KorAP: Find »[drukola/base=agnozie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...8 >

186 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

ale analizatorilor și caracterizată prin lipsa capacității de a recunoaște obiectele, persoanele, lucrurile etc., deși segmentul periferic și funcțiile senzoriale elementare nu sunt afectate. agnozie vizuală - incapacitate de a recunoaște vizual obiecte sau imagini cunoscute, incapacitatea de a citi etc. agnozie auditivă - se caracterizează printr‑o audiție aparent normală, însă persoana aude, în loc de cuvinte, sunete sau zgomote confuze (incapacitatea de a recunoaște sunetele cu diferite semnificații); mai este cunoscută sub denumirea de surditate verbală sau surditate psihică. agrafie - perturbare majoră a

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de tipul audiomutitate (mutitatea celor care aud), muțenie idiopatică, afazie congenitală etc. alexie - inabilitate și incapacitate de a citi și înțelege limbajul scris, consecutivă unei disoluții perceptive vizuale determinate de leziuni ale substanței albe din lobul occipital, asociată frecvent cu agnozii și afazii, în care subiectul este capabil de a se exprima verbal sau în scris, dar nu poate înțelege sensul cuvintelor scrise; este o formă de agnozie vizuală și este sinonimă cu cecitatea verbală. alfabetul Braille - sistem convențional de semne

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
vizuale determinate de leziuni ale substanței albe din lobul occipital, asociată frecvent cu agnozii și afazii, în care subiectul este capabil de a se exprima verbal sau în scris, dar nu poate înțelege sensul cuvintelor scrise; este o formă de agnozie vizuală și este sinonimă cu cecitatea verbală. alfabetul Braille - sistem convențional de semne destinat comunicării nevăzătorilor, format din șase puncte în relief, dispuse în trei perechi orizontale, una deasupra celeilalte, corespunzător simbolului fiecărei litere sau cifre din scrierea obișnuită; a

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692

a rolurilor maritale, parentale, profesionale, civice. Acest plan vizibil al comportamentului e relativ ușor înregistrabil. Însă nu toate tipurile de tulburări de personalitate prezintă, în egală măsură, probleme sociale, iar chiar dacă ele există, nu sunt, în egală măsură, stridente social. Agnozia sau distorsiunea dimensiunii etice a persoanei a fost considerată o altă caracteristică definitorie a „psihopatiei”. Faptul rămâne valabil și pentru tulburarea de personalitate în general, deoarece persoana umană normală e concepută ca dimensionată printr-un pol etic. Problema comportă comentarii

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256

indiferent față de boala lui); 4. Sentimentul absenței unui membru, atribuirea unor părți din corpul său altor persoane, impresia existenței unui membru supranumerar; 5. Halucinații kinestezice (impresia executării de mișcări normale cu membrele paralizate); 6. Afazie senzorială, ca în Sd.GERTSMANN (agnozie digitală, acalculie, agrafie și imposibilitatea de a deosebi partea stângă de partea dreaptă a corpului); 7. Apraxie; 8. Tulburări de limbaj, încadrabile în afazie de tip WERNICKE, prin leziuni la nivelul ariilor 39 și 40 din hemisfera dominantă, caracteristice fiind

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
este normal; - Reflexul fotomotor este păstrat; - Reflexul de clipire la amenințare este abolit; - Reflexul de acomodare-convergentă este abolit; - Halucinațiile vizuale sunt prezente frecvent; - Dezorientarea temporo-spațială și amnezia se pot și ele asocia cu cecitatea vizuală (Sd. Dide și Bodcazo). b) Agnoziile vizuale. În cadrul agnozei vizuale bolnavul vede dar nu recunoaște obiectele sau ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
prezente frecvent; - Dezorientarea temporo-spațială și amnezia se pot și ele asocia cu cecitatea vizuală (Sd. Dide și Bodcazo). b) Agnoziile vizuale. În cadrul agnozei vizuale bolnavul vede dar nu recunoaște obiectele sau ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
recunoaște obiectele sau ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului dominant și care este integrată în cecitatea verbală (alexie); 3. Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
ființele prin vedere. S-au înregistrat următoarele aspecte: 1. Agnozie vizuală pentru obiecte (imposibilitatea bolnavului de a recunoaște prin vedere obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului dominant și care este integrată în cecitatea verbală (alexie); 3. Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu poate descrie un

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
obiecte, de la cele mai simple la cele mai complexe; nu poate recunoaște nici forma și nici culoarea (agnozie geometrică); 2. Agnozie pentru cuvântul scris, ce apare în leziuni ale hemisferului dominant și care este integrată în cecitatea verbală (alexie); 3. Agnozia vizuală spațială (bolnavul nu poate localiza obiectele în spațiu; pierzaâd noțiunea de distanță, direcția și orientarea nu poate descrie un intinerar, nu poate localiza pe hartă un reper rătăcindu-se în locuri cunoscute anterior). c) Halucinațiile vizuale Halucinațiile vizuale occipitale

Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773

lucru nu are loc, deoarece creierul funcționează ca și în veghe, dar de o manieră diferită, numită "conștiința-cunoaștere de somn" (descrisă separat). Absența cunoașterii conștiente este apanajul patologiei cerebrale; ea poate avea o formă totală, în comă, sau parțială, în agnozii. Termenii de "paraconștient", "preconștient", "megaconștient" și "subconștient" provoacă confuzii și sunt produsul concepției dualiste corp-spirit sau a existenței separate a cunoașterii și a conștiinței, care este utopică. Spiralogia cunoașterii-conștiinței în secolul XX este revoluționată de paradigma fizicii cuantice care se

