostică și nu dă un răspuns satisfăcător în ce privește "sursa" dreptului filozofic asupra revendicărilor metafizice de un fel sau altul; el ridiculizează mândria lui Kant în abordarea celui „mai dificil lucru ce poate fi întreprins în numele metafizicii.” Cunoscutul „obiect în sine” a
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
piatră au natura-Buddha. Unii budiști au spus despre plante sau conștiință divizibilă. Cu certitudine budiștii moderni, în special în țările occidentale, resping conceptul de renaștere sau reîncarnare ca fiind incompatibil cu noțiunea de "anatta", sau cel puțin iau o poziție agnostică față de concept. Stephen Batchelor discută acest aspect în cartea sa "Budismul fără credințe". Alții indică spre cercetări făcute la Universitatea din Virginia pentru a demonstra că cel puțin unii oameni sunt renăcuți. Perspectiva creștină asupra sufletului este bazată atât pe
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
vitro" a femeilor lesbiene, precum și a celor care au depășit vârsta fertilității. În aprilie 2010 a pozat din nou semi-nud tot pentru "Vanity Fair". În filmul documentar "Marea Întrebare", vorbind despre filmul "Patimile lui Hristos", Bellucci a declarat: „Sunt o agnostică, deși respect și mă interesează toate religiile lumii. Dacă este însă ceva în care să cred, atunci acesta este energia misterioasă care face ca oceanele să spumege, Luna să se miște și care unește natura și ființele vii”. În 1988
Monica Bellucci () [Corola-website/Science/318932_a_320261]
-
în școlile publice. Franța este o țară de veche tradiție catolică, dar în care ponderea bisericii a scăzut considerabil. Doar 51% până la 64 % dintre persoanele întrebate se declară catolice în sondajele publicate în 2007, și o mare parte se declară agnostică, atee sau fără religie. În plus, sunt prezente și alte religii în proporții mai puțin importante, în special: iudaismul din Antichitate, diferite ramuri protestante din vremea Reformei și islamul de la sosirea în Franța a imigranților din Maghreb și din Orientul Mijlociu
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
afirmat că stafia lui Stevens îi bântuia casa, fapt care a marcat-o: „mi-am pierdut mințile timp de un an", a explicat ea, „iar în anul acela am reînceput să mă droghez." Fisher s-a descris ca fiind o „agnostică convinsă, care ar fi fericită să i se poată demonstra că există un Dumnezeu". A fost crescută în spiritul protestantismului,dar a participat de multe ori și la sevicii religioase evreiești (tatăl ei fiind evreu), alături de prieteni evrei ortodocși. După ce
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]