142 matches
-
Berlin în 1933. Cioran a fost contrariat încă de tânăr de imposibilitatea unei cunoașteri profunde, reale și obiective a lumii și a fenomenelor neînțelese prin simțurile noastre, cu toate că par a fi realității obiective și a reflectării lor în conștiința umană, agnosticismul considerând drept inutilă orice cercetare rațională (metafizică, transcendentă) în acest sens. Din păcate aceste timpuri ce le trăia ca bursier acolo, erau timpuri de „agonie” pentru Germania, unde prețul unei pâini atingea cifra astronomică de două milioane de Mărci, fapt ce
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel, în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filosofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Revenind la comparația cu preoții Legii vechi, observăm că preoția levitică putea constata curăția de lepră (boală trupească), în timp ce preoții creștini pot vindeca prin
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
studiul filozofiei la Universitatea din București, coleg fiind cu Constantin Noica și având profesori pe Tudor Vianu și Nae Ionescu. Cunoscând bine limba germană, a studiat în original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer și Friederich Nietzsche. A arătat înclinație spre agnosticism, doctrina filozofică care susține că lumea obiectivă nu poate fi cunoscută, rațiunea omenească fiind limitată, și dincolo de limitele senzațiilor omul nu poate cunoaște nimic; gândirea omului ar fi incapabilă să ofere argumente raționale pentru a justifica existența sau inexistența lui
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem întotdeauna la izvoare: ne interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă" (7). De fapt toate cursurile lui Nae Ionescu sunt un spectacol de gândire liberă și implicit, un îndemn. Mircea Eliade
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
un argument diferit. Înainte de judecata de apoi nimeni nu poate spune cu certitudine absolută cine nu aparține lui Iisus Hristos și nu este mântuit. De remarcat aici este cuvântul "nu". Acest argument nu implică faptul că ar fi vorba de agnosticism și neclaritate cu privire la Iisus Hristos și Biserică, drept calea spre Dumnezeu si mântuire. Agnosticismul se referă numai la cei ce nu cred în Iisus Hristos și nu sunt membrii ai Bisericii Sale. Această poziție permite o atitudine pozitivă cu privire la non-creștini
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
cine nu aparține lui Iisus Hristos și nu este mântuit. De remarcat aici este cuvântul "nu". Acest argument nu implică faptul că ar fi vorba de agnosticism și neclaritate cu privire la Iisus Hristos și Biserică, drept calea spre Dumnezeu si mântuire. Agnosticismul se referă numai la cei ce nu cred în Iisus Hristos și nu sunt membrii ai Bisericii Sale. Această poziție permite o atitudine pozitivă cu privire la non-creștini și are o mai mare credibilitate decât argumentul Pnevmatologiei. Este de fapt rezonabil numai
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
cu alte credințe - dialogul ecumenic. Un astfel de dialog ar trebuie să fie constructiv, neputând fi un dialog interreligios în detrimentul convingerilor religioase. Creștinismul trebuie să-și aprofundeze și să-și întărească teologia, nu să o înece într-un fel de agnosticism ori relativism. Dialogul nu înseamnă indiferență și ignoranță față de adevăr și relativizare. Dimpotrivă, înseamnă convingere, și fără încăpățânare, fidelitate combinată cu deschidere spre comunicare. Dialogul este un pas dincolo de toleranță, înțelegere și îngăduință. Implică recunoașterea faptului că celălalt, diferitul, există
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Echilibrul moral al preotului-duhovnic nu trebuie să se clatine nici în fața laudelor nici în fața criticilor nemeritate pe care le primește de la credincioșii și, mai
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem întotdeauna la izvoare: ne interzicea cărțile despre un filosof sau un sistem de filosofie. Nae Ionescu a fost cel dintâi profesor care, într-o vreme când pozitivismul și agnosticismul domneau încă în universitățile românești, a arătat validitatea metafizicii și a vorbit cu înțelegere despre mistică și despre experiența religioasă" (7). De fapt toate cursurile lui Nae Ionescu sunt un spectacol de gândire liberă și implicit, un îndemn. Mircea Eliade
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
din ce în ce mai mult, în sensul eshatonului iudaic de tip liniar-mesianic. Și astfel în locul contactului cu Împărăția și Tainele ei, acel eshaton adevărat creștin, care este un veșnic prezent s-a instaurat, gradual, acea percepție filozofică idealistă și abstractă, culminând cu necredința, agnosticismul și chiar ateismul de care am amintit, fie el de tip marxist, fie de tip new-age. Drept urmare, Păstorul Duhovnicesc trebuie să folosească îndeosebi arma rugăciunii, care-l ajută să unească neputința și nedesăvârșirea lui cu atotputernicia și binecuvântarea lui Dumnezeu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
panteistă sau chiar magică. Asimilarea Adevărului, oriunde s-ar manifesta el, implică o supraveghere continuă asupra calității și caracterului esențial al Adevărului însuși, pentru a nu fi introduse în sfera Adevărului absolut nuanțe de adevăr relative sau chiar erori. Un agnosticism religios, ca pretext al obiectivismului științific, nu este posibil în forul interior; mai mult, o atitudine eclectică sub raportul religiozității nu poate duce decît la schizofrenie și la dezechilibru spiritual. Pe de altă parte, în India, gîndirea occidentală, adesea sub
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
În secolul trecut, atît în Occident cît și în Orient, era luată în calcul posibilitatea unui sincretism religios care să păstreze ceea ce poate fi salvat dintr-una și din cealaltă tradiție religioasă, dar o astfel de premisă echivalează cu un agnosticism religios, dacă nu cumva cu un indiferentism asemănător ateismului. Atitudinea ce cu greu își face loc în zilele noastre pare cu totul diferită: dacă există un Adevăr absolut și doar unul singur, acesta trebuie să apară ca atare în orice
