58 matches
-
formarea deprinderilor. Anul întâi de studiu al viorii este timpul în care elevul învață și operează cu mișcările elementare din practica violonistică, cu noțiuni de teorie și solfegiu (înălțimea sunetului, durate, pauze, organizări ritmice și metrice, elemente de dinamică și agogică, alterații, organizări în modul major sau minor al materialului sonor). Cum am mai spus, acestea trebuie să facă obiectul cursului special de vioară, teoria și solfegiu având ritmul propriu de predare și asimilare și nereușind să țină întotdeauna pasul cu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de durată a unui timp, precum și locația acestora la finalul frazelor - confirmă intenția lui Debussy de a surprinde cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a texturii, descriind o scară pentatonică de do# re# fa# sol# si. Un aspect semnificativ al țesăturii sonore îl
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
funcție unificatoare la nivelul ansamblului de discurs, Debussy surprinde cu acuitate ethosul acestui dans popular, prin proiecția stilizată a ritmului său specific, cu accentuarea ultimei a măsurii și încadrarea în aceeași metrică binară ce o presupune structura sa originară (). Indicația agogică Mouvement de Habanera - mișcare de habaneră - conține semnificații mai presus de acea simplă menționare a nivelului de tempo, orientând în fapt demersul interpretativ spre o execuție „în spiritul dansului de habaneră”. În mod adițional, apelul la indicația suplimentară - Commencer lentement
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia de concepere a diferitelor momente esențiale ale tabloului descriptiv. Pe de altă parte, într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele relaxări ale tempo-ului semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al discursului (Animé, aussi légèrement que possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră în flexibilitatea agogică, ale cărei frecvente indicații de tempo, inserate pe parcursul avansării, îndeplinesc în același timp o funcție esențială în procesul delimitării formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său (recomandat în limitele unor valori metronomice de ), indicațiile vizând abordarea liberă presupun o serie de implicații cu mult
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tradiționale apar completate de expresii sugestive, caracteristice de altfel limbajului debussyist, apelate în scopul unei formulări mai explicite a intențiilor calitative, precum și a surprinderii cu fidelitate a sensului expresiv al viziunii conceptuale. Astfel, se remarcă indicații de factură dinamică și agogică, precum Profondément calme (în mod profund calm), dans une brume doucement sonore (într-o ceață ușor rezonantă), doux et fluide (blând și fluid), sans nuances (fără nuanțe), peu à peu sortant de la brume (puțin câte puțin ieșind din ceață), sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
63 - 96. La nivelul parametrului armonic, cadrul tonal de declarat inițial deține o accentuată impresie de instabilitate datorită atingerii pasagere a sunetului si și a frecventei rezonări a sunetului fa, generând astfel receptarea acestuia din urmă ca „centru gravitațional”. Indicația agogică Capricieux et léger (capricios și lejer) poartă amprenta inconfundabilă a spiritului debussyist, recunoscând opțiunea acestuia pentru utilizarea unor expresii menite să sugereze,cu prioritate, sensul calitativ al viziunii conceptuale. De asemenea, nivelul dinamic limitat (p) al evoluției sonore contribuie la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nouă ipostază ce valorifică jocul de registre. De altfel, apariția acestui episod va fi demarcată în mod suplimentar de subtilități ale limbajului ce atrag atenția prin noutate: indicația melodică Cédez (în acest caz este interesant de observat aportul evident al agogicii în decuparea formei macrostructurale). În plan interpretativ, această relaxare a tempo-ului trebuie să evite exagerarea efectului sonor indicat, care apare de altfel implicit prin augmentarea valorilor ritmice ale evoluției ( ); indicația dinamică più pp asociată nuanței decresc. conduce la reducerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
figurațiilor palindromice reafirmă imaginea de statism sonor, creat prin mișcarea circulară a arpegiilor repetate cu insistență (măsurile 32 37). În mod adițional, delimitarea structurii formale este determinată de numeroase modificări de scriitură, ce survin la nivelul parametrilor de limbaj: indicația agogică Un peu retenu ce semnalează trenarea tempoului; pe fondul unei abstractizări tot mai pronunțate a bitonalismului agregatelor armonice, linia melodică a planului inferior evoluează cu predominanță prin intervalul de secundă mărită și cel enarmonic acestuia (3m), difuzând rezonanțe inedite limbajului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelul clapei în scopul realizării clarității sonore) va înlocui sonoritățile estompate ale celui non-legato utilizat în versiunea inițială, în care pregnanța sunetului emis fusese atenuată prin folosirea pedalei de rezonanță; pedala de rezonanță va trebui complet evitată. O nouă modificare agogică (Mouvement, en retenant et en s’effaçant - În mișcare, încetinind și risipindu-se) delimitează 183 apariția ultimei secțiuni a preludiului, concepută într-o atmosferă de relaxare progresivă, de încetinire și risipire până la dispariție. Asistăm la imaginea sonoră a unei dilatări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al tristeții înăbușite sau al unei resemnate împăcări. Relativ corespondentă celei anterioare (în scopul de a realiza acel transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