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
timp. Capitolul V Patologia cunoașterii În concepția spiralogică, cunoașterea este funcția esențială a creierului sănătos. În creierul bolnav, această funcție poate fi abolită total sau parțial, tranzitoriu sau definitiv. Stările patologice ale cunoașterii sunt: coma, stările confuzionale, epilepsia, anestezia și agnoziile. Coma este forma cea mai gravă; ea poate fi tranzitorie sau definitivă. Cea definitivă conduce la moarte. Cea tranzitorie, în funcție de durata ei, lasă în urmă invalidități definitive. Coma depășită este cea care conduce la moarte certă. Morții cerebrale i s-

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
formele tranzitorii de tulburări de conștiință induse de agenți farmaceutici psihoactivi sau apărute din cauze psihiatrice sau psihologice. Definițiile lor se lovesc de aceeași confuzie privitoare la conștiință, datorită utilizării de termeni sinonimi ai conștiinței ca awareness ("a fi conștient"). Agnoziile sau absența parțială a cunoașterii/conștiință. În "sindromul fantomă", membrul superior sau inferior (absent) din corp persistă a fi prezent în centrii creierului care deservesc membrul, dând senzația că el există, ceea ce-l face pe bolnav să prindă cu mâna

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
În "sindromul fantomă", membrul superior sau inferior (absent) din corp persistă a fi prezent în centrii creierului care deservesc membrul, dând senzația că el există, ceea ce-l face pe bolnav să prindă cu mâna un membru inexistent, adică aerul. În agnozie are loc procesul invers: membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
invers: membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact, poartă numele de agnozie. Agnoziile sunt tulburări parțiale ale cunoașterii/conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă stabilesc legături cu locul lezat agnozia nu apare. Este

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact, poartă numele de agnozie. Agnoziile sunt tulburări parțiale ale cunoașterii/conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă stabilesc legături cu locul lezat agnozia nu apare. Este necesară

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
poartă numele de agnozie. Agnoziile sunt tulburări parțiale ale cunoașterii/conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă stabilesc legături cu locul lezat agnozia nu apare. Este necesară deconectarea de aria lezată pentru ca agnozia să apară. Situație identică cu cea în care un oraș a dispărut, dar drumurile care duc spre el s-au păstrat. Oamenii rămân conștienți de existența lui. Dimpotrivă, în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă stabilesc legături cu locul lezat agnozia nu apare. Este necesară deconectarea de aria lezată pentru ca agnozia să apară. Situație identică cu cea în care un oraș a dispărut, dar drumurile care duc spre el s-au păstrat. Oamenii rămân conștienți de existența lui. Dimpotrivă, în cazul unui oraș dispărut în care și toate drumurile care duc

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
care duc spre el s-au păstrat. Oamenii rămân conștienți de existența lui. Dimpotrivă, în cazul unui oraș dispărut în care și toate drumurile care duc spre el au dispărut, odată cu încetarea existenței lui, el va fi șters din cunoașterea-conștientă. Agnoziile sunt rezultatul leziunilor zonelor asociative cerebrale care șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
cazul unui oraș dispărut în care și toate drumurile care duc spre el au dispărut, odată cu încetarea existenței lui, el va fi șters din cunoașterea-conștientă. Agnoziile sunt rezultatul leziunilor zonelor asociative cerebrale care șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima unui accident vascular cerebral (tromboză de arteră bazilară) și își pierde vederea, fără a avea

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
duc spre el au dispărut, odată cu încetarea existenței lui, el va fi șters din cunoașterea-conștientă. Agnoziile sunt rezultatul leziunilor zonelor asociative cerebrale care șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima unui accident vascular cerebral (tromboză de arteră bazilară) și își pierde vederea, fără a avea cunoașterea conștientă a orbirii sale. Întrebat dacă vede ochelarii examinatorului

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
odată cu încetarea existenței lui, el va fi șters din cunoașterea-conștientă. Agnoziile sunt rezultatul leziunilor zonelor asociative cerebrale care șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima unui accident vascular cerebral (tromboză de arteră bazilară) și își pierde vederea, fără a avea cunoașterea conștientă a orbirii sale. Întrebat dacă vede ochelarii examinatorului, răspunde că examinatorul nu are

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
recunoaște că nu-l vede. N.G. prezenta, la examenul ocular, tensiunea intraoculară, câmpul vizual, electrooculografia și examenul de retină al mișcărilor oculare normale. Leziunea agnozică era localizată în conexiunile dintre analizatorul occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un orb (care cunoaște conștient că este orb) și unul care nu cunoaște (nu e conștient că este orb) stabilește diagnosticul de agnozie și indică locul leziunii. Orbul agnozic nu evită primejdia

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un orb (care cunoaște conștient că este orb) și unul care nu cunoaște (nu e conștient că este orb) stabilește diagnosticul de agnozie și indică locul leziunii. Orbul agnozic nu evită primejdia, neștiind că nu o vede; el nu se apără de nimic și este supus incontinuu riscurilor. N.G. continua să viseze în imagini, deoarece le înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există o formă a agnoziei vizuale "cu confabulații", descrisă de Armin Schneider în revista Science. Bolnavul adus în cabinetul medical, uitându-se în gol ca toți orbii, se adresează medicului cu cuvintele: "Ce cravată frumoasă ai, cu puncte galbene

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]