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu, dacă Proletariatul, Drepturile Omului, Istoria, Postmodernismul au sau nu o realitate obiectivă. În schimb, toate inepțiile sau chiar toate afirmațiile perspicace care circulă în legătură cu cele de mai sus cu condiția să creeze vîlvă merită atenția noastră. Mai mult decît agnosticismul, demersul nostru dovedește un cinism hotărît, care întoarce spatele oricărei morale a cunoașterii și înlocuiește "adevăr/fals" prin "performant/neperformant"; noi aplicăm "constatativul" "performativului". Nu greșim cînd denunțăm, ca epistemologul clasic, nu configurațiile infraconceptuale dezgropate, precum arheologia foucaldiană, ci urmele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
id aplicat lui Dumnezeu: indivizibil că esența, incomparabil în însușiri, fără nici un asociat în cârmuirea lumii. Orice analogie cu ceva creat este suspectă. Unii mu‘taziliți au mers atât de departe în această direcție, încât au ajuns să-și proclame agnosticismul cu privire la natură divină 84. Traducerea cu „Unul” respectă registrul stilistic al textelor religioase; „Cel Unic” este o variantă mai precisă și e firesc că a fost aleasă de versiunea ASM. 2.1.4.2. ’A≤ad: SOI, ASM, „Cel Unic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
naratorilor și acompaniată de recursul frecvent la procedee livrești și autospeculare) e interpretabilă ca o aluzie la proliferarea sistematică a minciunii în perioada comunistă („Arma mea favorită a fost întotdeauna minciuna” - declară un narator) sau doar ca o mărturie a agnosticismului derivat din caracterul fatalmente fictiv a ceea ce se numește „realitate”. În orice caz, amfibologia generalizată se plătește, în cazul lui Ț., prin anumite situații și psihologii neverosimile, prin carențe în planul motivațiilor și al economiei narative, ca și printr-o
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Sfântu’ Mihai)/ la prânzul cel mare de după turnir.// dar eu am tăcut și-am plecat mai departe,/ și fără să trec pe sub porțile vechi,/ eu însumi, pe vechi încifrata mea carte,/ un cântec de vis îmi suna în urechi”. Acest agnosticism sau joc la două capete între persiflarea unei retorici și consolidarea ei e, de altfel, unul din trucurile și farmecele constante ale autorului. Egale între ele atât ca mecanism poetic, cât și ca valoare, versurile din volumele lui U. păstrează
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
că există granițe impenetrabile între „lucrul pentru sine” și „lucrul în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul. Adevărul profund, „lucrul în sine”, noumenul, va rămâne etern inaccesibil omului și cunoașterii sale raționale sau empirice. Ca și „taina pitagoreică”, agnosticismul kantian deschidea o poartă către imperiul iraționalității. c) Viziunea postmodernă a lumii. Postmodernismul pare a-și avea originea epistemologică în această dubitație kantiană. El încearcă să depășească limitele cunoașterii raționale impuse de fenomen, căutând căi de acces către „lucrul în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viitoare, tradiția ne dă dreptul să spunem, cu smerenie, însă lipsiți de ușurătate: „Nu știu”. Din fericire, viața în Biserica apostolică nu distribuie răspunsuri gata făcute pentru orice întrebare. Epistemologia sfinților beneficiază mereu de un corectiv apofatic, diferit de orice agnosticism. Vederea lor deschide o perspectivă infinit generoasă asupra creației, fiindcă pleacă de la credința că nici un Dumnezeu adevărat nu poate arunca blestemul singurătății asupra creației Sale. Dumnezeu ne-a lăsat niște urme - Scripturile -, invitându-ne la un pelerinaj de întoarcere acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cunoaștere umană, „infinit distanțată”1 de increatul naturii divine. Nici un context existențial nu poate oferi cunoașterea naturii lui Dumnezeu. Faptul că Yannaras deduce din postulatele apofatismului esențialist - adică din recunoașterea imposibilității cunoașterii naturii divine - existența fie și germinală a unui agnosticism letal ni se pare, de departe, un abuz hermeneutic. Urmând generalităților aplicate de Heidegger istoriei gândirii occidentale, Yannaras nu distinge cu precizie momentele de criză și ruptură în tradiția teologică a creștinismului occidental. Intenția demonstrației sale ar putea sugera însă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
același statut ca subiectul unor judecăți de ordin matematic. Diferența dintre teologie și cosmologie nu mai poate fi stabilită; „subiectul Dumnezeu” este ancorat în masa de adevăruri propoziționale tematizate de rațiunea discursivă. Revoluția scotistă schițează deja condițiile de posibilitate ale agnosticismului deist, denunțat de Immanuel Kant în Critica rațiunii pure (1781). Agnosticismul și relativismul epistemologic nu puteau să apară decât într-un context secular modelat de cel puțin doi vectori: (a) intenția de demonstrare a existenței lui Dumnezeu prin exercițiul rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teologie și cosmologie nu mai poate fi stabilită; „subiectul Dumnezeu” este ancorat în masa de adevăruri propoziționale tematizate de rațiunea discursivă. Revoluția scotistă schițează deja condițiile de posibilitate ale agnosticismului deist, denunțat de Immanuel Kant în Critica rațiunii pure (1781). Agnosticismul și relativismul epistemologic nu puteau să apară decât într-un context secular modelat de cel puțin doi vectori: (a) intenția de demonstrare a existenței lui Dumnezeu prin exercițiul rațiunii separate de conținutul existențial al credinței, care implică considerarea economiei divine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]