formale, un rol decisiv îl va deține frecvența evident sporită a modificărilor agogice (18 indicații de schimbare a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant (rărind măsura 89), ce anticipează de fiecare dată începutul unei noi secțiuni. Această fluctuație liberă a mișcării de avansare, care stă sub semnul unui permanent imprevizibil, reprezintă una
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tensiunea așteptării, dansul propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore. Această schimbare majoră de caracter va fi realizată prin contribuția a numeroase elemente constitutive ale limbajului: modificarea agogică (Rubato), ce imprimă tempo-ului acea avansare liberă; țesătura sonoră ce va aduce pentru prima dată rezonanțele unei scriituri acordice desfășurată pe 5 - 9 voci, marcând astfel un contrast evident cu textura monodică rarefiată a introducerii; amplificarea ambitusului evoluției sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe parcursul acestei linii melodice interpretate în staccato, prelungirea pedalei armonice de fiind indicat să se realizeze exclusiv cu ajutorul digitației de substituire. Folosirea surdinei este solicitată prin dinamica extrem de redusă a discursului (pp). Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
uniformitatea generată de repetiția insistentă a aceleiași formule ritmice () printr-un traseu armonic complex în care numeroasele culori sonore se succed cu o frecvență crescută. Folosirea pedalei de rezonanță va urmări evitarea mixturii acestor multiple înlănțuiri armonice. Aceeași contribuție a agogicii în delimitarea structurii formale se remarcă în introducerea secțiunii mediane, în care indicația Un peu animé (puțin animat) se asociază schimbării bruște de cadru tonal (si major), precum și afirmării unui caracter mai vesel (joyeux) al atmosferei generale. Formula ritmică cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
posibilitățile de exprimare și creație; - asigură o ambianță plăcută În lucru; - contribuie la educarea muzicală a executantelor. Folosirea muzicii În dans nu este posibilă fără anumite cunoștințe muzicale de bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni de bază ale expresivității muzicale Mijloacele de expresivitate muzicală sunt concretizate În agogică și dinamică. 3.3.2.1. Noțiuni de agogică Sunetul este o mișcare de vibrație care se propagă sub formă
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
dans nu este posibilă fără anumite cunoștințe muzicale de bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni de bază ale expresivității muzicale Mijloacele de expresivitate muzicală sunt concretizate În agogică și dinamică. 3.3.2.1. Noțiuni de agogică Sunetul este o mișcare de vibrație care se propagă sub formă de undă. El are următorii parametrii: o Înălțimea, o durata, o intensitatea, o timbrul. Sunetele sunt reprezentate În scris prin
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
bază, fără a cunoaște mijloacele de expresivitate muzicală, respectiv noțiuni de agogică și de dinamică. 3.3.2. Noțiuni de bază ale expresivității muzicale Mijloacele de expresivitate muzicală sunt concretizate În agogică și dinamică. 3.3.2.1. Noțiuni de agogică Sunetul este o mișcare de vibrație care se propagă sub formă de undă. El are următorii parametrii: o Înălțimea, o durata, o intensitatea, o timbrul. Sunetele sunt reprezentate În scris prin note muzicale care au diferite valori În funcție de durata lor
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și a naturii acesteia este o chestiune de gust și cultură stilistică a celor doi pianiști din cadrul ansamblului de duo. 1.3.6 Tempo-ul Alegerea tempo-ului constituie unul din reperele fundamentale și în interpretarea pianistică de duo. Stabilirea agogicii este în strânsă legătură cu interdependența personalității, culturii și experienței celor doi interpreți cu elemente de natură tehnică (calitatea pianului, suplețea mecanicii, acustica sălii). Din punct de vedere psihologic sunt două percepții, două reprezentări sonore, două tușeuri, dar cei doi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
combinarea sau multiplicarea lor. c) notația grupurilor și a modurilor de atac: arcuri și ghirlande (legato), puncte (staccato), liniuțe (marcato), căciulițe răsturnate (accent), "cuie" (staccatissimo, influență cuneiformă?) etc. 3)zona periferică cuprinde a) indicații în limbaj natural cu privire la caracterul, dinamica, agogica unui anumit segment muzical b) semne ocazionale: neume ornamentale, indicații instrumentale tehnice, text literar (în cazul muzicii cu text), alte simboluri. Viziunea fundamentală a notației muzicale, așa cum decurge din prezentarea de mai sus, constă în retransformarea - prin prelungire ludică - a
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]