57 matches
-
pe parcursul acestei linii melodice interpretate în staccato, prelungirea pedalei armonice de fiind indicat să se realizeze exclusiv cu ajutorul digitației de substituire. Folosirea surdinei este solicitată prin dinamica extrem de redusă a discursului (pp). Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
uniformitatea generată de repetiția insistentă a aceleiași formule ritmice () printr-un traseu armonic complex în care numeroasele culori sonore se succed cu o frecvență crescută. Folosirea pedalei de rezonanță va urmări evitarea mixturii acestor multiple înlănțuiri armonice. Aceeași contribuție a agogicii în delimitarea structurii formale se remarcă în introducerea secțiunii mediane, în care indicația Un peu animé (puțin animat) se asociază schimbării bruște de cadru tonal (si major), precum și afirmării unui caracter mai vesel (joyeux) al atmosferei generale. Formula ritmică cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
posibilitățile de exprimare și creație; - asigură o ambianță plăcută În lucru; - contribuie la educarea muzicală a executantelor. Folosirea muzicii În dans nu este posibilă fără anumite cunoștințe muzicale de bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni de bază ale expresivității muzicale Mijloacele de expresivitate muzicală sunt concretizate În agogică și dinamică. 3.3.2.1. Noțiuni de agogică Sunetul este o mișcare de vibrație care se propagă sub formă
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
dans nu este posibilă fără anumite cunoștințe muzicale de bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni de bază ale expresivității muzicale Mijloacele de expresivitate muzicală sunt concretizate În agogică și dinamică. 3.3.2.1. Noțiuni de agogică Sunetul este o mișcare de vibrație care se propagă sub formă de undă. El are următorii parametrii: o Înălțimea, o durata, o intensitatea, o timbrul. Sunetele sunt reprezentate În scris prin
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni de bază ale expresivității muzicale Mijloacele de expresivitate muzicală sunt concretizate În agogică și dinamică. 3.3.2.1. Noțiuni de agogică Sunetul este o mișcare de vibrație care se propagă sub formă de undă. El are următorii parametrii: o Înălțimea, o durata, o intensitatea, o timbrul. Sunetele sunt reprezentate În scris prin note muzicale care au diferite valori În funcție de durata lor
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
1. Valorificarea tehnicilor de interpretare instrumentală în formarea unei citiri cursive; tehnici de interpretare instrumentală (acordaj, intonație); citire la prima vedere; 1.2. Citirea partiturii respectând elementele de limbaj cunoscute; citire la prima vedere; elemente de limbaj muzical (ritmicomelodice, tempo, agogică, dinamică); 1.3. Sesizarea structurilor unei lucrări muzicale audiate sau executate prima oară; celula, figura, motivul, fraza, perioada, tema, grupul tematic; forme strofice (rondo, variațiune, sonată, fugă); 1.4. Delimitarea temelor principale de cele secundare în structura lucrării muzicale. contrastul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
proiect a condus la dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe. Cunoștințe ce vor trebui dobândite pentru încadrarea „instrumentist” armonie, polifonie (contrapunct), forme și structuri ale piesei muzicale, în concordanță cu genul și spiritul acesteia; posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului; agogica, dinamica, pedalizarea - pentru instrumentistul pianist, presiunea pe coardă - pentru instrumentistul cordar, coloana de aer - pentru instrumentistul suflător; Abilități: perfecționarea vitezei și a egalității în deplasarea pe instrument: claviatura, schimbarea pozițiilor pe coardă (violonist), schimbarea registrelor (suflător); aplicarea tușeului la stilul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și a naturii acesteia este o chestiune de gust și cultură stilistică a celor doi pianiști din cadrul ansamblului de duo. 1.3.6 Tempo-ul Alegerea tempo-ului constituie unul din reperele fundamentale și în interpretarea pianistică de duo. Stabilirea agogicii este în strânsă legătură cu interdependența personalității, culturii și experienței celor doi interpreți cu elemente de natură tehnică (calitatea pianului, suplețea mecanicii, acustica sălii). Din punct de vedere psihologic sunt două percepții, două reprezentări sonore, două tușeuri, dar cei doi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
formarea deprinderilor. Anul întâi de studiu al viorii este timpul în care elevul învață și operează cu mișcările elementare din practica violonistică, cu noțiuni de teorie și solfegiu (înălțimea sunetului, durate, pauze, organizări ritmice și metrice, elemente de dinamică și agogică, alterații, organizări în modul major sau minor al materialului sonor). Cum am mai spus, acestea trebuie să facă obiectul cursului special de vioară, teoria și solfegiu având ritmul propriu de predare și asimilare și nereușind să țină întotdeauna pasul cu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Meșterului Manole în care sunt redate și stilizate trăirile unei faceri, ale unui ideal împlinit numai prin sacrificiu. Lucrarea cuprinde cinci lieduri încărcate de zbucium și dramatism, în care linia melodică a vocii de sopran, dinamizată intens prin ritm și agogică, se împletește cu scriitura pianistică, cameleonică, asemeni unei umbre, sau, variind temele preluate din partitura solistului. Melodicitatea conturează totuși cel mai bine această miniatură a genului muzicii de cameră, care marchează intens memoria auditivă și afectivă a auditoriului. Recitalul celor
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
culoare, eterate, realizate printr-o gamă la aceleași partide ale suflătorilor (care au reușit să ofere largă a expresiei vibrato-ului sau prin sunete pure (non acuratețe și muzicalitate fiecărei intervenții) la redarea vibrato) și filaje de o mare delicatețe. Agogică sobră a emoționantei simfonii. Conlucrarea cu acest dirijor, el fost la rândul ei adaptată contextului, acela de a deschide însuși profund atașat actului artistic a fost una dintre cele ușa spre marea aventura spirituală fără de care mai bune, iar ansamblul
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru, înălțime (în aspectele de sunet și acord); timp - ca durată (în aspectele de ritm și pulsație). Ambele subîntind o dimensiune de fond: energia - ca stare sau caracter (în aspectele de dinamică și agogică). Pe plan artistic DMz este un melos (diasonie) alcătuit din mulțimi (discret-finite) de sunete (succesive și/sau simultane) nuanțabile vocal, din perspectiva unei percepții sensibile (psiho-afective). Astfel, în genericul fenomenului de substanță sufletească (articulat printr- un fapt imaginar-intuitiv și de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
aspect sau altul. De exemplu, o piesă pentru pian se derulează cert în câmpul continuității timbrale a respectivului instrument. Adesea, diferitele moduri de instrumentare muzicală, în aspectele de: articulare instrumentală (staccato, legato); dinamică (p, f, crescendo), tempo (adagio, presto) sau agogică (accelerando, ritenuto) ori chiar de percepție subiectivă (precum etosul unui mod), pot constitui stări de câmp sau fonduri peste care se nuanțează ample secvențe din discursul Vf. Într-o perspectivă și mai generală, câmpul poate fi doar un concept ideatic
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de oriunde)-către-sfârșit. De aceea traducem direcția profilului temporal sub un alt aspect, ținând de fenomenologia timpului muzical, care, deși ireversibil sensual, este repetabil sau ciclic în mod natural, ceea ce instrumental se recunoaște prin pulsație, iar interpretativ, ca tempo ori agogică (conduita mișcării). Așa cum intervalul (de/între înălțimi) poate fi direcționat înspre- acut/-grav, pulsația (ca durată de/între momente) poate fi modalizată în trepete sau nivele de (mai-)repede și/sau (mai-)lent (către-sfârșit). Pe de altă parte, după cum intervalele
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
instrumentale a DMz. Ele sunt însă imanente fenomenului sonor muzical. Deși termenii de repede/lent țin de domeniul expresivității agogice, a ceea ce numim și înțelegem prin tempo, aici îi folosim ca repere de mod analitic, formal, independent deci de conduita agogică, a cărei valoare este exclusiv artistic-interpretativă, pe plan instrumental. Generic, aspectele de profil ale Vf sunt în număr de patru: suitor- lent; suitor-repede; coborâtor-lent; coborâtor-repede. Ele pot da și o exprimare medie sau statistică a formei de undă reprezentând o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de propria dispoziție afectivă. Este ceea ce, în faptul sonor, recunoaștem prin aspectele de transformare și schimbare a mărimii de stare a cadrului temporal, denumit generic prin tempo (impresia de viteză a mișcării). Variațiile acestuia dau aspectul de conduită a mișcării (agogică). Resortul lor este eminamente subiectiv, rămânând astfel chiar și în contextul unor metrizări extrem de scrupuloase, în vederea execuției instrumentale. Ținând așadar de un resort lăuntric irațional, variabilitatea temporală - aspectată prin spontane amplificări și diminuări dinamice/agogice-, nu este și nici nu
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Prokofiev, Ives, Lutoslavski). Cu fiecare opus supus redării, Horia Andreescu pare să-și propună a comunica o stare originară a muzicii, o stare dinaintea primei interogări, dinaintea primei cugetări ori a jocului solitar cu ritmurile și culorile, cu dinamica și agogica. Chiar și atunci când armoniile se încâlcesc atât de cumplit (ca, de pildă, la Bartok și Henze, Ligeti ori Darius Milhaud), când apar prinți aparținând mai multor curți, încât deodată nu mai știi cărei curți slujește cutare acord și dacă nu
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
combinarea sau multiplicarea lor. c) notația grupurilor și a modurilor de atac: arcuri și ghirlande (legato), puncte (staccato), liniuțe (marcato), căciulițe răsturnate (accent), "cuie" (staccatissimo, influență cuneiformă?) etc. 3)zona periferică cuprinde a) indicații în limbaj natural cu privire la caracterul, dinamica, agogica unui anumit segment muzical b) semne ocazionale: neume ornamentale, indicații instrumentale tehnice, text literar (în cazul muzicii cu text), alte simboluri. Viziunea fundamentală a notației muzicale, așa cum decurge din prezentarea de mai sus, constă în retransformarea - prin prelungire ludică - a
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
de George Enescu, protagoniștii au desfășurat un dialog particular, care a evidențiat frumusețea discursului muzical și sensul expresiv al lucrării. Gabriel Croitoru și Horia Mihail au încântat publicul prin prestația emoționantă, armonioasă, remarcabilă prin firescul exprimării, prin varietatea dinamică și agogică. Poemul pentru vioară și orchestră opus 25 de Ernest Chausson (prezentat în varianta pentru vioară și pian), a constituit un moment de excepțională importanță în cadrul recitalului. Artiștii și-au concentrat atenția asupra evidențierii originalității expresive și semantice a lucrării
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
și strălucire, care le-a prilejuit dirijorului David Crescenzi și membrilor orchestrei posibilitatea de a-și etala plenar calitățile; ei au pus în valoare melodicitatea cuceritoare, caracterul antrenant și bogăția expresivă a partiturii rossiniene, au realizat o paletă dinamică și agogică extrem de variată, au integrat cu măiestrie detaliile în cadrul discursului muzical. A urmat Concertul nr. 1 în Re major, opus 6 pentru vioară și orchestră de Niccolo Paganini, care l-a avut ca solist pe Gabriel Croitoru. Prestația sa, situată la
Lansare discografic? by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
de Vasile Spătărelu, versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
victime, ci noi rațiuni de viață și de plăsmuiri. Dieter Acker compune la fel de dinamic și de febril ca și acum două decenii. Am primit de curînd al 43-lea CD din colecția editată, cu o constantă ritmicitate și o scrupuloasă agogică, de către Hochschule fur Musik und Theater din München, CD dedicat exclusiv lui Dieter Acker. O ,conservă sonoră" ce ascunde un sediment investițional de durată și rezistență: Musik aus drei Jahrzehnten. Parcă anume combinate, astfel încît ascultătorul să intre într-un
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
unei stări temporale). Corespondentul muzical al acestei perechi de supra-întindere este conceptibil pe trei subnivel-straturi, ordonate de la stabil către relativ-stabil, conform coordonatelor sonore de Timbru, Intensitate și Tempo, în pereche cu aspectele de densitate timbrală, variație dinamică (creștere/descreștere) și agogică (variație de tempo - grăbire/rărire). În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]